Blog

  • CAREUL DE ASI

    WPP, Publicis, Omnicom si Interpublic sunt „The Big Four“ in publicitatea mondiala. Cumulat, companiile de media ale celor patru grupuri au invartit in 2005 bugete de reclama de peste 148 de miliarde de dolari in 40 de piete dezvoltate, potrivit previziunilor RECMA pentru 2005 (vezi nota). Careul celor patru giganti este prezent in formula completa si pe piata romaneasca. Mai jos, o radiografie a celor mai mari clienti ai agentiilor de media din Romania, detinute de sau afiliate la cele patru grupuri mondiale (listarea grupurilor s-a facut conform ierarhiei mondiale, iar a clientilor – in ordine alfabetica). Au fost listati si clientii agentiilor cu divizia de media incorporata (numiti clienti de media). Sursa valorilor: Ministerul de Finante, bilantul pe 2004 (ultimele date disponibile; sumele sunt aproximative si au fost calculate la valoarea medie a euro in 2004).

     

    WPP    VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 54,3 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    PROFIT NET

    Clienti actuali

    MEDIACOM (GREY)

    N/A*

    N/A*

    AVAS, Nokia, Petrom, Procter & Gamble, RomTelecom

    MEDIA INSIGHT (OGIVLY)

    8,2 mil. euro

    471.000 euro

    Beiersdorf, Coty, Elite, Ferrero, Michelin, Novartis, Plus Discount, Tchibo, Volvo

    MINDSHARE (OGILVY)

    21,3 mil. euro

    199.000 euro

    BAT, Samsung, Telemobil (Zapp), Unilever

    SCALA JWT**

    1,5 mil. euro

    36.000 euro

    Banc Post, Parmalat

    MEDIADGE PARTNERSHIP & Y&R/TEAM ADVERTISING***:

    3,2 mil. euro

    63.000 euro

    Colgate Palmolive, Danone, TiriacAuto, Xerox

    *MEDIACOM A FOST INFIINTATA IN ROMaNIA IN 2005, INSA GREY – DIN CARE MEDIACOM FACE PARTE – A AVUT O CIFRA DE AFACERI DE 15,4 MILIOANE DE EURO SI UN PROFIT DE 421.000 DE EURO **AGENTIA ESTE FULL-SERVICE SI ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT (PENTRU PLANIFICAREA SI INVESTITA BUGETELOR DE RECLAMA ALE CLIENTILOR). DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI  ***AGENTIA NU A FURNIZAT CLIENTII DEFALCAT. Y&R ESTE FULL-SERVICE SI SPUNE CA ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT. DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI. VALORILE EXPRIMATE SUNT OBTINUTE DIN CUMULAREA DATELOR Y&R/TEAM ADVERTISING CU CELE APARTINaND MEDIAEDGE PARTNERSHIP

     

     

    PUBLICIS       VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 38,7 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    STARCOM (LEO BURNETT)

    12,2 mil. euro

    433.000 euro

    Altex, Avon, BCR, Kraft Foods, P&G (toate brandurile cu exceptia Gillette), Philip Morris, Western Union

    STARLINK (LEO BURNETT)

    1,1 mil. euro

    115.000 euro

    Cris-Tim, Cristalex, Fuchs Condimente, Romstal

    OPTI MEDIA (PUBLICIS)

    8,5 mil. euro

    36.000 euro

    British Airways, Finansbank, Germanos, Hochland, HP, L’Oreal (Maybelline, Garnier – planificare), OMV

    ZENITH MEDIA (SAATCHI & SAATCHI)

    12,4 mil. euro

    153.000 euro

    BRD, Carrefour, Caroli Food, Electrolux, ING Group, LG Electronics, L’Oreal, Nestlé, SAB Miller, Toyota

     

     

    OMNICOM    VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 28,5 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    MEDIA DIRECTION (GRAFFITI BBDO)

    16,7 mil. euro

    165.000 euro

    Automobile Dacia, Dr. Oetker, HAT-Samsung, Holcim, Masterfoods, Pepsi & QAB, Renault Romania, Star Foods, Supreme, Ultra Pro Computers, Walmark, Wrigley

    OMD (TBWA, DDB)

    6 mil. euro

    pierdere de 220.000 euro

    Alpha Bank, BenQ Mobile/ Siemens, Dell, Henkel & Schwarzkopf (brandurile de detergenti si cosmetice), McDonald’s, Perfetti Van Melle (Mentos, Alpenliebe)

     

     

    INTERPUBLIC           VOLUMUL DE BUSINESS MONDIAL: 26,4 miliarde de dolari (2005)

    in Romania

    CIFRA DE AFACERI (2004)

    Profit net

    Clienti actuali

    BRAND CONNECTION (LOWE & PARTNERS)

    504.000 euro

    16.300 euro

    Asiban, imedia, Jolie Ville, Medic One

    FCB*

    368.000 euro

    4,5 mil. euro

    Lafarge, Lavazza, Piraeus Group

    UNIVERSAL MCCANN (MCCANN ERICKSON)*

    26 mil. euro

    953.000 euro

    A&D Pharma (Sensiblu), Coca-Cola, Connex Vodafone, Flanco, General Motors (Opel, Chevrolet), GSK (brandurile internationale), Interbrew, Johnson Wax, Ozone.

    INITIATIVE MEDIA (LOWE & PARTNERS)

    13 mil. euro

    212.000 euro

    GSK, Innovatics, Johnson & Johnson, Orange, Mol, Pernod Ricard (Chivas, Jameson), Raiffeisen Group.

     

    *AGENTIA ESTE FULL-SERVICE SI ARE DEPARTAMENT DE MEDIA INTEGRAT (CEL CARE FACE PLANIFICAREA SI INVESTITA BUGETELOR DE RECLAMA ALE CLIENTILOR). DATELE DE BILANT REFLECTA INTREAGA ACTIVITATE A AGENTIEI

     

    NOTA: 1. SUMA VALORILOR PROVIZORII ESTIMATE DE RECMA PENTRU 2005 (PaNA LA INCHIDEREA ANULUI FISCAL; RAPORTUL FINAL VA FI DISPONIBIL IN APRILIE). RECMA ESTE, CONFORM PROPRIILOR DECLARATII, SINGURA COMPANIE DIN LUME CARE CERCETEAZA AGENTIILE DE MEDIA. PaNA IN PREZENT, RECMA A INVESTIGAT 400 DE AGENTII DE MEDIA DIN 40 DE TARI. ROMaNIA NU ESTE PREZENTA IN ACEST STUDIU, DAR RECMA FACE EFORTURI IN ACEASTA DIRECTIE, AU SPUS OFICIALI AI COMPANIEI PENTRU BUSINESS MAGAZIN. DACA ROMaNIA VA CONTA PENTRU ACEST RAPORT – ACEST LUCRU VA DEPINDE DE SPRIJINUL PE CARE RECMA IL VA PRIMI DE LA AGENTII. 2. SURSA CLIENTILOR: AGENTIILE

  • America isi redistribuie diplomatii

    Sunt prea multi diplomati americani in Europa. Afirmatia apartine secretarului de stat american Condoleezza Rice si a fost facuta in cadrul unui discurs tinut la Universitatea Georgetown din Washington, pe tema problemelor diplomatice din secolul al XXI-lea, scrie revista italiana Panorama.

     

    „Trebuie sa incepem redistribuirea fortelor noastre diplomatice in lume. Actualul plasament nu mai reflecta realitatea: avem acelasi numar de functionari in Germania, care are 82 de milioane de locuitori, ca in India, o tara de zece ori mai mare, unde locuiesc peste un miliard de locuitori“, a explicat Condoleezza Rice.

     

    In urmatoarele luni vor fi transferati in India, China, Liban si Nigeria 100 de diplomati americani care, in prezent, ocupa functii in capitale europene. Treptat, prezenta diplomatilor americani va creste si in alte tari.

    Iar vizate nu vor fi doar capitalele, ci si alte orase importante, scrie Panorama. In acest moment, serviciul diplomatic american este deservit de 7.439 de functionari, angajati in 264 de misiuni diplomatice.

     

    Sunt nenumarate zone in lume unde diplomatia americana nu a ajuns inca (in jur de 200 de orase cu peste un milion de locuitori). Ca o comparatie, Italia are 5.377 de diplomati care ocupa 338 de sedii. Margherita Boniver, subsecretar in Ministerul de Externe italian, crede ca Italia ar trebui sa-si „consolideze prezenta fie in tarile care si-au sporit importanta economica, fie in state ca Afganistan care, datorita crizelor regionale, au devenit puncte de interes pentru actiunile diplomatice“.

  • Retailul e pe cai mari in Rusia

    Numarul miliardarilor rusi in dolari a crescut cu o treime anul trecut, ajungand la o cifra rotunda – 50. Pe lista apar, pentru prima oara, si nume din industria retailului, se arata intr-un raport publicat saptamana trecuta de revista ruseasca Finans. Tinand cont ca sectorul de retail continua trendul ascendent, anul viitor ar putea figura pe lista alti sapte afaceristi care activeaza in domeniu, crede Igor Terentiev, unul din autorii studiului.

     

    „Comertul din zona retailului, in forma sa civilizata, de-abia a inceput, iar investitorii sunt constienti de viitoarele cresteri“, spune Terentiev. Potrivit topului Forbes pentru 2004, publicat anul trecut, 30 din primii 100 de bogati ai Rusiei sunt miliardari in dolari, insa, potrivit revistei Finans, acestia au fost in numar de 39.

    Limitandu-ne doar la retail, primul loc ii revine lui Andrei Rogaciov, unul dintre fondatorii celui mai mare lant de supermarketuri din Rusia, Pitaiorocika, cu o avere estimata de Finans la 1,2 miliarde de dolari.

     

    O crestere semnificativa fata de anul trecut, cand veniturile personale ale lui Rogaciov insumau 300 de milioane de dolari. Rogaciov este urmat la mica distanta de producatorul de bere Rustam Tariko, cu o avere personala de 1,16 miliarde de dolari, si de Serghei Galitchi, fondatorul lantului de magazine de discount Magnit, ale carui finante personale se ridicau anul trecut la 1,05 miliarde de dolari. Numarul rusilor a caror avere depaseste un miliard de ruble (35 de milioane de dolari) a crescut in 2005 cu peste 50%, ajungand la 720 de persoane, dintre care 27 femei. Cresterea reflecta iesirea treptata a rusilor din economia neagra si gri, spune Chris Davies de la AVC Advisory.

  • Internetul creste profitul postei

    Firmele care ofera servicii postale s-au temut ca aparitia internetului inseamna disparitia lor. Dar s-au lamurit curand ca se inselau.

     

    Internetul inseamna mult mai mult decat posta electronica. Inseamna cumparaturi online. In prezent, profiturile companiilor de servicii postale si ale celor de curierat rapid cresc vertiginos datorita Web-ului, observa revista The Economist.

     

    De exemplu, luna decembrie a anului trecut a fost pentru compania de curierat rapid FedEx cea mai aglomerata de pana acum, compania livrand aproape noua milioane de colete intr-o singura zi. In acelasi timp, in Statele Unite, retailerii online au stabilit si ei un record. In afara de biletele de calatorii, cumparaturile online au atras anul trecut in jur de 82 de miliarde de dolari, cu 24% mai mult ca in 2004, potrivit comScore Networks. Majoritatea hainelor, softurilor, jucariilor si produselor de gradinarit cumparate via internet au fost livrate prin intermediul firmelor de curierat.

     

    Outsourcing-ul are si el un cuvant important de spus in profitabilitatea curieratului. Tot mai multe produse sunt livrate din fabrica direct catre consumator. Anul trecut, intr-o dupa-amiaza dinaintea Craciunului, UPS – o alta mare companie de curierat rapid – a expediat un numar record de 225.000 de colete internationale prin intermediul hub-ului sau de transport aerian de marfa, situat pe aeroportul Cologne din Germania.

     

    „Internetul a avut un impact imens asupra afacerilor noastre“, declara David Abney, presedintele UPS la nivel international, facand referire la cele peste 14 milioane de pachete pe care firma le distribuie zilnic in toata lumea.

     

    Este interesant cum serviciile postale, considerate depasite in momentul aparitiei internetului, au reusit nu doar sa supravietuiasca, dar chiar sa faca profituri mai mari, ajutate de acesta. Un bun exemplu este serviciul postal american care, in patru ani de profituri, a reusit in sfarsit sa scape de datoria de 11 miliarde de dolari.

     

    Desi, urmarind previziunile pozitive, companiile de curierat continua sa investeasca sume importante in achizitionarea de echipament de zbor si nave maritime, piata nu e lipsita de obstacole. Pe 2 februarie, Amazon – cel mai mare retailer online – a anuntat o crestere a vanzarilor de 17%, dar in acelasi timp profiturile au scazut gratie taxelor mari de expediere.

     

    O alta amenintare o constituie retailerii „reali“, printre care si gigantul Wal-Mart, care isi creeaza propriile magazine pe internet. Clientii au astfel posibilitatea de a cumpara online si de a „ridica“ produsul din magazine, fara a mai plati taxele de expediere si fara a mai fi nevoiti sa stea acasa in asteptarea curierului.

  • AICI SUNT BANII DVS.

    Crestere economica. Boom la credite. Bani de cheltuit. Consum. Aceste patru rotite ale economiei romanesti vor invarti in 2006 bugete de reclama de peste 300 de milioane de euro. Un motiv in plus pentru agentiile de publicitate sa isi tureze motoarele la maximum in cursa pentru clienti. Iar marile grupuri multinationale par sa fi intrat in trepidatie – deja negociaza achizitii, fuziuni si parteneriate strategice. Spectacolul a inceput.

     

    Cel mai sensibil barometru al economiei unei tari e publicitatea, spunea deunazi un jucator important din industria de publicitate. Iti poti da seama de sanatatea economiei unei tari, cu alte cuvinte, dupa dimensiunea investitiilor in publicitate. E logic: daca economia merge bine, salariile cresc, creste si puterea de cumparare, cresc si afacerile, creste si competitia dintre ele si, implicit, volumul investitiilor in publicitate.

     

    Cand creditele de consum au explodat, batalia dintre companii s-a vazut in calupurile de publicitate TV, in paginile ziarelor si ale revistelor si pe panourile stradale. Asa au capatat vizibilitate companii mai degraba discrete pana atunci – e cazul producatorilor de electrocasnice, al lanturilor de magazine si hypermarket-urilor, al companiilor auto sau de servicii financiare.

     

    Traduse in bani, contributiile unor astfel de firme la cresterea volumului de publicitate echivaleaza cu un plus de cateva zeci de milioane de euro anual. Asa se face ca piata a crescut cu doua cifre in ultimii ani, iar 2006 se anunta cel mai spectaculos de pana acum. Se asteapta investitii in publicitate de peste 300 de milioane de euro – fata de cele aproximativ 250 de milioane de euro, la cat au fost estimate anul trecut.

     

    Pentru agentiile aflate la vanatoare de bugete, 2006 nu se arata interesant numai prin prisma acestei cresteri de doua cifre a industriei – o crestere semnificativa s-a inregistrat si anul trecut comparativ cu 2004. Anul acesta este esential si din alta perspectiva: e ultimul sprint inainte de intrarea Romaniei in UE – moment dupa care se asteapta o asezare a pietei -, astfel ca 2006 e cel mai potrivit pentru miscarile de consolidare. Iar miza in business nu sunt neaparat cele cateva sute de milioane varsate in publicitate in viitorul apropiat, ci miliardele de euro care sunt estimate sa invarta industria publicitatii in orizontul indepartat (conform unor previziuni, piata romaneasca ar trebui sa ajunga, peste 10 ani, la o valoare cuprinsa intre 1,5 si 3 miliarde de euro).

     

    Ca o completare, mai trebuie spus ca marea competitie intre agentii se da mai degraba pe bugetele de media (cumpararea de spatiu publicitar) decat pe cele de creatie (dezvoltarea reclamelor) – pentru ca in media se invart, de fapt, cei mai frumosi bani ai agentiilor de publicitate. Tocmai de aceea, in acest sector al industriei – al agentiilor de media, adica cele care planifica si investesc banii de reclama ai clientilor – au inceput deja miscarile de trupe.

     

    Cine sunt pretendentii la bugetele de publicitate ale companiilor? O trecere in revista a pietei si a bilanturilor financiare arata ca cele mai puternice pozitii le detin agentiile care fac parte din marile grupuri globale de publicitate: WPP, Omnicom, Publicis si Interpublic. La nivel mondial, cele patru companii-gigant deruleaza afaceri de dimensiuni comparabile cu cele ale colosilor din alte industrii – de ordinul zecilor de miliarde de dolari.

     

    Afacerile lor din Romania sunt insa – de la caz la caz, in functie de agentie – de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro. Tot de la caz la caz difera si modul in care cele patru mari grupuri de publicitate au ales sa faca afaceri aici. Unele au ales sa-si cedeze numele unor agentii fondate de antreprenori locali in baza unor contracte de afiliere si in care sa aiba o participare minora de capital (Leo Burnett, parte din grupul Publicis, de exemplu). Altele au preferat o afiliere cu participare majora de capital (McCann Erickson, parte din Interpublic). Mai exista si varianta participarii totale in business-ul local (cazul WPP, care detine in totalitate grupul Ogilvy, de pilda). Sau au ales optiunea francizei, unde afacerea este detinuta in totalitate de oameni de afaceri romani (cazul Publicis, parte din grupul cu acelasi nume).

     

    Ce au insa in comun cele patru mari grupuri globale de comunicare in privinta Romaniei este interesul crescut pentru aceasta piata. Daca in deceniul trecut ele au optat sa-si puna steagul aici, acum ele vor sa-l infiga mai bine si sa inceapa cuceririle. Chiar in momentul in care parcurgeti aceste randuri sunt manageri de agentii care negociaza cu retelele la care sunt afiliati asupra vanzarii unor pachete de actiuni si asupra fuziunii unor operatiuni.

     

    Fuziunile si achizitiile au loc si pentru ca multinationalele incep sa-si regaseasca in Romania clientii traditionali pe plan international, care au nevoie de parteneri de comunicare. Exista chiar companii care vin in Romania cu agentia la pachet – un exemplu ar fi intrarea pe piata romaneasca a agentiei grecesti Ashley, care a aparut o data cu operatorul de comunicatii Cosmote, principalul sau client.

     

    Si mai exista alte trei motive care imping multinationalele sa puna mai atent lupa pe Romania. Unu: cresterea economica a tarii, principalul motor al cresterii investitiilor in publicitate. Doi: aflandu-ne in anul pre-aderarii la Uniunea Europeana, acum este momentul miscarilor strategice. Pentru ca dupa aderare vor fi mai putine schimbari radicale ale pietei, iar marii clienti de publicitate – companiile – se grabesc sa intre acum pe piata. Al treilea factor pentru care marile grupuri globale de publicitate privesc cu alti ochi aceasta zona a Europei ar fi diversele miscari ale pietei la nivel global – pe de o parte fuziunile si achizitiile in randul companiilor (clientii lor), pe de alta in randul industriei insasi.

     

    Nici o miscare internationala majora nu ramane fara urmari, reconfigurand ierarhiile mondiale in ambele tabere: cea a clientilor si cea a agentiilor. Consecinta? Tacticile de contraatac. Poate fi mentionata ca exemplu strategia Publicis de a se consolida inclusiv in aceasta parte a Europei, dupa ce a pierdut in 2005 suprematia in topul mondial al companiilor de media (dupa ce principalul rival, WPP, a cumparat grupul Grey la finele lui 2004, crescandu-si astfel numarul de clienti, deci volumul de business).

     

    Dar cat este de strategica Romania pentru francezii de la Publicis – si pentru marile grupuri, in general? Raspunsul poate fi cautat in doua observatii facute de doi manageri din industrie in discutiile cu BUSINESS Magazin. „Tot volumul investitiilor in media romanesti (estimat la circa 250 de milioane de euro in 2005 – n.r.), adica aproape toata piata de publicitate de la noi, face cat veniturile unei agentii din Statele Unite“, spune Maria Tudor, managing director al agentiei Zenith Media. A doua observatie ii apartine lui  Miki Vartosu de la Mediacom. „Piata are o dezvoltare spectaculoasa, o crestere de doua cifre anual“, remarca el. Iar acest boom nu poate trece neobservat, completeaza Vartosu. „Daca piata e din ce in ce mai mare, este firesc ca si multinationalele sa vrea o felie cat mai mare din ea“, subliniaza Vartosu.

     

    Dintre cele doua parti ale paharului (cea goala, unde Romania e ca si inexistenta in business – planurile marilor grupuri de publicitate) si cea plina (procentele de crestere a pietei), francezii de la Publicis o vad, dupa toate aparentele, pe cea plina. Iar acest lucru se observa deja: anul trecut, francezii au batut palma cu Teddy Dumitrescu de la Publicis (fosta Focus/Publicis), pentru operatiunile agentiei in regim de franciza. „Publicis vrea mai mult de la piata romaneasca, o prezenta mai ferma“, spunea Dumitrescu la vremea respectiva intr-un interviu pentru BUSINESS Magazin, explicand ca diferenta dintre o „afiliere“ si o „franciza“ este ca diferenta dintre o „logodna“ si o „casatorie“ (franciza implicand angajamente de business mai puternice in relatia cu reteaua, spunea proprietarul agentiei).

     

    Dar planurile Publicis pentru Romania nu se opresc aici. Francezii vor sa faca si o fuziune, intre Zenith Media si Opti Media, cele doua companii de media care in majoritatea pietelor lumii functioneaza integrat, sub numele ZenithOptimedia. In prezent, Zenith Media este bratul de media al agentiei de publicitate Saatchi & Saatchi, iar Opti Media opereaza in cadrul agentiei Publicis. Numai ca procesul de fuziune nu decurge lin. Motivul nu tine de o eventuala relatie conflictuala intre clientii celor doua agentii, ci de altceva: atat Zenith Media, cat si Opti Media sunt detinute integral de parteneri locali, iar pentru a face fuziunea Publicis ar trebui mai intai sa le cumpere.

     

    Sau sa adopte prezenta in sistem de franciza, dupa ce actualii proprietari ai celor doua agentii se inteleg intre ei asupra structurii de actionariat si a modului de lucru. Cine sunt acestia? In cazul Zenith, compania este controlata de un off-shore din Cipru (conform datelor de la Registrul Comertului), controlata, conform unor surse, de fratii Florescu (aceiasi care controleaza si Saatchi & Saatchi).

     

    Iar Opti Media este detinuta in proportii egale de Teddy Dumitrescu, proprietarul Publicis si Bogdan Santea, care detine agentia Foote Cone & Belding Bucharest (FCB). De notat ca FCB face parte din Interpublic, unul dintre rivalii Publicis. Teddy Dumitrescu (Publicis si Opti Media) si Radu Florescu (Saatchi & Saatchi si Zenith Media) nu neaga nego-cierile cu grupul francez, care sunt in faze „foarte avansate“, dar ambii prefera sa nu comenteze mai mult pe marginea subiectului. „Negocierile sunt in derulare si se vor finaliza in viitorul apropiat.

     

    Un comunicat oficial va fi trimis in momentul finalizarii“, a declarat Radu Florescu pentru BUSINESS Magazin. Bogdan Santea, cel de-al doilea actionar la Opti Media (care detine 50%, conform Registrului Comertului), a preferat sa nu faca nici un comentariu. „Interesele sunt mari, partenerii locali renunta cu greu la actiuni – pe care vor sa le vanda cat mai bine. De aceea merge atat de greu fuziunea“, a comentat acest demers managerul uneia dintre cele mai mari agentii de media.

     

    Si grupul Leo Burnett le-a facut cu ochiul celor de la Publicis. Si-au manifestat francezii intentia de a-si mari participarea in Leo Burnett, unde au pachet minoritar in prezent? „Da. Intentia retelei este clara in directia preluarii controlului in grupul Leo Burnett Romania“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Stefan Iordache, care conduce grupul Leo Burnett. „Sunt foarte multumiti de rezultatele noastre: performante de business overall (in ansamblu – n.r.), de produs,  de reputatie, de recunoastere“, a motivat Iordache interesul retelei pentru Leo Burnett.

     

    O paranteza: asa poate fi explicata si strategia agresiva a Leo Burnett in ultimii ani de a castiga cat mai multe premii la diverse festivaluri, dar si de a atrage cat mai multi clienti in virtutea acestor performante – o recunoastere buna implica o evaluare pe masura in cadrul retelei (ceea ce s-a si intamplat, spune Leo Burnett), implicit o mai mare valoare de vanzare a business-ului (in cazul de fata, pachetul majoritar in agentiile din grupul Leo Burnett).

     

    Contactata de BUSINESS Magazin pentru a comenta pe marginea subiectului achizitiilor in Romania, compania Publicis din Franta a declinat sa faca orice comentariu. „Procesul discutiilor este in derulare. Regula noastra de comunicare este sa nu facem nici un fel de declaratii in astfel de situatii“, au spus oficiali ai companiei franceze. Pentru Publicis lucrurile par inscrise pe un fagas, deci. Dar ce au de gand cu Romania celelalte trei mari grupuri de publicitate – WPP, Omnicom si Interpublic? Care le sunt strategiile de crestere / consolidare a operatiunilor din Romania?

     

    Companiile au evitat sa comenteze pe aceasta tema, dar asta nu inseamna ca stau pe loc. De pilda, companiile WPP au avut un 2005 bogat in organizari si reorganizari de operatiuni in Romania. Primul pas a fost crearea companiei de media a Grey, Mediacom. Despre aceasta, Miki Vartosu – care o conduce – spune ca este cel mai mare cumparator de GRP-uri (puncte de audienta – n.r.) pe TV, canalul care atrage 60-65% din bugetele de reclama.

     

    In terenul celeilalte companii marca WPP – Ogilvy – ca miscare notabila anul trecut ar fi integrarea, sub aceeasi umbrela, a agentiilor 141 si Red Cell (redenumita ca Ogilvy One). Pentru 2006, in cadrul operatiunilor WPP Romania este asteptata aparitia unui nou jucator, Mediaedge:cia. Agentia este unul dintre cele doua branduri de media ale WPP la nivel mondial (celalalt fiind MindShare, de asemenea parte din grupul Ogilvy). In Romania, Mediaedge:cia nu a fost anuntata oficial sub acest nume, spun surse din piata.

     

    Atentie insa, exista o alta companie cu un nume similar, Mediaedge Partnership (juridic, ea apare in hartii fara Mediaedge, dar are drept de folosire a acestui nume in comunicarea comerciala, conform agentiei). Aceasta este integrata operatiunilor agentiei Y&R / Team Advertising, un alt brand WPP. De ce este importanta clarificarea acestei confuzii, intre Mediaedge:cia si Mediaedge Partnership? Din cauza bugetelor. Un cunoscator al afacerilor WPP in Romania spune de pilda ca Mediaedge Partnership (Y&R) ar avea printre clientii importanti pe Danone si Colgate Palmolive – unii dintre cei mai mari advertiseri din Romania, cu investitii in media cumulate de ordinul a cateva zeci de milioane de euro anual.

     

    Destinatia acestor clienti este insa neclara o data cu aparitia Mediaedge:cia – nefiind exclusa ipoteza ca aceasta sa-i aduca in portofoliul propriu, mai spune acesta. Nici Y&R / Mediaedge Partnership, nici oficialii WPP nu au comentat pe marginea strategiei de business a grupului in Romania. Cert este ca stabilirea statutului Mediaedge in Romania ramane la latitudinea directorilor de strategie de la sediul central al WPP.

     

    O alta miscare asteptata in cadrul aceluiasi grup ar fi disparitia Media Insight din cadrul Ogilvy din doua motive. Primul ar fi insasi disparitia acestui brand din grupul WPP la nivel mondial. Iar al doilea tine de intrarea pe piata a Mediaedge:cia, adusa in discutie mai sus. Tot un pas de dezvoltare al WPP in Romania este si deschiderea operatiunilor Kinetic, o companie de outdoor a grupului, prezenta in mai multe piete.

     

    Infiintarea Kinetic in Romania este cu atat mai indrazneata (si mai neobisnuita, in acelasi timp), cu cat marile retele detin astfel de companii doar in pietele mari – iar Romania nu intra in aceasta categorie. Cu atat mai mult cu cat ROI-ul (return of investment – n.r.) investitiilor clientilor in publicitatea stradala din Romania este greu de estimat – haosul si lipsa reglementarii acestui canal fiind deja puse la capitolul „bile negre“ in publicitatea romaneasca.

     

    Dinspre partea grupului american Interpublic – rivalul lui Publicis si al lui WPP – nu s-au anuntat mari schimbari in Romania pentru 2006. Iar daca s-au facut oferte de crestere a participarii grupului sau obtinerii controlului in business-urile locale, acestea nu au rasuflat in piata. Daca ar vrea sa cumpere, cele mai importante optiuni pe care Interpublic le-ar avea pentru piata romaneasca ar fi urmatoarele: pachetul minoritar ramas in McCann Erickson – detinut de Bogdan Enoiu si Dorin Dersidan; un pachet majoritar in Lowe & Partners si Initiative – controlat de Veronica Savanciuc si Paul Radu si tot pachetul in FCB – detinut de Bogdan Santea. O posibila explicatie a faptului ca Interpublic este in expectativa in materie de dezvoltare a business-ului din Romania ar putea fi legata de problemele despre care presa internationala a scris anul trecut cand, potrivit revistei Advertising Age, Interpublic a pierdut clienti in valoare de 3,8 miliarde de euro in primele noua luni.

     

    Companiile Omnicom – cel de-al patrulea as din careul celor patru mari grupuri internationale de comunicare – au miscat insa ceva anul trecut in Romania. Doua agentii ale sale – legate de Omnicom fie prin apartenenta, fie prin afiliere – au anuntat ca isi vor uni fortele din acest an: este vorba despre Media Direction si OMD. Parteneriatul consta in cumpararea de media (spatiu publicitar – n.r.) si are ca principal avantaj obtinerea unor conditii mai bune de cumparare a spatiului de reclama (ruland un volum mai mare de bugete, discounturile obtinute sunt mai bune). Despre Media Direction, jucatori din piata spun ca este interesanta pentru achizitii. Prin prisma volumului mare de business pe de o parte (cifra de afaceri de circa 16,7 milioane de euro in 2004, in timp ce OMD a terminat 2004 cu pierderi). Dar si pentru ca la Media Direction ar fi loc pentru asa ceva, pe de alta parte.

     

    Pachetul majoritar al Media Direction (ca si al agentiei de publicitate Graffiti BBDO) este controlat de omul de afaceri Cristian Burci, cunoscut in lumea business-ului pentru vanzarea statiilor Prima TV, Kiss FM si Star FM catre SBS anul trecut, dar si pentru afacerile din media si publicitate demarate inca de la inceputul anilor ‘90. A primit Burci vreo oferta, ar fi dispus sa vanda?

     

    „Banii se fac cand iti vinzi business-ul, nu cand il operezi. Adica la exit. Sunt deschis la discutii“, a declarat Cristian Burci pentru BUSINESS Magazin (de notat ca Burci controleaza companiile de media si publicitate sub brandul BBDO – retea din Omnicom – si in Bulgaria). El spune ca in Cehia si Ungaria Omnicom controleaza deja, de mai multi ani, afacerile grupului si nu exclude ipoteza cresterii interesului si pentru Romania. „Piata romaneasca nu mai este de neglijat de vreo doi ani de zile. Este extrem de competitiva.“

     

    Cu alte cuvinte, omul de afaceri arata inspre partea plina a paharului adusa in discutie mai devreme si luata drept ipoteza pentru apetitul de dezvoltare al marilor retele in Romania. Iar bataia nu se da neaparat pe cele 300 de milioane anuntate pentru 2006. Ci pe asezarea unui business cat mai profitabil pe termen lung. Pentru ca va veni si vremea cand, in Romania, se va vorbi despre publicitate in termeni de miliarde de euro. Sa mai spuna cineva ca in publicitate nu se invart bani buni.

  • Guvernul ceh prefera strainii

    Cand LG Philips Displays a anuntat, la sfarsitul lunii trecute, ca a oprit productia de ecrane TV la uzina sa din Cehia din cauza lipsei fondurilor, Michal Mika, directorul general al principalului competitor – Tesla Ecimex – nu a parut surprins, scrie Prague Post. „Declinul industriei era inevitabil, din cauza importurilor ieftine din Asia“, a comentat atunci Mika, adaugand ca el insusi a intampinat aceeasi problema cu un an inainte.

     

    Dar Mika a fost de-a dreptul socat la trei zile dupa ce LG Philips Displays si-a facut publica decizia, cand guvernul ceh a oferit companiei un imprumut de 300 de milioane de coroane cehesti (13 milioane de dolari) pentru a nu inchide fabrica. In urma cu un an, Mika ceruse asistenta guvernamentala pentru a compensa pierderile suferite, dar nu a primit nici un raspuns.

     

    Mai mult, in timp ce LG Philips Displays a primit pana acum stimulente guvernamentale in valoare de 1,3 miliarde de coroane cehesti (54 de milioane de dolari), Tesla a trebuit sa investeasca, din 1998 incoace, in jur de 900 de milioane de coroane cehesti in uzina sa din Rounov pod Radhoötem. Marimea si capacitatea de productie ale celor doua fabrici sunt comparabile.

     

    Exemplul nu este singular. Mai multe voci din mediul de afaceri ceh sunt nemultumite de grija fatisa a guvernului pentru companiile straine de dimensiuni mari din Cehia, care primesc nenumarate stimulente si subventii, in timp ce IMM-urile sunt, practic, ignorate, desi cele din urma sustin, in cea mai mare parte, cresterile economice din tara.

     

    „Sistemul este bizar nu doar prin faptul ca favorizeaza in exclusivitate companiile straine, ci si pentru ca firmele cehesti, prin impozitele datorate statului, sunt fortate sa finanteze stimulentele oferite investitorilor straini“, spune Jaromír Drábek, presedintele Camerei Economice a Cehiei. Potrivit biroului Administratiei Sociale din Cehia, numarul afacerilor de mici dimensiuni din aceasta tara a scazut cu 81.000 fata de 2003, la  un total de circa 917.000. 

     

    Desi dupa aderarea tarii la UE, IMM-urile ar fi trebuit sa aiba acces la fondurile structurale, acestea se plang ca procesul de aplicare este mult prea complicat, fiind ingreunat si de procedurile birocratice.

  • CE FACE BUTURUGA MICA?

    Cresterea economica si ritmul alert al investitiilor in reclama nu au atras doar atentia marilor retele globale, ci si pe cea a jucatorilor regionali. Este cazul celor mai proaspeti actori pe piata: austriecii de la Braneti si grecii de la Ashley. Pe ce mizeaza ei in lupta?

     

    BRANETI: Pariul agentiei este pe companiile austriece. Agentia – care si-a facut oficial intrarea pe piata la inceputul lui februarie – isi motiveaza intrarea in Romania prin prezenta numeroasa si strategica in economia romaneasca a companiilor austriece. Au ei pe lista de „clienti prospecti“ si pe gigantii OMV si Erste, unii dintre cei mai mari investitori in Romania?

     

    Marius Braneti, CEO, admite ca da. Are insa Braneti forta sa duca un client de talia OMV/Petrom sau Erste/BCR, dat fiind ca agentia este abia la inceput de drum si are doar cinci angajati permanenti? Braneti recunoaste ca nu, dar nu exclude ideea unor parteneriate cu alte agentii. Deocamdata, Braneti Romania are de lucru: are deja trei conturi austriece in portofoliu.


    ASHLEY: Reteaua regionala Ashley & Holmes (Grecia) este precum buturuga mica ce vrea sa rastoarne carul mare. Motivul intrarii A&H in Romania este simplu: Cosmote, principalul client al A&H. Operatorul grec de telefonie avea nevoie de un partener de comunicare in Romania, asa ca a venit cu agentia la pachet.

     

    Modalitatea de intrare a A&H pe piata a fost urmatoarea: sa gaseasca o agentie romaneasca independenta dispusa sa se afilieze la reteaua Ashley, dar care sa le si ofere grecilor actiuni in business-ul din Romania. Bogdan Enoiu de la McCann Erickson i-a sugerat lui Makis Seriatos – seful de la A&H –  sa lucreze cu GMP, detinuta de Felix Tataru (dupa cum a declarat acesta din urma presei de specialitate in ziua anuntului afilierii). Intelegerea dintre Tataru si Ashley era ca, dupa 18 luni de proba (2007), romanul sa cedeze retelei 50% din actiuni.

     

    Nu a fost insa nevoie de atata timp pentru ca Tataru sa-si dea seama ca relatia cu A&H nu merge. Proprietarul GMP a anuntat recent ca renunta la parteneriatul cu Ashley, indicand diferente de „viziune si strategie“ intre echipele din Romania si Grecia.


    UNITED MEDIA & MEDIA INVESTMENT: Dar potul cel mare in afacerea Cosmote nu consta in bugetele de creatie, cat in cele de media. Cele 10-15 milioane de euro – la cat a fost evaluat neoficial clientul Cosmote pentru 2005-2006 – nu puteau trece neobservate in industrie. Cu atat mai mult cu cat, in urmatorii ani, Cosmote si-a propus sa fie printre primii cinci spenderi de publicitate din Romania.

     

    Desi clientul a fost la inceput gestionat de o agentie relativ anonima pe piata, de anul acesta lucrurile se schimba radical: bugetele de reclama ale Cosmote vor fi rulate prin United Media, cel mai proaspat jucator printre agentiile de media. Agentia va fi detinuta, in proportii egale, de trei actionari. Primul este A&H din Grecia. Al doilea actionar va fi agentia Media Investment (in care sunt implicati, printre altii, Zoltan Szigeti – fost sef al operatiunilor WPP in Romania – si Dan Balotescu, fost manager la Initiative Media).

     

    Iar cel de-al treilea actionar – care va si conduce United Media – va fi Dana Bulat, venita de la McCann Erickson, unde a lucrat timp de sapte ani. Szigeti si Bulat au confirmat aceasta structura de actionariat, in curs de operare. United Media si Media Investment vor stabili un parteneriat prin care isi vor uni portofoliile de clienti pentru a cumpara impreuna spatiu de reclama.

     

    Cumulat, United Media si Media Investment vor avea clienti in valoare de „cateva zeci de milioane de euro“, spune Zoltan Szigeti (Cosmote, Domo, ABN Amro Bank, Arctic, Chio Chips de la Intersnack, Peugeot, Terapia). Bugetul cumulat al celor doua agentii – deloc de neglijat, putand fi comparat cu toata piata de avocatura business – va propulsa tandemul United Media – Media Investment printre primii jucatori ai industriei. Pe cine va surclasa?

  • Reteta lui Banu

    Se pot face averi din nimic in Romania? Parintele napolitanelor Joe si al magazinelor Artima, Florentin Banu, este, poate, cel mai clar exemplu ca da. A pornit, de doua ori, afaceri de la zero. Le-a crescut si le-a vandut. Si s-a ales cu milioane de euro.

    O singura retea de magazine romanesti a trezit pana acum interesul strainilor. Si asta pentru ca Artima este, de fapt, singura retea de supermarketuri dezvoltata rapid de un roman. Pentru un business in domeniul retailului, romanii nu au manifestat prea mult interes si elan, pentru ca in afara de reteaua fondata de Banu, doar Univers’all mai are capital roman in comertul cu bunuri de larg consum. In schimb, Univers’all nu a avut o evolutie la fel de rapida. Din 2002, a deschis doar cinci supermarketuri. 

    In era exploziilor de investitii in comert din Romania Florentin Banu este singurul care a tinut pasul cu piata. Imediat dupa revolutie a vrut sa se lanseze in afaceri. Ideea de a face napolitane i-a venit in Austria, cand era la cumparaturi intr-un supermarket. Atunci s-a gandit ca romanii ar putea cumpara un brand de napolitane. Ideea a dus la aparitia napolitanelor Joe. Afacere pe care a cumparat-o, cu patru ani in urma, compania internationala Nestlé. 

    Unii s-ar fi declarat multumiti si ar fi dus un trai linistit. Nu este si cazul lui Banu, care a luat-o de la capat. Cu banii din vanzarea Joe, a pus bazele unei afaceri in retail. Scopul? Un „exit“ dupa tiparul afacerii Joe.

    Iar patru ani mai tarziu, afacerea s-a copt suficient. A fost atat de interesanta incat cel mai mare fond de investitii din Europa Centrala si de Est a dat pentru Artima, saptamana trecuta, 17 milioane de euro. Este vorba de Polish Enterprise Fund V (PEF V), un fond de capital privat administrat de Enterprise Investors (EI).

    „Afacerea ajunsese in punctul in care avea nevoie de fonduri substantiale pentru a-si continua dezvoltarea“, isi explica Banu iesirea din Artima.

    Tranzactia este o premiera prin faptul ca este prima preluare completa (100%) a unei retele romanesti. Tentative au mai fost, cu precadere in zona retelelor de electrocasnice.  De fapt chiar si Artima a avut participatii ale altor fonduri de investitii, caci dificultati a intampinat si Banu. „In 2001-2002 am avut o perioada dificila, pe care am depasit-o cu ajutorul investitorilor externi“, povesteste el. 

    Intre 2002 si 2004, Artima a atras trei infuzii de capital de la institutii financiare din Germania si SUA: DEG, SEAF Trans-Balkan Romania Fund si SEAF CEE Growth Fund. In numai patru ani, reteaua a ajuns la 14 supermarketuri, in 13 orase din Transilvania si Banat, cu o suprafata totala de peste 15.000 mp. Compania, care a avut in 2004 o cifra de afaceri de 32 de milioane de euro, ajunsese in momentul in care nu se mai putea dezvolta. „Preluata de Enterprise Investors, Artima va creste in continuare“, explica Banu.

    Pentru urmatorii cinci ani, telul declarat al noului management este de a mari reteaua pana in jurul cifrei de 50 de supermarketuri. Pentru asta, investitiile necesare sunt estimate intre 17 si 34 de milioane de euro. „Costurile variaza de la magazin la magazin, intre 0,5 si un milion de euro. 

    Dar nu vom investi in «caramizi»“, spune Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors, facand referire la faptul ca strategia de dezvoltare nu vizeaza investitii masive in locatii propriu-zise.

    La dezvoltarea retelei va contribui si noul management, care are experienta germanilor de la Billa, parte a grupului Rewe. Reteaua Billa, cu cele 13 supermarketuri, este un concurent direct al Artima. „Billa nu are, totusi, o acoperire teritoriala la fel de buna ca Artima“, spune noul CEO al Artima, Clemens Petschnikar.

    Evident, un fond de investitii intra intr-o afacere ca sa scoata profit. Cand, cum si cu cat va vinde Enterprise Investors?  Cateva indicii au fost date chiar de reprezentantii fondului si de noul management. In cinci ani vor sa dezvolte reteaua pana la circa 50 de supermarketuri. Intamplator sau nu, aceasta este si perioada medie de investitie a Enterprise Investors intr-o afacere.

    Cum va proceda fondul? Cel mai plauzibil scenariu este castigarea interesului unui mare retailer international pentru piata autohtona, caci spatiu de crestere este suficient.  Pentru fiecare milion de romani exista cam 10 supermarketuri, fata de Cehia, unde sunt de peste 15 ori mai multe, conform studiilor citate de Enterprise Investors. Totusi, Jacek Siwicki, Managing Partner al Enterprise Investors nu a exclus nici varianta unei listari publice, desi a recunoscut ca „este greu de crezut ca va fi un lucru usor de realizat“. Artima este cea de a doua tranzactie a Enterprise Investors in Romania, dupa cumpararea, in 1999-2001, a unui pachet de actiuni la Orange Romania, ca parte a unui consortiu de investitori financiari.

    In acelasi timp, dupa retail si bunuri de larg consum (cu afacerea Joe), Florentin Banu a decis sa-si indrepte atentia catre alte zone de afaceri. „Voi investi doua milioane de euro in domeniul auto si inca 1,5 milioane de euro in domeniul imobiliar, mai exact in constructia de blocuri in Timisoara.“ Aceste sume reprezinta, de fapt, cam 80% din ce a castigat Banu dupa ce Artima a fost preluata de fondul polonez de investitii.

    Cele doua afaceri i-au furnizat in mod cert suficienta experienta afaceristului roman, care stie cand si cum sa inceapa o afacere si cand sa iasa din aceasta. Altfel spus, acesta poate transforma zicala „a da cu banul“ in mai sigura „a te da dupa Banu“. 

  • EI in cifre

    Enterprise Investors (EI) este un grup de capital privat din Europa Centrala si de Est. 

    1,1 mld. $ fondurile pe care le administreaza
    850 mil. $ investitii in aproape 100 companii 

    24 de investitori profesionisti
    46 de membri compun echipa totala
    5 pana la 45 mil. € suma investita intr-un proiect 

    3 pana la 7 ani perioada de investitii
    60 mil. $ investitiile din retail, in Europa Centrala si de Est

  • AUTO: Destine diferite in industria auto romaneasca: in timp ce Daewoo, care parea de neoprit in anii ’90, a ajuns in impas, Dacia apasa pe acceleratie cu un singur model in portofoliu: Logan

    In timp ce Dacia se pregateste sa atace piata vest-europeana, la Craiova se strang nori negri deasupra uzinei producatoare de automobile Daewoo. Din octombrie inceteaza  dreptul acesteia de a mai produce sub licenta GM-Daewoo. Vom asista la sfarsitul  celui de al doilea producator si vanzator autohton? 

    Doua surori, de familie buna, cu origine frantuzeasca. Ambele abandonate cu multi ani in urma, undeva in est, sa se descurce fiecare cum poate. Sora cea mica a facut cu ochiul unui print din Orient cu care si-a impletit destinul vreme de zece ani. Sora mai mare a trebuit sa mai astepte inca cinci ani pana sa ii vina sorocul. Pana la urma, s-a intors in sanul familiei – in lumea buna se poarta – si i-a fost cu noroc. Un lucru interesant: cu cat mai bine i-ar merge uneia, cu atat mai rau ii merge celeilalte. 

    Pentru uzina de automobile de la Craiova, anii fericiti ai „mariajului“ cu coreenii de la Daewoo Motors Corporation s-au incheiat subit in 2001. Noul proprietar al constructorului de automobile asiatic, americanii de la General Motors, anuntase ca Romania nu intra in sfera lor de interese si ca Daewoo Automobile Romania trebuie sa-si ia, implicit, destinul in propriile maini.

    Ceea ce s-a si intamplat – si nu a fost deloc rau. Anul trecut, vanzarile uzinei craiovene aproape s-au dublat, comparativ cu 2003. Daewoo Romania ocupa de patru ani pozitia a doua in topul vanzarilor de automobile, aproape trimestru dupa trimestru. Nubira, dar mai ales Cielo si Matiz au urcat rapid in topul preferintelor cumparatorilor pentru ca ofera ceea ce se cauta cel mai mult pe o piata emergenta, cum e Romania: un raport onest calitate-pret. Cele 3.165 de autoturisme vandute in primele doua luni si o cota de piata de 12,3% adjudecata de Daewoo Romania din totalul vanzarilor de autoturisme de pe piata romaneasca in luna februarie demonstreaza toate acestea.

    Dar zilele de glorie ale modelelor produse la Craiova se apropie, dupa toate probabilitatile, de sfarsit. Din octombrie, contractul de licenta cu coreenii de la General Motors – Daewoo Auto and Technology expira. O data cu acesta, si posibilitatea de a mai achizitiona piese si subansamble de la fosta companie-mama.

    Ce se va intampla din toamna cu uzina de la Craiova si cu cei 3.600 de angajati ai acesteia? Nimeni nu pare sa aiba raspunsul, nici consortiul de banci creditoare actionari majoritari ai Daewoo Automobile Romania, nici guvernul de la Bucuresti, care detine 49% din companie. Dar, daca luam in calcul ce s-a intamplat cu sora mai mare a uzinei de la Craiova, Dacia Pitesti, si adaugam faptul ca Romania a ajuns destinatie preferata pentru investitiile producatorilor de piese si subansamble, atunci gasim si un fundament pentru ca speranta oltenilor sa nu moara. Cea mai simpla varianta ar fi, pur si simplu, prelungirea licentei. 

    „Daewoo poate supravietui atat timp cat exista cerere din partea clientilor romani pentru produsele pe care le fabrica“, afirma Marius Carp, directorul executiv al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din Romania (APIA). „Dar este greu de previzionat daca cererea va fi stabila, va creste sau, dimpotriva, va scadea.“ In cazul in care licenta va fi prelungita, Daewoo Romania ar mai putea vinde pe piata romaneasca automobilele sale care se bucura inca de succes, precum si subansamble pentru export. Aceasta din urma activitate a fost reluata in primavara anului trecut, subansamblele fiind livrate inclusiv catre uzinele GM-Daewoo din Coreea.

    Dar cat timp se vor mai cauta niste automobile deja invechite moral, construite pe o platforma tehnica de la inceputul anilor ‘90? „Cel putin doi ani“, crede Costin Micu, director de vanzari la compania Radacini, cel mai mare dealer de automobile Daewoo din tara. Toate argumentele converg catre o prelungire a licentei de productie si comercializare sub numele Daewoo si dupa octombrie. In primul rand, coreenii vor sa-si vanda produsele. Uzina de la Craiova consuma, pe fondul vanzarilor bune de pe piata interna, asa ca nu exista nici un motiv pentru care coreenii sa nu livreze, atat timp cat castiga bani din aceasta si pot produce piese compatibile cu cerintele celor de la Craiova.

    GM a decis sa intre cu produse sub marca Chevrolet pe pietele unde automobilele Daewoo erau cunoscute, deci si in Romania. Mai mult, GM Daewoo a lansat o noua gama de autoturisme care nu mai seamana cu nici unul dintre „stramosii“ Cielo sau Nubira. Pana si proaspat lansatul Chevrolet Matiz de abia daca mai aduce cu Matizul care ne-a umplut soselele. Asa ca cei de la GM nu au de ce sa se teama de concurenta din partea uzinei de la Craiova pe piata romaneasca.  Dar prelungirea licentei nu ar insemna insa decat o solutie de moment. Mai devreme sau mai tarziu, uzina de la Craiova fie intra in vizorul unui producator mare, fie isi va inchide portile, asa cum s-a intamplat cu Aro Campulung. Intr-o industrie auto mondiala marcata de margini tot mai inguste de castig, care imping la fuziuni si globalizare a productiei, nu prea mai ramane loc de intors pentru micii producatori.

    Cine ar putea sa cumpere si de ce?

    „Cred ca producatorul cel mai interesat de preluarea uzinei de la Craiova este General Motors“, spune Costin Micu de la Radacini. Brent Valmar, presedintele APIA, are informatii care conduc la aceeasi concluzie: „Exista discutii si negocieri cu General Motors si, lucru inca neconfirmat, cu alti producatori pentru preluarea capacitatilor de productie. Totusi cel mai in masura sa dea un raspuns potrivit este chiar compania Daewoo Romania“, afirma Valmar.

    „APIA este extrem de preocupata de situatia Daewoo Romania, al doilea producator local de masini, cu un volum important si modele apreciate pe piata romaneasca. Din acest punct de vedere o eventuala «nesupravietuire» a fabricii craiovene nu este deloc de dorit“, adauga Valmar.

    Americanii ar avea mai multe argumente pentru a dezvolta la Craiova un centru de productie integrata. Modelele actuale Daewoo Cielo, Matiz si chiar Nubira se vand bine pe piata romaneasca, au o retea extinsa de show-room-uri si service. Pe langa acestea, GM ar putea sa fabrice componente si pentru modelele Chevrolet, care au la baza aceeasi platforma tehnica cu modelele Daewoo. Ba chiar mai mult, unele componente pentru Opel – si ea parte a GM – ar putea fi produse in Romania cu costuri mai mici decat in Europa de Vest, unde americanii se confrunta cu probleme si nemultumiri ale salariatilor. Sau, de ce nu, prin investitii in modernizarea liniilor de productie de la Craiova, General Motors ar putea inlocui, treptat, actuala gama de modele produsa de Daewoo Romania cu propriile modele Chevrolet sau Opel. Cele peste 500 de milioane de euro investiti de Renault la Pitesti au demonstrat ca o asemenea investitie poate asigura dezvoltarea unui model competitiv nu numai pentru piata romaneasca, ci si pentru pietele vestice: Renault pregateste aproximativ 15.000 de Logan cu care va ataca vestul.

    Uzina Dacia va exporta, pe langa automobilele gata facute, si componente care urmeaza sa fie asamblate in alte centre de productie ale Renault. In prima faza, Dacia va exporta componente pentru fabricile din Moscova (Rusia), Casablanca (Maroc) si Envigado (Columbia), urmand ca acestora sa li se adauge si uzinele din Iran si India. In centrul de subansamble CKD (Completely Knocked Down) inaugurat la Mioveni saptamana trecuta s-au investit 18 milioane de euro. „Pana in 2010, uzina din Romania va vinde un milion de automobile Logan, devenind astfel centrul mondial pentru aceasta marca“, a spus Louis Schweitzer, presedinte director general la grupul Renault, in scurta vizita facuta martea trecuta la Mioveni. Schweitzer, care a stat aproape doua ore la Mioveni, unde a ajuns impreuna cu premierul Calin Popescu-Tariceanu, a parut a se bucura de atentia care se acorda de obicei demnitarilor straini. „Acest centru va ajunge in timp sa fie de trei ori mai mare decat centrul principal Renault din Franta“, a spus Schweitzer despre hala de 35.000  mp in care fusese adus, pentru inaugurare, un singur automobil Logan, dar care se va umple de seturi de componente Logan. 

    Manati de la spate de succesul Logan, francezii au sistat luna aceasta productia Dacia Solenza pentru a face loc pe liniile de productie noii vedete de la Colibasi, renuntand, astfel, la un model care inca se bucura de mare succes pe piata interna: in targurile auto, o Solenza second-hand a ajuns sa coste cat un model nou. 

    Speculand cererea pe care francezii au lasat-o neacoperita, unii dealeri au mers chiar mai departe si conditioneaza achizitionarea Solenza de incheierea de contracte de leasing sau de achitarea a pana la 20 de milioane de lei peste pretul de baza. Cine ar fi crezut ca romanii se vor intoarce la vremurile in care trebuie sa dea spaga pentru o Dacie? Ei bine, tocmai aceasta supraproductie de la Pitesti a alimentat zvonurile potrivit carora de achizitionarea uzinei de la Craiova ar putea fi interesat chiar Renault, insa François Fourmont, directorul general al Dacia, a dezmintit faptul ca Renault ar avea interese la Craiova. 

    „Daca Renault ar trebui sau nu sa cumpere fabrica de la Craiova, asta depinde in primul rand de vointa Renault, apoi de posibilitatea de a gasi o cale de intelegere cu creditorii coreeni care detin in prezent pachetul majoritar de actiuni la Craiova“, explica Marius Carp, director executiv APIA. „Cert e ca nu speculatiile ocazionale de pret din targurile auto vor determina viitorul la Craiova, desi acestea arata ca exista o cerere care nu e pe moment acoperita de oferta“.

    Un alt producator despre care se speculeaza ca ar putea fi interesat de Daewoo Automobile Romania este Ford, dar nici acesta nu a dat deocamdata vreun semnal concret.

    Si atunci, daca uzina craioveana se arata atat de atractiva pentru investitii, de ce ezita producatorii sa faca pasul decisiv, adica preluarea acesteia? Totul se decide, pana la urma, in jurul prelungirii – sau nu – a licentei de exploatare a numelui Daewoo si de asigurarea subansamblelor necesare productiei de catre GM-Daewoo Coreea. In cazul in care uzina de la Craiova ar obtine prelungirea licentei, guvernul ar putea cauta ceva mai pe indelete un investitor strategic pentru preluarea Daewoo Romania, fara a mai fi presat de spectrul incetarii productiei si al trimiterii in somaj a celor 3.620 de angajati. Iar bancile creditoare s-ar putea aseza cu alte argumente la masa negocierilor cu un posibil investitor.

    In cazul in care nu se va ajunge insa la un acord de prelungire a licentei, problema la negocierile cu o eventuala companie interesata de uzina de la Craiova se va pune cu totul altfel. De aceea nimeni nu da nici un semn, fie el si voalat, ca ar fi interesat de Daewoo Romania – o companie care ajunge in situatia de a nu-si mai putea continua productia costa cu mult mai putin decat una care produce si vinde foarte bine.

    Destinele uzinelor de la Craiova si Pitesti au mers in paralel. La venirea coreenilor de la Daewoo ca investitori la Craiova, in 1994, acestia au obtinut facilitati fiscale, care la vremea respectiva au atras nemultumirea celuilalt producator, Dacia. In 1999, francezii de la Renault au obtinut la randul lor scutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioada de cinci ani, incepand cu primul exercitiu financiar in care se obtine profit. Singura conditie a fost ca firma sa inregistreze profit in maximum trei ani de la data achitarii integrale a pretului actiunilor achizitionate de la Fondul Proprietatii de Stat. Ulterior, termenul de la care urma sa se calculeze perioada de trei ani a fost modificat, in momentul transferului catre firma Renault a dreptului de proprietate asupra actiunilor. Intrucat transferul dreptului de proprietate si plata actiunilor au avut loc la 29 septembrie 1999, rezulta ca facilitatile au fost acordate pana in septembrie 2007.

    Autoritatile romane au confirmat, in Codul fiscal, facilitatile acordate companiei prin contractul de privatizare. Astfel, Automobile Dacia beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pina la 1 octombrie 2007. De data aceasta cei care si-au exprimat nemultumirea au fost cei de la Daewoo Romania, mai ales ca Renault s-a bucurat si de alte inlesniri din partea guvernului – cum ar fi importul fara taxe al automobilelor producatorului francez.

    Ambii producatori au mers in pierdere. La finele lui 2003, Automobile Dacia avea pierderi de 3.600 de miliarde de lei iar Daewoo Romania de 1.600 de miliarde de lei. Dar daca uzina de la Pitesti va trece pe profit in acest an, potrivit declaratiilor oficialilor Automobile Dacia, situatia de la Craiova nu e la fel de promitatoare. Cu actuala gama de produse, comercializata doar pe piata interna, oricat de mult ar creste vanzarile, Daewoo Automobile Romania isi poate imbunatati profitabilitatea doar daca ia in calcul restructurari de personal si limitarea cresterilor salariale. Fata de Dacia, care are 13.873 de salariati, Daewoo functioneaza cu 3.600 de oameni – la limita, deci, in privinta numarului de angajati.

    Daca tinem seama doar de indicatorii financiar-contabili aferenti anului 2003, Daewoo este de departe mai profitabila decat Dacia. Desigur, in acest caz, termenul de „profitabilitate“ se traduce prin pierderi mai mici pe angajat. Dar Dacia va comercializa insa Logan in vestul Europei – modelul, care costa 5.700 de euro pe piata romaneasca, va fi vandut acolo cu 7.500 de euro si va aduce marje comerciale mai bune pentru uzina pitesteana. Dacia va exporta atat modele gata asamblate, cat si componente si subansamble. „Prin exportul de componente, Dacia va putea intra pe piete in care aducerea de masini finite ar fi fost imposibila din cauza taxelor vamale sau a anumitor prevederi legislative, specifice fiecarei tari“, crede Marius Carp, directorul APIA.  Dacia va patrunde pe pietele unde legislatia solicita un grad ridicat de integrare pe piata interna, in statele unde taxele vamale sunt mai mici pentru piese si subansamble decat pentru masini gata facute. 

    Totodata, portile Dacia se deschid catre zone care nu au nivelul tehnologic necesar pentru a produce seturi de subansamble. „Pana la sfarsitul anului, fabrica din Romania va angaja inca 300 de persoane“, a spus Louis Schweitzer.

    Extinderea activitatii Dacia va aduce avantaje si industriei orizontale. Extinderea activitatii ar putea sa urce cifra de afaceri Dacia la un miliard de euro si, totodata, sa aduca uzinei pitestene trecerea pragului de profitabilitate.

    Iata de ce venirea unui investitor puternic la Craiova este esentiala pentru viitorul uzinei. Altfel, Daewoo Automobile Romania va fi condamnata la o politica de supravietuire in care vanzarile gamei sale de produse trebuie sa limiteze pierderile, nicidecum sa asigure profit. Iar destinele celor doua companii surori vitrege se vor desparti definitiv, iar soarta Daewoo Automobile Romania va incepe sa semene cu cea a „varului“ Aro Campulung.