BusinessMagazin

Blog

  • S-ar justifica introducerea unei declaratii privind averea fiecarui roman?

    In schimb, daca o astfel de declaratie ar fi introdusa doar
    pentru anumite persoane, ar atrage elemente de
    neconstitutionalitate si de discriminare, spun avocatii. Oricum ar
    fi, expertii in domeniu sustin ca Fiscul nu are cum sa verifice
    averile acumulate inainte de 2011, astfel ca vrand-nevrand s-ar
    ajunge la un fel de amnistie fiscala pentru posesorii de averi mari
    formate din venituri nedeclarate pentru impunere.

    Executivul a hotarat, la sfarsitul anului trecut, ca persoanele
    fizice ale caror venituri reale depasesc cu cel putin 50.000 lei
    sumele declarate vor plati un impozit de 16% aplicat la diferenta
    dintre cele doua valori. Fiscul intentioneaza sa verifice daca suma
    cheltuielilor efectuate de catre o persoana cu venituri mari este
    justificata si din punctul de vedere al veniturilor.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Autostrada Bucuresti-Pitesti e gaurita pe 87% din suprafata

    Ori de cate ori un vehicul de mare tonaj trece prin gropi,
    bucati mai mici sau mai mari de asfalt se desprind din gropile care
    ameninta sa se transforme intr-un sant lung continuu. Cat de
    periculoase sunt insa gropile? Putem judeca in centimetri. Cu
    ajutorul unei rulete am masurat 80 de centimetri de groapa in lung,
    40 in lat si 8 centimetri in adancime. Nu era nici cea mai mica si
    adanca, dar nici cea mai mare.

    In momentul de fata din cei 108,98 de kilometri de autostrada, cat
    are Bucuresti-Pitesti, trebuie reabilitati nu mai putin de 95,48 de
    kilometri, dupa cum a declarat pentru Gandul Liviu Costache,
    director general al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri
    Nationale din Romania (CNADNR).

    Mai mult pe www.gandul.info.

  • Ce face un designer de branduri: profit pe timp de criza

    Anul trecut, Zuzu a schimbat fulgii de pe cutiile de lapte cu
    desene florale, Magura a aparut cu un ambalaj nou si un mesaj
    “numai lapte si miere”, iar fabrica de paine Titan a lansat painea
    toast HapiHap, primul produs lansat vreodata cu atata fast de
    veteranul jucator de pe piata de panificatie. Acestea au fost o
    parte dintre proiectele care in 2010 au facut sa se vorbeasca
    destul de mult despre Beatrice Danis si BrandTailors, agentia de
    strategie si consultanta de brand pe care a fondat-o in 2004. Raul
    Ciurtin, seful Albalact, a dat atunci o jumatate de milion de euro
    pe mana echipei condusa de Danis pentru a recrea marca de lactate
    Zuzu si circa 200.000 de euro pentru lansarea cascavalului
    Raraul.

    In aceste conditii, pentru BrandTailors nu anii dinainte de
    criza au adus cea mai mare crestere a castigurilor, ci 2010, cand
    cele 20 de proiecte derulate i-au adus o marire a cifrei de afaceri
    de 48% fata de 2009 si de 25% fata de 2008, an vazut ca un reper
    pentru industria de consultanta de brand si de comunicare in
    general. BrandTailors a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri
    de 762.000 de euro si un profit de circa 105.000 de euro.

    Cifrele pot parea mici si chiar si sunt daca le raportam la
    rezultatele marilor grupuri de comunicare, cele ce incorporeaza mai
    multe agentii si au un portofoliu complet de servicii, insa daca le
    raportam doar la piata de branding, a carei valoare nu depaseste
    patru milioane de euro, rezultatele se vad in alta lumina. Cifrele
    sunt si dincolo de estimarile initiale ale companiei conduse de
    Danis. Astfel, in vara lui 2010, managementul BrandTailors estima o
    majorare a cifrei de afaceri cu doar 15% fata de 2009, respectiv
    fata de 514.000 de euro. La momentul lansarii acestor previziuni,
    compania avea deja in derulare peste 20 de proiecte. “Convingerea
    mea a fost de la bun inceput ca vom creste in 2010, date fiind
    proiectele pe care le-am derulat alaturi de clientii nostri
    traditionali si mai ales cele castigate in urma unor licitatii,
    insa rezultatele de la sfarsit de an au fost peste asteptari”,
    spune Beatrice Danis, managing partner la BrandTailors.

    Tot in 2010 a avut loc si un proces important de restructurare a
    agentiei, in urma caruia o parte dintre angajatii vechi au fost
    nevoiti sa-si gaseasca un alt loc de munca, in locul lor au venit
    alti oameni, iar noua echipa a fost impartita in doua divizii de
    business – branding de produs si branding de servicii. In momentul
    de fata, dincolo de finalizarea a 15 proiecte incepute in 2010 si
    munca pentru cei doi clienti noi atrasi in 2011, Danis are in plan
    schimbari importante in structura companiei. In primul rand, vrea
    sa descentralizeze functia decizionala pentru activitatea de baza a
    agentiei, si anume consultanta de brand. Pe scurt, Danis si-a
    propus sa creeze o noua echipa manageriala, in care rolul ei
    personal sa fie mai degraba strategic, iar responsabilitatea
    deciziilor curente sa fie plasata altcuiva. “Procesul de schimbare
    va incepe in primavara si se va finaliza, cel mai probabil, la
    sfarsitul anului 2012, moment in care preconizez ca BrandTailors va
    mai avea doi noi parteneri”, spune Danis.


    Evolutia numarului de clienti noi din portofoliu si
    complexitatea proiectelor o determina si sa extinda serviciile
    agentiei. Astfel, la sfarsitul anului va fi lansata o noua divizie,
    care ofera consultanta si design de brand si branding digital.
    Momentul este mai potrivit decat oricand, avand in vedere ca
    proiectele de comunicare in mediul online s-au inmultit, iar
    companiile nu se mai tem sa investeasca intr-un mediu care, pana la
    venirea crizei, parea mai degraba obscur si incapabil sa ofere
    suficienta notorietate. Acestei divizii i se va adauga, tot la
    sfarsitul anului, un pilon de comunicare corporatista, care va avea
    rolul de a continua, practic, campania propriu-zisa de
    branding.

    Felul cum se dezvolta agentia acum ar putea fi un semnal ca
    Danis se indreapta catre o agentie de tip full service, formula
    care in genere aduce mai multi bani si mai multi clienti. Sefa de
    la BrandTailors spune insa ca este putin probabil sa se ajunga atat
    de departe si ca mai degraba se va specializa pe diferite nise ale
    consultantei de brand. In 2009, piata de branding a scazut cu 20%
    fata de 2008, pana la circa 3,5 milioane de euro, iar pentru 2010
    rezultatele se situeaza in jurul aceluiasi nivel. Nici pentru 2011
    nu sunt preconizate cresteri exponentiale, asa ca jucatorii, in
    special primii trei (Brandient, BrandTailors si Grapefruit) trebuie
    sa fie maleabili si capabili sa ofere servicii cat mai complexe.
    “Desigur ca mi-as dori sa crestem in continuare intr-un ritm
    natural, dar pentru cat de tragica este reactia din piata in acest
    moment, legata de onorariile pe care sunt dispusi clientii sa le
    plateasca, m-ar bucura chiar si sa ne situam la nivelul din 2010”,
    adauga Beatrice Danis.

    Daca anul trecut cresterea a venit de pe urma numarului de
    proiecte contractate, Danis spera ca anul acesta motorul va fi
    altul – poate mai putine proiecte, dar mai bine platite. Acesta
    este, de fapt, momentul asteptat fara exceptie, de mai bine doi ani
    de zile, de toti cei cu afaceri in industria comunicarii, fie ca e
    vorba de marile grupuri afiliate la retelele internationale sau
    despre jucatorii independenti.

  • Munca + munca + munca = PIB

    Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa
    muncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,
    obligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul
    orelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul
    Muncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in
    urma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci
    saptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri
    si bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare
    a economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate
    Romania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,
    de curand, pe cetateni ca din cauza “nihilismului” indus de
    televiziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si “sa dea drumul la
    partea de consum”, dar in schimb economisesc tot mai mult la
    banca?

    In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni
    cat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor
    statistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia
    economica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale
    pietelor financiare creditoare in functie de care o tara din
    aceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie
    dezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,
    bancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii
    de deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului
    sa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct
    pe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat
    si marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns
    sa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele
    luni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in
    plina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si
    consum venite de la BNR.

    “Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza
    sociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4
    milioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se
    castiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?”, spune
    Isarescu. “Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de
    tranzitie, un ‘bridge’, dar pe termen lung nu exista solutii daca
    nu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5
    milioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si
    din pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se
    poate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de
    intentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.” Daca mai e
    nevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul
    rand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si
    servicii, ci la consumul social, care include majorarile de
    salarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate
    de la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul
    Greciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la
    pietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja
    de toata lumea.


    La ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca
    presedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI
    lauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o
    parte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru
    investitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din
    cauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare
    pentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie
    exploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna
    stabilizare? “Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent
    de la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa
    ne adaptam cererea la finantarea externa redusa”, spune
    guvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea
    s-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii
    din strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in
    bunuri nevandabile la export (imobiliare si “Carrefour-uri prea
    multe”). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si
    a incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care
    populatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia
    “iesirilor din sistem” ale pensionarilor pe cale naturala), iar
    populatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele
    angajatorilor.

    Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? “Sumele aflate
    la dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente
    pentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in
    urma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de
    aceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare
    a investitiilor”, raspunde Melania Hancila, director de cercetare
    si strategie al Volksbank Romania. “Motorul cresterii in 2011 va fi
    reprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in
    care se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In
    aceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea
    investitiilor straine directe”, declara Georgiana Constantinescu,
    analist al Credit Europe Bank. “Motorul cresterii ar fi bine sa fie
    investitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si
    investitii”, afirma Florian Libocor, economist-sef al
    BRD-SocGen.

    Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa
    investitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici
    intra in calcul “munca” lui Isarescu, adica toate conditiile care
    atrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de
    relansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor
    Straini figureaza amendarea legislatiei muncii “spre a o face mai
    flexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,
    permitand angajarea fara constrangeri”, un program de parteneriate
    public-privat pentru investitii de infrastructura, ca si
    restructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca
    investitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,
    mai ales in energie si utilitati.

    Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel
    incat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut
    tot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al
    prim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat
    5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru
    investitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din
    cele pentru firmele mici, iar “ordonanta tinerilor”, care presupune
    cofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze
    alte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de
    afaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis
    o reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?
    “N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o
    cresti din nou”, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul
    si-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar
    la 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice
    taieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.

    Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.
    Evident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii
    straine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de
    ale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,
    neexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,
    nici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii
    romanesti care sa ia locul consumului “nesanatos” de import.
    Singura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca
    absorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie
    care sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie
    electorala.

  • Cum lupta Ungaria cu criza: taie cheltuielile sociale, incurajeaza munca temporara si taxeaza bancile

    Datoria publica, cea mai mare pe ansamblul tarilor din Europa de
    Est, va fi redusa de la 80% la sfarsitul lui 2010 la 75% la
    sfarsitul anului in curs si la 66% la sfarsitul lui 2014, iar
    limitarea la un anumit prag al datoriei publice va fi introdusa in
    Constitutie. Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, n-a prezentat insa in detaliu niciuna
    dintre masuri, promitand ca va da detalii in lunile urmatoare,
    ceea ce a dezamagit analistii si pietele financiare, unde randamentul obligatiunilor ungare a
    crescut.

    “Aceste masuri vor putea sustine o crestere economica de 4-6%, ele
    vor determina rata de crestere potentiala a economiei”, a declarat Matolcsy, la o intalnire cu politicieni si
    economisti apropiati guvernului Fidesz.

    Piata muncii
    – pana la 1 iulie va fi anuntat un program de investitii publice in
    infrastructura (poduri, sisteme de canalizare) menit sa creeze
    locuri de munca
    – va fi introdus un nou regim al angajarilor in regim de leasing
    (cu contracte temporare), iar companiile din sectorul privat vor
    putea angaja astfel si salariati din sectorul public

    Cheltuieli sociale
    – la 1 iulie va fi lansat un nou sistem de inregistrare a pensiilor
    pentru dizabilitati, de la 1 ianuarie 2012 toate pensiile de boala
    si invaliditate vor fi revizuite, iar sanctiunile pentru concedii
    medicale luate fraudulos vor fi inasprite
    – accesul la pensionari anticipate va fi drastic redus, urmand ca
    numai femeile cu stagiu de munca de 40 de ani sa poata iesi la
    pensie mai devreme de varsta legala de pensionare
    – de la 1 ianuarie 2012 va fi introdus un sistem de calcul unitar
    al pensiilor, in asa fel incat bugetul de pensii sa fie acoperit
    integral din contributii
    – sistemul de compensare a medicamentelor si de finantare a
    educatiei vor fi revizuite

    Transport public
    – pana la sfarsitul anului va fi pus la punct un program de
    restructurare si rentabilizare a companiei feroviare MAV, incluzand
    revizuirea sistemului de gratuitati pe calea ferata, dar,
    paradoxal, si reducerea pretului biletelor
    – pana la 1 ianuarie 2012 va fi creat un holding numit Compania
    Nationala de Transport, care va reuni toate participatiile statului
    la companiile din sector
    – de la 1 ianuarie 2013 va fi introdusa taxa pe km de autostrada
    parcurs, contorizata electronic

    Contrar celor promise anul trecut, impozitul pe profitul
    companiilor nu va fi redus de la 19% la 10% pana in 2014, ci numai
    pentru companiile cu profit sub 1,9 milioane de euro. Aceasta va
    imbunatati balanta bugetara cu 441 de milioane de euro fata de
    planurile de relaxare fiscala anuntate anul trecut.

    Cea mai comentata masura din noul program a fost insa prelungirea
    pana in 2013 a taxei de solidaritate impuse bancilor, care a
    insemnat anul trecut 0,5% din valoarea activelor bancare la
    sfarsitul lui 2009. Suma colectata la buget in 2011 si 2012 ar urma
    sa fie de 330-340 de milioane de euro, spre dezamagirea bancilor,
    care se asteptau ca din 2012 taxa sa fie redusa la jumatate.
    Efectul anuntului a fost imediat: seful asociatiei bancilor din
    Ungaria a prezis ca masura va duce la scaderea profitabilitatii in
    sector si la restrangerea creditarii, iar actiunile OTP Bank,
    Erste, Raiffeisen, Intesa au scazut la bursele din Europa cu 2% pana la
    4%.

    Economiile prevazute prin noul pachet de reforme sunt mai mari
    decat estimau comentatorii, dar ele includ si efectul “reformei
    pensiilor” initiate anul trecut, adica redirectionarea catre stat a
    activelor fondurilor de pensii private, care a insemnat dintr-un
    foc 809 milioane de euro.

    In 2010, economia Ungariei a crescut cu 1,2%, dupa o scadere cu
    6,3% in 2009. In ultimul trimestru al anului trecut, PIB s-a
    majorat cu 2%, conform datelor preliminare.

  • Ceva la care stam bine in UE: ponderea femeilor in conducerea marilor companii

    La nivel european, cel mai bine la promovarea femeilor la
    nivelul cel mai inalt de conducere a companiilor stau Finlanda si
    Suedia, fiecare cu cate 26% femei si 74% barbati, urmate de
    Letonia, cu 23% si 77%, respectiv Slovacia, cu 22% femei si 78%
    barbati. Cel mai prost stau Malta, cu 2% femei si 98% barbati,
    respectiv Luxemburg si Cipru, cu 4% si 96% barbati.

    Datele, valabile pentru octombrie 2010 si bazate pe componenta
    indicelui celor mai bine cotate actiuni de la bursa in fiecare
    tara, au fost invocate la discutiile de marti de la Bruxelles
    despre cum poate creste ponderea femeilor in conducerea marilor
    corporatii. Intalnirea a fost prezidata de vicepresedintele
    Comisiei Europene, Viviane Reding, si de Gertrude Tumpel-Gugerell,
    singura femeie membru al Comitetului executiv al Bancii Centrale
    Europene. Corporatiile europene au fost reprezentate de presedintii
    consiliilor directoare sau de administratie de la firme ca OMV,
    Statoil, Dexia, Strabag, BASF sau Delhaize.

    Mediul de afaceri european continua sa fie dominat de barbati:
    numai unul din 10 membri ai consiliilor de administratie ale celor
    mai mari societati din Europa sunt femei si in 97% din cazuri
    presedintele consiliului de administratie este un barbat. Pe de
    alta parte, studiile invocate de Reding spun ca societatile in care
    numarul femeilor care au functii superioare de conducere este mai
    mare au performante mai bune decat cele a caror conducere este
    exclusiv masculina. Veniturile din exploatare ale acestor companii
    sunt mai mari si stiu mai bine sa atraga talentele si sa ii
    inteleaga pe clienti.

    Care ar fi solutia vazuta de Bruxelles? “Consider ca
    autoreglementarea ar putea aduce o schimbare pozitiva daca este
    credibila si eficace in intreaga Europa”, a declarat Viviane
    Reding. “Cu toate acestea, voi reveni asupra acestei chestiuni
    peste un an. Daca autoreglementarea nu da rezultate, sunt pregatita
    sa intreprind actiuni suplimentare la nivelul UE”, a continuat
    comisarul european, fara a spune insa concret daca exista intentia
    de a institui un anumit sistem de stimulente sau, dimpotriva, de
    cote obligatorii pentru promovarea femeilor.

  • Cutremurul din Noua Zeelanda: bilantul unei saptamani de cosmar (GALERIE FOTO)

    O ceremonie tribala a avut loc in memoria victimelor, unul
    dintre liderii Maori spunand ca sufletul orasului a fost “frant” si
    ca prin ritual “trebuie reconstruite caile spirituale” care sa dea
    comunitatii putere sa renasca, scrie BBC.
    Echipele de salvatori au pastrat si ele momentul de reculegere,
    care pentru ei a insemnat o scurta pauza dupa ce au lucrat
    neincetat la recuperarea victimelor de sub daramaturi.



    Cutremurul de 6,3 grade pe scara Richter care a avut loc la 22
    februarie a provocat 155 de morti si circa 1.500 de raniti si a
    distrus cea mai mare parte a orasului Christchurch, pagubele
    estimate fiind de 15 milioane de dolari numai din daramarea
    cladirilor, la care se adauga pierderile de pe urma sistarii
    afacerilor. Munca de reconstructie va fi extrem de dificila, avand
    in vedere ca a fost afectata si aprovizionarea cu energie si apa
    curenta si sistemul de canalizare.

    Autoritatile au anuntat si ca vor face investigatii ca sa vada de
    ce o serie de cladiri care primisera certificare ca au structura
    solida s-au prabusit la cutremur, ingropand sub ele zeci de
    oameni.

    Sursa foto: Boston.com

  • Bilantul Fondului Proprietatea dupa prima luna la Bursa: 1,6 mld. actiuni tranzactionate

    Fondul Proprietatea are cel mai mare free-float de la BVB (volum
    de actiuni aflate la tranzactionare) – 5,2 miliarde de lei (1,2
    miliarde de euro) si este cea mai lichida actiune de la BVB, iar
    capitalizarea BVB a crescut cu 8,2 miliarde de lei (1,9 miliarde de
    euro) prin listarea Fondului Proprietatea.

    “Este important sa mentionam ca in ziua listarii pretul actiunii
    era mai mare, respectiv discountul era mai mic fata de perioada in
    care actiunile se tranzactionau pe piata gri. Acesta este cu
    adevarat un inceput foarte bun”, a comentat Mark Mobius, presedinte
    executiv al Templeton Emerging Markets Group, din care face parte
    Franklin Templeton, administratorul Fondului.

    Listarea Fondului a dus la triplarea valorii medii zilnice a
    tranzactiilor fata de 2009 si 2010, la o valoare medie a
    tranzactiilor echivaland cu 59% din valoarea totala tranzactionata
    la BVB.

    Greg Konieczny, managerul de fond al Fondului Proprietatea, afirma
    ca prioritatea Franklin Templeton este de a creste valoarea
    companiilor din portofoliul Fondului, care va presupune urmatoarele
    demersuri initiate de companie:
    @ Introducerea practicilor corecte de guvernanta corporativa si
    eficientizarea proceselor de decizie din companiile din
    portofoliu
    @ Asigurarea respectarii practicilor corecte de guvernanta
    corporativa in activitatea companiilor din portofoliu prin
    reprezentarea Fondului Proprietatea in consiliile de administratie
    a peste 20 de companii din portofoliu.
    @ Consilierea conducerii companiilor din portofoliu pentru luarea
    unor masuri de imbunatatire a eficientei, profitabilitatii si
    transparentei in companiile controlate de stat (de exemplu,
    incurajand Guvernul sa schimbe planurile existente referitoare la
    cei doi campioni energetici Electra si Hidroenergetica)
    @ Aducerea de expertiza straina si finantare suplimentara pentru
    companiile din portofoliu
    @ Imbunatatirea transparentei Fondului Proprietatea (raportari mai
    detaliate pentru companiile nelistate din portofoliu)
    @ Sustinerea si consilierea cu privire la ofertele publice initiale
    si ofertele secundare planificate pentru companiile controlate de
    stat
    @ Analizarea si realizarea de noi investitii pentru Fondul
    Proprietatea in Romania, dar si in alte tari din centrul si estul
    Europei.

  • Privilegiul de a ti se lua banii

    Romania este o tara a vanzatorilor, in care cel care plateste
    este tratat de parca i s-ar face o favoare ca i se iau banii, motiv
    pentru care scumpirile sunt operate fara nicio legatura cu mersul
    economiei.

    Multi s-au asteptat ca scaderea consumului, ca urmare a blocarii
    creditarii, a cresterii somajului si a taierii salariilor, sa
    deturneze piata dinspre vanzatori inspre cumparatori. In continuare
    insa comerciantii au senzatia ca pot cere cat vor pe marfa lor si
    ca marfa lor va continua sa se vanda suficient de bine cat sa nu
    dea faliment. Economia nu functioneaza. Mecanismul cererii si
    ofertei este stricat si principalul vinovat este statul, cu toate
    institutiile sale. Pietele fie nu sunt bine reglementate, fie
    functioneaza mai mult la negru, cum ar fi cazul industriei
    alimentare, fie, pur si simplu, consumam in continuare mult mai
    mult decat producem.

    In Romania mancarea se scumpeste pentru ca importatorii citesc
    in Financial Times despre criza alimentara care va zgudui planeta.
    In Romania mancarea se scumpeste si pentru ca producatorii locali
    nu produc destul. Si nu produc nu pentru ca nu au pamant (pentru ca
    au), ci din cauza subventiei, dupa cum sustin reprezentantii lor.
    Subventie care, desi este acordata de ani buni, nu s-a regasit
    niciodata in investitii, ci doar in marja de profit.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Jumatate din populatie considera cresterea preturilor si inflatia principalele lor probleme

    Studiul arata ca jumatate dintre respondenti indica drept cea
    mai importanta problema cu care se confrunta in prezent cresterea
    preturilor si inflatia. In primavara lui 2010, doar 43% considerau
    aceste doua fenomene drept cele mai importante probleme. La nivelul
    UE, media celor care considera cresterea preturilor si inflatia
    principalele lor probleme este de 38%.

    Pe de alta parte, 39% dintre romani considera ca situatia
    economica actuala este principala lor problema (fata de 35% in
    primavara lui 2010 si 25% media la nivelul UE). Totodata, 22%
    indica sistemul de ingrijire a sanatatii drept principala problema,
    fata de 19% media la nivelul UE si 25% in primavara lui 2010.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro