Biografia “Steve Jobs “, scrisă de Walter Isaacson, care va fi lansată pe 21 noiembrie, a fost cartea cea mai cumpărată (prin precomandă) de pe site, joi, în condiţiile în care, înainte de moartea cofondatorului Apple, se afla pe locul 375. Creşterea vânzărilor pentru acest titlu a fost de 37.400%, potrivit Amazon.com. Pe locul al doilea s-a clasat “I, Steve: Steve Jobs in his Own Words”, o biografie de George Beahm – care se afla pe locul al 47.563-lea înainte de decesul lui Jobs. Cartea va intra în librării pe 8 noiembrie.
Blog
-
Apple mizează pe vânzările din străinătate pentru a rămâne în top şi fără vizionarul Jobs
Steve Jobs, fost director general şi cofondator al Apple, a decedat miercuri la vârsta de 56 de ani, în urma unor grave probleme de sănătate. Compania vrea să îşi continue expansiunea pe pieţe precum China, prin vânzările de iPhone şi iPad şi ale versiunilor îmbunătăţite ale acestora, dar şi prin noul serviciu iCloud, care facilitează schimbul de informaţii prin intermediul acestor aparate. Pentru directorul general Tim Cook provocarea va fi dezvoltarea noii generaţii de produse “hot sellers” şi confruntarea cu concurenţa pe pieţe unde Jobs a făcut pionierat.
-
Cum să faci bani din vânzarea de uşi de garaj
Construcţia unei case parcă nu e suficientă dacă automobilul personal nu are şi el o “cameră” la parter, în care intră printr-o uşă maro sau albă. Aşa am văzut în filmele americane, aşa ne place. Şi chiar dacă moda garajelor cu uşi manuale sau automatizate începe să prindă, puţini ştiu că asemenea produse se fabrică şi în România. Povestea începe în urmă cu 13 ani, când Ciprian Oprea, acţionarul majoritar al grupului MCA, avea 25 de ani şi tocmai terminase Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii în Bucureşti. Primele produse comercializate de firmă veneau din import şi abia ulterior s-a trecut la producţie, însă prima uşă nu a ieşit pe poarta unei fabrici în adevăratul sens al cuvântului, ci prin spatele blocului. “Prima uşă de garaj am făcut-o într-un apartament la etajul şase. Avea trei metri şi 100 de kilograme, nu a încăput în lift şi am fost nevoiţi să o cărăm pe scări. Veneau clienţi mai mulţi şi, pentru că utilizam liftul, a trebuit să plătim mai mult la întreţinere”, îşi aminteşte Oprea.
Abia în 2000 firma a început să producă în adevăratul sens al cuvântului, însă nu uşi, ci rulouri termice pentru ferestre, într-un atelier de 100 de metri pătraţi în localitatea Dobroieşti din judeţul Ilfov. În 2001 a demarat şi producţia de uşi secţionale. “Nu oricine îşi permitea la acea vreme să cumpere astfel de uşi. Cu toate acestea, a prins, iar replica de vânzare pe care o foloseam pentru a le arăta clienţilor ce vindem era <ca în filme>”, explică Oprea.
Firma a mai trecut cu producţia şi pe fosta platformă industrială UMEB din Capitală, pe care se află în prezent mallul Cotroceni Park, iar de şapte ani producţia se face la Jilava, în judeţul Ilfov.“Activităţile de producţie se întind pe o suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, însă avem în plan o investiţie de circa un milion de euro, care cel mai probabil se va concretiza la începutul lui 2012 şi care va creşte suprafaţa de producţie cu încă 2.000 de metri pătraţi”, explică Oprea. Capacitatea de producţie a fabricii din Jilava se ridică la 10.000 de uşi şi 15.000 de rulouri termice pe an, iar deocamdată se lucrează la o capacitate de 70%, respectiv de 80%.
Investiţia de un milion de euro ar urma să permită firmei să scoată pe uşa fabricii 15.000 de uşi şi 25.000 de rulouri în fiecare an. “Pentru extinderea capacităţii de producţie vom folosi preponderent finanţare din credite bancare”, spune Oprea.Din grupul MCA, controlat de trei persoane fizice (Ciprian Oprea, Raluca Oprea şi Valentin Cuca), fac parte compania Milca, care are ca activitate principală producţia, precum şi alte firme cu activităţi conexe de servicii sau distribuţie.
Vânzările pe grup au înregistrat un avans de circa 50% în primele şase luni ale anului, până la circa 4 milioane de euro, iar pentru întreg anul 2011 sunt estimate afaceri totale de 10 milioane de euro, în condiţiile în care anul trecut MCA a avut un business de 6,5 milioane de euro. “Avansul se datorează unei munci susţinute, dar şi faptului că piaţa de uşi în 2011 nu a scăzut, ci a stagnat, iar la termostoruri (rulourile termice pentru ferestre – n. red.) s-a înregistrat o creştere a pieţei, în condiţiile în care cei care sunt interesaţi de aceste produse, mai exact tâmplarii, practic le-au împins în piaţă.”
În ceea ce priveşte rulourile termice, mai e mult de lucrat în privinţa educării consumatorilor români. În prezent, doar 1,4% din ferestrele din România au rulouri termice, în contextul în care în Germania ponderea este de 60%. Iar în condiţiile în care România este o piaţă de “preţ”, unde contează mai mult cât costă un produs decât calitatea sa în sine, MCA a început încă de acum un an să exporte.
Acum trimite produse către Ungaria, Bulgaria, ţările ex-iugoslave, dar şi către pieţe vest-europene, precum Italia, Belgia, Franţa sau Austria. “Atâta timp cât în România există o presiune de preţ, iar piaţa a scăzut, nu am dorit să reducem salariile sau să facem concedieri, astfel că ne-am gândit cumva să mărim piaţa de desfacere. Dacă nu ne putem lua banii din România, luăm de la cei care pot plăti preţuri mai mari.”În consecinţă, exporturile au reprezentat în primul semestru circa 12% din vânzările grupului, echivalentul a aproape 500.000 de euro, însă, pentru întreg anul 2011, compania speră ca exporturile să genereze aproape o treime din vânzări.
-
Au venit vremuri mai bune pentru piaţa de carte
“Nueste o creştere spectaculoasă, nu este mult aşteptatul semn al <ieşirii din criză>, dar este un indicator bine venit care arată că, totuşi, piaţa de carte s-a reaşezat. Dacă privim obiectiv în spatele acestui procent, vedem că această creştere s-a datorat unei atente selecţii de titluri, diversificării canalelor de vânzare, dublate de acţiuni de marketing şi promovare specifice.
” Lidia Bodea, directorul general al editurii Humanitas, nu extinde neapărat performanţa editurii pe care o conduce la întreaga piaţă. Anul trecut editura Humanitas a avut o cifră de afaceri de 3 milioane de euro şi un profit de 73.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În primele şase luni ale acestui an editura evaluată la 80-100 de milioane de euro şi-a crescut cifra de afaceri cu 6%, până la 1,25 milioane de euro.
Cu toate acestea, creşterea de câteva procente a Humanitas este un semn pozitiv venit de pe piaţa de carte după doi ani în care atât editurile, cât şi librăriile au simţit efectele crizei economice din plin. Cu insolvenţa bătând la uşă, cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor şi tirajele cărţilor publicate, au distribuit cărţile în magazinele ce asigurau promovare la raft şi au concediat o parte din angajaţi. Cu toate acestea, piaţa a scăzut în volum. Astfel, piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spuneau oficialii Diverta.
Chiar dacă piaţa a scăzut, criza a cernut cumva piaţa şi s-au aşezat mai bine fie editurile puternice, fie cele care au apelat mult la proiecte speciale, intuind şi acceptând trendurile pieţei. În acest context, anul 2010 a fost, în general, unul profitabil pentru editurile din România, reiese din situaţiile financiare ale principalelor grupuri editoriale, publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Bilanţurile editurilor au arătat o situaţie previzibilă şi echilibrată în cazul marilor edituri cu tradiţie, precum Polirom şi Humanitas, dar şi discrepanţe între cifra de afaceri mare şi profitul mic – editura Litera – sau între cifra de afaceri mare şi pierderi – editura Corint. Pe de altă parte, edituri mai mici, precum Art şi Paralela 45, au reuşit să se claseze pe primele locuri în privinţa profiturilor raportate anul trecut.
Dan Vidraşcu, directorul general al grupului Litera, a declarat pentru Mediafax că cifra de afaceri mare a editurii pe care o conduce se datorează diferitelor proiecte de carte pe care Litera le-a desfăşurat în 2010 împreună cu ziare şi reviste. Totodată, Dan Vidraşcu a explicat că, în cazul Litera International, ponderea proiectelor de chioşc în cifra de afaceri este de 65%. Editura Polirom SA, care înglobează editurile Polirom şi Cartea Românească, a avut, în 2010, o cifră de afaceri netă de 4,2 milioane de euro şi un profit net de 215.000 euro.
Silviu Lupescu a declarat pentru Mediafax că, în 2010, ţinta editurii Polirom nu a fost profitul, ci menţinerea unei cote de piaţă bune în condiţii de criză: “Nu am făcut reduceri de personal, nici de fonduri destinate achiziţiei de noi copyright-uri”, a spus Silviu Lupescu, precizând că “cifra de afaceri a rezultat exclusiv din vânzarea de carte prin sistemul de librării”. “Nu am avut contracte de prestări servicii sau coeditare cu niciunul dintre cotidienele naţionale şi nici ediţii de chioşc. Vânzările de carte în colaborare cu Ziarul de Iaşi (cotidian local ) au avut o pondere nesemnificativă în cifra de afaceri (sub 1%)”, a mai spus Lupescu.
Încercând să prevină scăderea şi în rândul propriului business, şefii editurii Humanitas au apelat, dincolo de strategia de reorganizare, la promoţii; în 2011 promoţiile au adus deja venituri de 200.000 de euro. Editura Humanitas este editura cu cea mai mare contribuţie în cifra de afaceri a grupului Humanitas, care mai cuprinde şi alte entităţi precum Humanitas Fiction, societatea de difuzare Librăriile Humanitas, Humanitas Multimedia şi Humanitas Digital. Grupul Humanitas face distribuţie prin intermediul a câteva sute de clienţi (Diverta şi Cărtureşti fiind cei mai importanţi), la care se adaugă lanţul propriu de librării.
-
“Regele Leu” pe DVD, Blu-ray si Blu-ray 3D se lanseaza cu un eveniment pentru copii la Baneasa Shopping City
Ioana Ginghina, Pavel Bartos, Elvira Deatcu si Octavian Strunila se numara printre parintii celebri care vor lua parte alaturi de copii la eveniment, urmand ca lansarea pe DVD a filmului sa fie salutata actritele Dana Rogoz si Madalina Draghici. Timp de aproximativ o ora, copiii sunt asteptati sa se distreze participand la jocuri amuzante si concurand, in acelasi timp, pentru titlul de “Rege Leu pentru o zi”. Alaturi de animatori, copiii vor lua parte la sesiuni de facepainting, concursuri de dans, jocuri interactive si vor primi poze cu chipurile lor pictate in leuti.
Cu doua premii Oscar pentru cea mai buna coloana sonora si cel mai bun cantec original, animatia “Regele Leu” urmareste povestea lui Simba, puiul de leu nerabdator sa ajunga rege. Alaturi de prieteni amuzanti, el va porni intr-o calatorie plina de peripetii pentru a-si cauta destinul in marele “Cerc al Vietii”. De la scena de inceput cu minunatele peisaje africane, la escapadele haioase “Hakuna Matata” cu Timon si Pumbaa, pana la maiestruosul moment cand Simba isi recapata locul in fruntea junglei africane, spectatorii vor fi vrajiti de animatia uimitoare si muzica de neuitat care au castigat inima a milioane de copii din toata lumea.
Cum a aparut ideea filmului, dar si alte detalii din spatele camerelor de filmat puteti afla urmarind elementele bonus exclusive de pe DVD, Blu-ray si Blu-ray Combo Pack: “Regele Leu: O amintire – Don Hahn”, “Gafe si scene cazute la montaj” si “Mandria Regelui Leu”.
Un produs marca Walt Disney Studios Home Entertainment si distribuit de catre Pro Video, “Regele Leu” va putea fi procurat din toate centrele comerciale si magazinele de specialitate, precum si de pe site-ul www.provideo.ro.
-
Carpatica lansează un nou produs pentru refinanţarea cardurilor de credit
Pentru cardul Visa Smart, limita liniei de credit este de maximum 10.000 euro sau echivalent în lei calculat la cursul BNR de la data cererii, dar nu mai mult de şase venituri lunare nete obţinute de solicitant şi/sau soţ/soţie. Perioada de graţie este de maximum 55 de zile, atât pentru plăţile cu cardul efectuate la comercianţi, cât şi pentru retragerile de numerar de la ATM/POS. În fiecare lună, clientul trebuie să ramburseze 5% din suma utilizată.
Cardul are utilizare internaţională, fiind convertibil în valută şi posibil de utilizat în mediul electronic, la orice terminal ATM şi POS care poartă însemnele de acceptare ale mărcii Visa. Comisionul este zero la plata produselor şi a serviciilor la comercianţii din ţără şi străinătate, precum şi la plata facturilor de telefonie şi utilităţi.
Cardul poate fi folosit şi pentru alte operaţiuni la ATM, precum schimbarea PIN, interogarea de sold, listarea extrasului cu ultimele 10 operaţiuni efectuate cu cardul, precum şi plata fără comision a facturilor de telefonie (Orange, Vodafone, Romtelecom), precum şi a altor servicii de utilităţi (E.ON Energie SA, Electrica Furnizare SA).
Visa Smart urmează lansării creditului OneSmart, destinat refinanţării creditelor ipotecare şi/sau de consum pentru persoane fizice. “Dacă prin OneSmart se pot cumula mai multe credite într-unul singur şi să plăteşti o singură rată mai mică, la fel se întâmplă şi în cazul persoanelor care au mai multe carduri de credit, overdraft ş.a.m.d. şi doresc să le adune într-unul singur”, a comentat Georgiana Mincu, director executiv al reţelei de retail a Băncii Comerciale Carpatica.
Carpatica, instituţie de credit controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, a raportat pierderi de 36,5 milioane de euro în 2010 şi de 4,3 milioane de euro în primul semestru din 2011.
-
Românii, ironizaţi într-o nouă emisiune în Franţa. Ministerul Afacerilor Externe reclamă xenofobia
Este vorba despre emisiunea “On va s’gener”, difuzată miercuri, pe Europe 1 şi realizată de Laurent Ruquier şi în care realizatorul şi invitaţii săi ironizează diferite situaţii şi personaje. Secţiunea în care ei glumesc pe tema românilor are aproximativ 8 minute şi porneşte de la o întrebare formulată de realizator referitor la o statistică pe care doreşte să o facă publică. “Ce fac 85% din români şi nu fac decât 20% din italieni dar şi 100% din francezi?”, întreabă moderatorul emisiunii, invitaţii lansându-se într-o serie de observaţii ironice: “Nu este vorba de cerşit”,”Au un u în plus roumain-romain”, “Plătesc impozite”, “Se şcolarizează, trec bacalaureatul”, “Au un nume, studiază geografia ţării lor, sunt declaraţi la starea civilă, fac educaţie sexuală”, sunt răspunsurile date de cei aflaţi în studio.
-
Premiul Nobel pentru literatură pe 2011: Scriitorul suedez Tomas Tranströmer. Poetul a vizitat România în 2003
Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2011 a fost atribuit scriitorului suedez Tomas Tranströmer, “deoarece, prin imaginile sale condensate şi translucide, ne-a oferit o perspectivă proaspătă asupra realităţii”, se precizează în comunicatul comitetului Nobel. Suedezul Tomas Tranströmer, în vârstă de 80 de ani, este cel mai cunoscut dintre poeţii scandinavi în viaţă, cu o operă literară în care a explorat în mod frecvent relaţia dintre intimitatea oamenilor şi lumea care ne înconjoară. Psiholog, Tomas Tranströmer sugerează în operele sale faptul că examinarea poetică a naturii permite plonjarea în profunzimile identităţii umane şi ale dimensiunii spirituale ale acesteia. Tomas Tranströmer, născut pe 15 aprilie 1931, la Stockholm, este poet, prozator şi traducător.
-
Cine va moşteni averea de 7 miliarde de dolari a lui Steve Jobs
Steve Jobs era căsătorit, din 1991, cu Laurene Powell, cu care a avut trei copii – un băiat şi două fiice, Reed (în vârstă de 20 de ani), Erin (16 ani) şi Eve (13 ani). Jobs mai avea însă o fată dintr-o relaţie anterioară cu Chrisann Brennan, Lisa Brennan-Jobs, în vârstă de 33 de ani. Emblematicul cofondator şi lider al Apple a mai lăsat în urmă o soră, pe Patti Jobs, dar şi numeroşi prieteni şi rude mai îndepărtate. Averea sa a fost evaluată în septembrie de Forbes la 7 miliarde de dolari, atribuită muncii depuse la dezvoltarea Apple şi a studiourilor de animaţie Pixar.