BusinessMagazin

Blog

  • Romanii au mancat carti pe paine ca sa afle cum sa slabeasca

    Atat de mult pun pret romanii pe sfaturile in materie de
    nutritie ale lui Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului
    de Cercetari Alimentare, incat nu doar ca i le fura la propriu din
    librarii, ci le si cumpara. De altfel, in reteaua Diverta, “Si noi
    ce mai mancam?” a lui Mencinicopschi e sus pe podium, in pozitia de
    lider, cu 5.988 de exemplare vandute si cu 104 exemplare furate,
    potrivit datelor retelei de magazine. Pe urmele profesorului roman
    se afla Dan Brown, autorul unor thrillere de senzatie. Interesat de
    criptografie, chei si coduri – care sunt o tema predilecta in
    povestile sale -, Brown i-a convins pe 4.556 de romani sa-i cumpere
    “Simbolul pierdut”, cea mai recenta scriere a sa publicata in limba
    romana. La distanta de 360 de exemplare se afla volumul “Mananca,
    roaga-te, iubeste”, de Elizabeth Gilbert, publicat la Humanitas. Cu
    vanzari de 4.192 de exemplare, cartea a prins pozitia a treia in
    topul celor mai vandute carti ale anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • In 2010, bancherii au avut, zilnic, un surplus de 250 de milioane de euro, pe care l-au pus la BNR, in loc sa dea credite

    In 2010, in medie, bancile au avut un excedent de bani de circa
    250 de milioane de euro in fiecare zi. Cifra reprezinta valoarea
    depozitelor pe o zi facute de bancheri la BNR anul trecut, de 387
    de miliarde de lei, de peste sapte ori mai mari decat cea din 2009,
    conform datelor bancii centrale citate de Mediafax. Dat fiind
    nivelul in scadere al creditarii in lei, bancile au fost, practic,
    obligate sa puna banii la BNR, contra unei dobanzi simbolice,
    pentru a nu “sta cu ei degeaba”. O alta dovada ca motivul lipsei
    creditarii nu este lichiditatea scazuta este si ca bancile au
    imprumutat de la BNR, pe termen scurt, doar 1,86 miliarde de lei in
    2010. In 10 din cele 12 luni de anul trecut bancile nu au apelat
    deloc la BNR pentru credite pe termen scurt.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Anul tabletei

    Am dat din intamplare peste un articol publicat in august 2000
    de revista Forbes sub titlul “Introducing The Computer of 2010”.
    Imi place grozav sa citesc genul acesta de profetii, mai ales ca
    acum am sansa sa apreciez in ce masura predictiile s-au adeverit.
    Dar nici de data aceasta nu s-au adeverit – ceea ce nici macar nu
    mai e o surpriza, avand in vedere ca nu se adeveresc nici macar
    cele pe un an. Autorul (Kip Crosby) paria pe un computer bazat pe
    optica in punctele esentiale (procesor, memorie, disc),
    electronicii ramanandu-i doar munci periferice. Evident, 2010 a
    trecut si nu doar ca n-am vazut un astfel de computer, dar nici
    macar nu am auzit de ceva realizari concrete in directia aceasta
    (desi sunt sigur ca se cerceteaza si aceasta varianta).

    Oricum, computerul era imaginat avand forma unui disc frisbee,
    urmand sa aiba puterea unui supercomputer. Dar se vadeste ca si in
    ziua de azi computerele se incapataneaza sa ramana patratoase si
    n-au nicio ambitie sa concureze cu supercomputerele (fie ele si
    vechi de zece ani). Ideea ca va fi atat de destept incat ne va
    invata obiceiurile si ne va anticipa intentiile m-a induiosat.
    Acasa urma sa-l lipim de un perete si toata casa ar fi devenit
    inteligenta, dar iata, suntem in 2011 si orice as lipi pe pereti,
    apartamentul meu e la fel de prost ca in urma cu 20 de ani.
    Interactiunea prevazuta se baza pe recunoasterea vorbirii, dar se
    pare ca am ramas repetenti la materia asta. La serviciu, l-am fi
    asezat pe birou si acesta ar fi devenit pe loc un “gigantic”
    afisaj. Hmm… aici incepe se devina interesant… adica sa ne
    rastim la birou? Nu: tragem cu degetele de fisiere si le punem in
    foldere. Aha, adica interfata tactila si gesturi. Incepem sa ne
    apropiem. Dar daca binevoim sa scriem ceva text? Apare la momentul
    potrivit o tastatura virtuala, care dispare cand nu ne mai trebuie.
    Da, asta am vazut deja.

    Asadar, din toata viziunea, 2010 a validat doar interfata
    tactila, care s-a impus la telefoanele inteligente si a facut
    posibila revelatia anului: tableta. Desigur, ea se numeste acum
    iPad si sunt sigur ca daca anul trecut va ramane cu ceva in istoria
    informaticii, imaginea care i se va alatura va fi cea a tabletei
    produse de Apple. Avand in vedere ritmul vanzarilor, s-ar parea ca
    omenirea isi dorea de mult ceva, dar nu stia ce anume, pana cand
    Steve Jobs a scos la iveala jucaria magica. Altfel nu se explica de
    ce toti producatorii cu un cat de mic interes spre piata de consum
    se grabesc sa proiecteze tablete. Acestea au acaparat cu totul CES
    2011 (Consumer Electronic Show), care tocmai a inceput la Las
    Vegas. Singura firma semnificativa care n-a aratat nici un interes
    in aceasta directie ramane Microsoft, care mizeaza in continuare pe
    Windows, dupa cum reiese din speech-ul lui Steve Ballmer in
    deschiderea show-ului. Rezultatul a fost ca reporterii de la
    Guardian au remarcat ca lumea a cam inceput sa plece inainte de
    terminarea prezentarii.

  • Gustul profitului la fabrica de ciocolata

    In partea sudica a Capitalei, pe bulevardul Metalurgiei, mirosul
    dulce al ciocolatei este un indiciu clar despre produsele care sunt
    incarcate in camioanele din curtea fabricii. Portile se deschid
    pentru cine doreste sa afle care este rolul unui detector de metale
    in fabrica de ciocolata sau alte secrete de preparare. De la
    jumatatea lui noiembrie pana in preajma sarbatorilor de iarna,
    oricine putea sa-si programeze pe site-ul firmei un tur de fabrica
    si sa afle ca drumul parcurs de ingrediente pe linia de productie
    pana la capatul unde ciocolata este ambalata in cutii are cinci
    kilometri. Sau ca timpul de preparare pentru cea mai simpla reteta
    de ciocolata este de opt ore, iar pentru cea mai sofisticata – cum
    e cazul marcii Anidor – dureaza de trei ori mai mult.


    Maestrul de ceremonii, ghidul de la turul din fabrica, poarta
    joben si frac maronii. Arata exact ca un personaj din filmul
    “Charlie si fabrica de ciocolata”, care dezvaluie secretele lui
    Willy Wonka. Dincolo de costum, ghidul era insa incarcat cu
    informatii despre secretele companiei, care ocupa locul doi pe
    piata tabletelor de ciocolata, conform lui Cristian Stanciu,
    directorul de marketing al Supreme Group.

    Compania si-a vazut, anul trecut, produsele parasind rafturile
    intr-un ritm similar cu cel din 2009 si a inregistrat vanzari cu
    aproape 10% mai mari, ajungand la aproape 25 de milioane de euro.
    Rezultatele sunt cu atat mai bune cu cat la nivelul intregii piete
    de bunuri de larg consum (FMCG) valoarea vanzarilor a scazut anul
    trecut cu circa 10%, conform estimarilor companiei de cercetare de
    piata MEMRB. Astfel, vanzarile de FMCG au ajuns anul trecut la
    circa 20 de miliarde de euro. Desi au fost categorii de produse
    care au castigat teren, cum e cazul iaurtului, ciocolata nu se
    numara printre ele. Piata ciocolatei, cu o valoare anuala estimata
    la 200 de milioane de euro, a inregistrat, conform reprezentantilor
    Supreme, un regres de 10% anul trecut, dupa ce in 2009 piata
    scazuse cu 8%. “Nu ne asteptam ca 2011 sa fie mult mai rau”, spune
    directorul de marketing al grupului Supreme. Cum a bifat firma
    plusuri, in aceste conditii?

    “Evolutia se datoreaza faptului ca am lansat in jur de 20 de noi
    produse si am crescut activitatile de export”, spune Stanciu.
    Compania, care are in portofoliu peste 100 de produse, intre care
    se numara Primola, Anidor, Primoline si biscuitii Ulpio, a intrat
    recent pe segmentul napolitanelor. “Nu producem noi napolitanele,
    ci le glazuram cu ciocolata si le ambalam”, spune Stanciu. Firma
    exporta in 12 tari, iar pe lista de planuri ferme se afla intarirea
    marcilor la nivel regional. Cu alte cuvinte, cu ciocolata Primola
    si Anidor produsa in Bucuresti, Supreme Group vrea sa scoata bani
    din buzunarele vecinilor. “Avem activitati foarte clare pe piata
    bulgareasca, unde am incheiat un parteneriat cu un distribuitor si
    am investit si in marketing pentru a sustine marcile”, spune
    reprezentantul producatorului.

    Pentru ca Romania a avut in 2010 un an mai greu decat multe din
    tarile europene, reorientarea catre export s-a dovedit in mai multe
    cazuri un veritabil as din maneca producatorilor. Nu demult,
    Scandia, cel mai mare producator de conserve de pe piata
    romaneasca, a anuntat ca are ca tinta transformarea marcilor sale
    in unele regionale, care sa acopere mai multe tari. “Multi
    producatori au mizat pe cresterea exporturilor din Romania catre
    Europa, Rusia sau alte destinatii”, explica Bogdan Belciu, partener
    in cadrul companiei Pricewaterhouse Coopers. Totusi, puncteaza
    Belciu, impactul exporturilor in termeni relativi a fost destul de
    ponderat in multe cazuri.

  • O celula prost capitonata

    Ca spitalul era de nebuni, cum nebuni erau si cei trei Isusi,
    v-ati dat seama, desigur. Milton Rokeach se numeste psihologul, iar
    pacientii au fost inchisi intr-un salon al spitalului Ypsilanti din
    Michigan; planul initial era pentru doi ani de zile. A doua zi,
    spectacolul era deja tragic: “Trebuie sa mi te inchini, iti ordon”,
    racnea unul din cei trei. “Nici gand! Esti posedat! Trezeste-te la
    realitate!”, tipa al doilea. “Niciunul nu este Domnul Isus… Eu
    sunt cel adevarat”, molfaia furios al treilea.

    Rokeach voia sa stabileasca limitele identitatii umane; la baza
    demersului sau stateau povesti despre agenti secreti care in timp
    isi pierdeau adevarata identitate si se “simteau” tot mai mult
    personajele pe care le intruchipau. Psihologul s-a intrebat cum si
    in ce fel poate fi modificata personalitatea individului, intr-un
    mediu controlat. Si cum Biblia spune ca Fiul lui Dumnezeu este
    unic, reactiile celor trei indivizi care sustineau ca sunt Isus
    puteau oferi cateva raspunsuri. Rezultatul a fost publicat intr-o
    carte, in 1964.

    Experimentul lui Milton Rokeach a fost un esec. Interactiunea
    dintre cei trei si stimulii la care au fost supusi pentru a li se
    schimba convingerea (alaturarea lor, false scrisori de la
    admiratoare necunoscute sau de la autoritati care promiteau
    recompense daca renunta la identitatea Fiului Domnului) nu au avut
    un rezultat. Iar cartea lui Rokeach, “The Three Christs of
    Ypsilanti” este, in cele din urma, dupa cum bine remarca un
    jurnalist american, istoria nu a trei, ci a patru nebuni prizonieri
    in spital. Milton Rokeach era un prizonier al lumii sale – America
    anilor ’50 – ’60 nu era, din unele privinte, tocmai raiul pe pamant
    – era Razboiul Rece, discriminare rasiala, mccarthysm, sotii
    Rosenberg, JFK. Psihologul gandea cu mintea unui om de atunci, iar
    lipsa de etica pe care i-o putem imputa astazi nu prea exista
    atunci nici macar in concept.

    Am insirat povestea nebunilor pentru ca toata tevatura din jurul
    noii legi a educatiei m-a facut sa ma gandesc la ea. Zic de mai
    multa vreme, unii colegi o pot confirma, ca Romania este in prezent
    o celula nici macar capitonata trainic, iar mesianismul razbate
    prin miliarde de pori. Iar cand ii comunici unuia ca nu prea are
    de-a face cu intelepciunea si blandetea Domnului Isus, esti rapid
    categorisit drept jurnalist vandut. Si suntem indemnati sa credem
    ca o lege definita drept moderna pentru ca schimba durata unor
    cicluri de studii si prevede finantarea pe elev si promovarea
    universitatii centrate pe student si desemnari pe baza de
    competente poate schimba Romania.

    Cu nicio luna de zile in urma, jurnalele evidentiau scorurile
    slabe obtinute de Romania la testele PISA ale OECD – locul 49 din
    65 de tari. Berbeceste, au venit in presa si rezultatele slabe la
    olimpiadele internationale, iar motul a fost concluzia ca sistemul
    este prost, slab finantat, cu profesori lipsiti de abilitati si
    elevi tembeli. Mare greseala.

  • Udrea le cere regilor asfaltului sa lucreze 2 ani pe datorie. Facturile, achitate dupa alegeri, in 2013

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a lansat vineri
    anuntul de intentie privind organizarea unei licitatii-mamut, in
    valoare de 13,87 miliarde lei, echivalentul a 3,2 miliarde euro,
    pentru Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI).
    Noutatea programului, despre care Udrea a spus ca va fi cel mai
    mare plan de investitii in infrastructura de dupa ’89, este ca cei
    care vor finanta lucrarile in primii doi ani vor fi chiar
    constructorii. Statul va achita facturile abia din 2013, adica dupa
    alegerile electorale. Reprezentantii drumarilor spun ca firmele
    romanesti s-au obisnuit sa lucreze fara bani, “sa finanteze
    statul”, aratand ca nu finantarea si banca sunt problema, ci
    important este daca vor reusi sa primeasca vreo lucrare dintre cele
    care se vor scoate la licitatie. “Noi ne imprumutam de la banca sa
    avem lucrari, sa pastram locurile de munca, sa achitam impozite si
    taxe. Noi platim dobanzi consistente la banci si asteptam banii de
    la stat, contravaloarea lucrarilor executate, uneori si cativa ani,
    timp in care suntem penalizati daca intarziem vreo plata la buget”,
    a declarat pentru gandul Costel Casuneanu, presedinte Pa&Co
    International, unul dintre asa-numitii regi ai asfaltului, cu o
    avere estimata la circa 200 milioane euro, conform “Topului Forbes
    500 miliardari”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce cauta Vanghelie la Washington: „Nu sunt vorbitor coerent de engleza, dar inteleg destul de bine”

    Invitatia i-a fost adresata primarului de la 5 de catre
    vicepresedintele Fundatiei, fostul ambasador american Richard W.
    Carlson. “O sa am si cateva intalniri cu primari de orase mari,
    congresmeni, manageri de administratie publica locala si de stat,
    organizatii nonguvernamentale si cu lideri de sindicat din
    invatamant si zona de energie”, a declarat Vanghelie pentru gandul.
    El spune ca vrea sa convinga companii multinationale din SUA sa
    vina si sa investeasca in Bucuresti: “Trebuie sa gasim solutii de
    parteneriat public-privat. Cred ca sunt multe companii interesate
    sa investeasca, dar nu vin in Romania pentru ca nu gasesc o cale de
    comunicare cu guvernul”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dilemele lui 2011 – Cand vom iesi din recesiune? Cum va reporni economia? Ce facem cu FMI?

    CAND VOM IESI DIN RECESIUNE?
    Fata de prima jumatate a anului trecut, estimarile despre posibila
    crestere din 2011 sunt acum mai prudente, iar comparatia cu
    previziunile pentru restul Europei emergente ramane defavorabila
    Romaniei, care alaturi de Letonia si Croatia apare codasa in topul
    performantelor economice. Cei care ne prevad acum o crestere a PIB
    pentru 2011 (de la 0,2% – ING, 0,9% – BERD la 1,2% – Erste, 1,5% –
    FMI/Comisia Europeana si 1,7% – UniCredit) sunt insa net
    majoritari, iar prognozele ce vad un nou an de recesiune aproape
    lipsesc atat din partea institutiilor financiare, cat si din partea
    agentiilor de rating sau a firmelor de consultanta (o exceptie sunt
    pesimistii de la Oxford Economics, care iau in calcul o scadere cu
    1%). Analistii prevad insa ca nivelul de crestere economica
    dinainte de criza nu se va mai intoarce oricum inainte de 2013-2014
    (UniCredit, Erste), pentru ca nu va mai fi posibil acelasi gen de
    boom al creditarii de consum si al pietei imobiliare. Pentru altii
    (Capital Economics, alti pesimisti traditionali in legatura cu
    Romania) ar fi vorba chiar de faptul ca pana atunci nu se va putea
    relua deloc cresterea economica. Explicatia in cazul pesimistilor
    tine de neincrederea in capacitatea statului de a tine balanta
    intre taierile de cheltuieli bugetare si posibilitatea cresterii
    economice, dar si de riscul diverselor tipuri de contagiuni
    regionale de la problemele din Grecia si zona euro.

    CARE VOR FI MOTOARELE REDRESARII ECONOMICE?
    Daca in 2004-2008 economia era tractata de cererea interna de
    consum, acum tocmai aceasta cerere isi revine cel mai greu, aprecia
    Comisia Europeana, in prognoza de toamna pentru UE 27. Expertii
    europeni cred ca relansarea in 2011 va veni de la investitiile
    productive, in special cele ce sustin exporturile, si ca o crestere
    a absorbtiei fondurilor europene va sustine investitiile in
    infrastructura. Imbunatatirea conditiilor de pe piata muncii din
    Vest va contribui la o majorare a transferurilor de la romanii din
    strainatate, iar pe masura ce salariile vor reincepe sa se
    majoreze, va avea loc si o ameliorare a consumului gospodariilor,
    cu 1,8%, dupa un declin de 10,6% in 2009 si de 1,6% in 2010. Astfel
    de previziuni trebuie corelate cu cele ale bancilor comerciale,
    care prevad ca avantul exporturilor, care in 2010 a impiedicat o
    cadere mai mare a economiei, se va reduce in 2011, odata cu cererea
    de pe piata UE, asa incat cererea interna ar trebui sa preia
    stafeta relansarii. BNR anticipeaza insa o adancire a deficitului
    de cerere interna din economie care se va mentine pana in
    trimestrul al treilea din 2012 din cauza corectiei deficitului
    bugetar, a unor standarde mai restrictive de creditare bancara si a
    persistentei deficitului de cerere pe piata muncii. Abia din 2012
    este de asteptat ca investitiile sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    PANA CAND FMI?
    Contrar credintelor populare, Romania nu foloseste banii de la FMI
    pentru plata pensiilor si a salariilor; aceasta s-a intamplat doar
    pret de cateva luni, cu titlu de exceptie, iar toate sumele de la
    FMI intra in rezerva BNR, care isi consolideaza astfel armele
    contra speculatiilor pe curs. Ca sa obtina insa bani suficient de
    ieftini folosibili pentru investitii si pentru acoperirea
    deficitului bugetar, respectiv credite de la Comisia Europeana,
    Romania are nevoie de un acord cu FMI, intrucat, spre deosebire de
    UE, Fondul are instrumentele necesare de monitorizare a economiei
    si de ghidare a proceselor de reforma intr-un chip acceptabil
    pentru pietele externe. Aceasta explica de ce avem nevoie de inca
    un acord cu FMI in 2011 – si nu numai noi, ci si alte tari aflate
    in pericolul contagiunii cu crizele altora (de pilda Polonia, care
    are un acord de tip flexibil cu Fondul, fara a folosi banii
    respectivi – pur si simplu o plasa de siguranta pentru situatii de
    urgenta de genul unei noi crize in zona euro). Exista, in randul
    oficialilor romani, dar si al bancherilor, opinia ca un acord cu
    Fondul va fi necesar atata vreme cat guvernelor le vor lipsi fie
    vointa politica, fie competenta de a impune singure lista de
    reforme si de a respecta indeplinirea lor. Vom avea deci in
    continuare acest mod dureros si cam procustian de protectie contra
    populismului, la care e greu de crezut ca Romania isi va permite sa
    renunte asa cum a facut Ungaria.

  • Dilemele lui 2011 – Ce se va alege de Guvernul Boc? Vor mai pleca cetatenii din tara?

    CE SANSE SUNT CA GUVERNUL EMIL BOC SA FIE
    REMANIAT/INLOCUIT?
    Desi precedenta remaniere s-a produs doar in urma cu patru luni, e
    foarte probabil ca nemultumirile generate de ea sa iasa la
    suprafata intr-un timp foarte scurt, fie din partea
    democrat-liberalilor care au pierdut prim-planul (tripleta
    Blaga-Videanu-Berceanu), fie din partea partenerilor de guvernare.
    O remaniere a actualului executiv este foarte probabila chiar in
    aceasta primavara, crede politologul Cristian Pirvulescu,
    presedintele Asociatiei Pro Democratia. “Potentialul de santaj pe
    care il are UNPR acum este foarte ridicat”, explica Pirvulescu,
    care pune pe seama partidului condus de Gabriel Oprea initiativa
    remanierii, cu scopul de a obtine portofoliile de la Externe si
    Agricultura. Consultantul politic Bogdan Teodorescu e de parere ca
    guvernul Emil Boc va fi confruntat in prima jumatate a anului fie
    cu o remaniere impusa de tabara castigatoare a Congresului PDL, fie
    chiar de o inlocuire de catre o noua majoritate parlamentara ce
    s-ar putea concretiza pe fondul nemultumirilor sociale tot mai
    accentuate.


    CARE VA FI DEZNODAMANTUL COMPETITIEI PENTRU SEFIA PDL?
    Modul fals in care au mimat liderii PDL unitatea la alegerea Elenei
    Udrea pentru sefia organizatiei de Bucuresti a aratat de fapt ca
    frustrarile puternice ale celor retrasi in plan secund la
    remanierea de toamna pot doar fi mascate, nu si vindecate. Asa
    incat Congresul PDL asteptat pentru aceasta primavara va marca o
    infruntare mai mult sau mai putin fatisa intre tripleta BVB
    (probabil mai mult Vasile Blaga decat Videanu si Berceanu) si
    gruparea din jurul Elenei Udrea, care ar putea miza pe sprijinul
    informal al presedintelui Traian Basescu. “Va fi o batalie intre
    cei care au relatii la nivelul organizatiilor locale (Blaga) si cei
    care le finanteaza (Elena Udrea)”, explica politologul Cristian
    Pirvulescu, care se refera la finantarile cu fonduri europene pe
    care Elena Udrea le dirijeaza prin intermediul Ministerului
    Dezvoltarii catre autoritatile locale, care “la acel nivel se
    confunda de multe ori cu organizatiile de partid ale PDL, in
    special”. Desi considera ca Udrea vizeaza o functie importanta,
    poate chiar cea de presedinte, Pirvulescu e de parere ca statutul
    de presedinte de partid, conservat de Emil Boc, ramane inca o miza
    prea mare pentru ministrul dezvoltarii.

    VA REUSI PROIECTUL DE COAGULARE A OPOZITIEI PSD-PNL-PC?
    Ca si in 2003, ne confruntam cu perspectiva unei noi aliante
    politice intre o formatiune de stanga, PSD, si una de dreapta, PNL,
    liberalii avand de curand si accesoriul PC la rever. Situatia din
    2003 nu se repeta insa si in 2011, pentru ca – pe de o parte – PDL
    nu exercita guvernarea de maniera autoritara a PSD condus de Adrian
    Nastase si, pe de alta parte, posibilii inlocuitori ai actualilor
    guvernanti nu sunt creditati cu un potential de reusita prea mare.
    Consultantul politic Bogdan Teodorescu sustine ca perceptia in
    sondaje a unei aliante intre PSD si PNL va fi mai mare decat suma
    procentelor partidelor, intrucat s-ar da electoratului impresia ca
    exista o forta politica in stare sa obtina peste 50% din voturi
    (2011 e an preelectoral, dar poate fi si electoral daca o noua
    majoritate parlamentara se configureaza, iar presedintele nu vrea
    sa o recunoasca) si care nu va mai avea nevoie de sprijinul
    presedintelui Traian Basescu pentru a ajunge la guvernare si a-si
    impune un premier. De cealalta parte, Cristian Pirvulescu nu crede
    ca se va ajunge pana la o alianta juridica, pentru ca riscurile ar
    fi foarte mari, generand o migratie a nemultumitilor din
    electoratele PNL si PSD catre alte formatiuni, ale caror voturi vor
    fi apoi folosite de PDL, nu de catre social-democrati sau de
    liberali.

    ESTE POSIBIL UN NOU VAL DE EMIGRATIE DUPA MODELUL
    “CAPSUNARILOR”?
    Emigratia masiva (circa 1,5 milioane de persoane) de la inceputul
    deceniului trecut, impulsionata si de starea economiei, dar si de
    eliminarea vizelor pentru UE, este un fenomen exceptional, cu
    posibilitate redusa de repetare prea curand. Sondajele arata, dupa
    cum explica Bogdan Teodorescu, o puternica dorinta de emigrare, in
    special in randul tinerilor, dar se pune si problema daca
    Occidentul, care abia isi revine din criza economica, are
    posibilitatea sa mai absoarba acest nou val. De cealalta parte,
    politologul Cristian Pirvulescu e de parere ca la nivelul
    imaginarului colectiv ne confruntam cu o depresie prelungita,
    alimentata si de mass-media, dar si de situatia economica, iar in
    acest context posibilitatea emigrarii e vazuta ca o usa de scapare
    pe care unii vor fi cu siguranta tentati sa o incerce.

    PUTEM ASISTA LA SCHIMBARI IN CONDUCEREA MARILOR CENTRALE
    SINDICALE?
    Miscarea sindicala a esuat in 2010 sa provoace manifestari de
    strada de amploarea celor pe care le-a promis, care ar fi insemnat
    un avertisment serios la adresa stabilitatii Guvernului. Lipsa de
    credibilitate a liderilor sindicali, prinsi in tot soiul de ecuatii
    politice si financiare tenebroase, nu pare sa fie deocamdata un
    impediment pentru perpetuarea lor in functiile pe care le ocupa,
    dupa cum s-a vazut in cazul liderului BNS Dumitru Costin, reales en
    fanfare dupa ce si-a depus mandatul tocmai ca urmare a semiesecului
    manifestatiilor pe care le-a dirijat. Consultantul Bogdan
    Teodorescu este mult mai transant insa cand afirma ca “sindicatele
    sunt moarte de multa vreme si ele au decedat prin politizare”, cu
    trimitere la procentul scazut de incredere in miscarea sindicala
    exprimat de sondaje, asa incat orice schimbare nu ar aduce decat o
    transformare de imagine, nu de substanta. Politologul Cristian
    Pirvulescu crede insa ca ar fi o greseala inlocuirea actualei
    garnituri de lideri, in conditiile in care protestele sociale s-ar
    putea sa fie in acest an cel putin la fel de prezente ca si in
    2010.

  • Cel mai scump tablou al picturii clasice franceze nu-si gaseste cumparator. Pretul: 18-24 mil. euro

    Cu banii primiti pe panza, acesta ar fi dorit (potrivit unei
    practici destul de frecvente in Marea Britanie, vezi Rubens-ul
    vandut recent, in iulie 2010, pentru 9 milioane de lire de catre
    familia Spencer pentru renovarea resedintei sale londoneze) sa
    finanteze lucrarile de restaurare a castelui Belvoir din
    Grantham.

    La licitatia de la Christie’s, panza a fost evaluata intre 15 si 20
    de milioane de lire sterline (18-24 milioane de euro). Asa cum
    spunea galeristul londonez Jean-Luc Baroni, Poussin nu este insa un
    autor usor de vandut, pentru ca “e considerat un artist prea
    intelectual si care nu place tuturor”.

    Pe de alta parte, panza este o opera tipic muzeala. Or, in zilele
    noastre de criza, muzeele nu prea mai au atatia bani cati ar fi
    necesari pentru achizitii de o asemenea amploare. Cert este ca, la
    licitatie, nici British Museum si nici macar Louvre Abu Dhabi nu
    s-au aventurat pana la suma minima evaluata. Asa ca tabloul va fi
    din nou pus sub ciocan, probabil in primavara aceasta.

    Cititi mai mult pe Ziarul de Duminica.