“Protestele violente din România evidenţiază situaţia din ce în ce mai dificilă” din Europa, comentează postul ABC News, notând că România se confruntă cu cele mai grave proteste din ultimul deceniu. “În fostele state comuniste care acum sunt membre UE, starea de frustrare este în creştere din cauza stagnării economice şi guvernărilor ineficiente, izbucnind proteste de stradă şi apărând o stare de impredictibilitate care riscă să pună în pericol creşterea economică şi stabilitatea pe continentul european”, explică postul american de televiziune.
Blog
-
Robert Rekkers pleaca de la Banca Transilvania. Cine vine in locul lui
“Cu siguranta, Banca Transilvania va ocupa un loc aparte in cariera mea si sunt mandru de rezultatele obtinute aici. Mi-a placut mai ales spiritul antreprenorial pe care l-am intalnit la BT si ma bucur ca banca a devenit una dintre cele mai mari institutii bancare din Romania”, a afirmat, la plecare, Robert Rekkers. “Am incredere in Banca Transilvania, in rolul ei tot mai important pe piata. Puterea ei vine din interior, datorita acelei echipe de succes cu care am avut placerea sa lucrez atatia ani.”
Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, i-a multumit lui Robert Rekkers pentru contributia sa, timp de peste 9 ani, la ceea ce inseamna azi Banca Transilvania, spunand ca “a fost, cu siguranta, un factor esential al succesului BT”.
Peter Franklin, membru al Consiliului de Administratie al bancii din anul 2010, a fost numit administrator delegat pentru coordonarea activitatii executive a BT si a Comitetului Executiv de Management, cu mandat interimar, incepand cu data de 1 februarie 2012.
Franklin are experienta de 37 de ani în domeniul financiar – bancar, in companii ca General Electric, HSBC, The Chase Manhattan Bank, lucrand atat in Asia, cat si in Europa. Este absolvent al Oxford University. El a fost nominalizat de catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in Consiliul de Administratie si este, de asemenea, membru in Comitetul de Audit si in Comitetul de Remunerare al BT.
“Sunt convins ca vom face echipa buna si de acum inainte, pentru a continua dezvoltarea Bancii Transilvania”, a comentat Horia Ciorcila.
Robert Rekkers a indeplinit functia de director general al Bancii Transilvania timp de peste 9 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi manageri din industria bancara. Desi contractul initial de colaborare cu BT prevedea o perioada de 4 ani, acesta a fost reinnoit de trei ori de catre Consiliul de Administratie. Venirea sa la Banca Transilvania, in anul 2002, a coincis cu trasarea unei noi strategii de business de catre Consiliul de Administratie BT, strategie care a prevazut trei directii de actiune: consolidarea bancii, lansarea grupului financiar Banca Transilvania si repozitionarea BT in sistemul bancar romanesc.
BT, cea mai mare banca din Romania cu capital privat autohton, este a treia banca din sistem dupa valoarea activelor, cu o cota de piata de 6,7%. Dupa primele noua luni din 2011, banca a raportat un profit de 106,9 milioane de lei, cu 53% mai mult decat în aceeasi perioadă a lui 2010. Banca este detinuta de actionari romani (inn principal SIF-uri si Horia Ciorcila) in proportie de 52,55%, cei straini (in primul rand BERD si Bank of Cyprus) detinand 47,45%.
Agentia Fitch Ratings a confirmat în iulie 2011 calificativul BB- pentru datoria pe termen lung, aratand ca banca a continuat sa-si amelioreze cota de piata, pe fondul reducerii presiunii competitive din partea băncilor concurente cu capital străin. Fitch a remarcat ca banca are un portofoliu de credite diversificat si o pondere relativ redusa a creditelor în valută, raportat la media sectorului bancar.
Pentru 2012, Rekkers declara in decembrie pentru BUSINESS Magazin ca BT are ca tinta o majorare a creditarii cu 10%, in conditiile folosirii mai intensive a retelei de unitati deja existente.
-
Maşinile premium sfidează criza
Doar trei dintre cele 17 mărci auto care au înregistrat creşteri ale numărului de maşini înmatriculate în România au reprezentat branduri “de volum”, arată statisticile Poliţiei, iar dintre cele trei doar una singură reprezintă o marcă accesibilă – Hyundai, în timp ce celelalte două, Volkswagen şi Toyota, reprezintă mărci prezente inclusiv pe piaţa premium cu anumite modele. Şi, în plus, Volkswagen a fost anul trecut singura marcă de import care a vândut mai bine de 10.000 de autovehicule pe piaţa locală, punctând o creştere pe o piaţă aflată de patru ani în declin.
Care este explicaţia importatorilor? “În 2011 clientul român s-a bazat în primul rând pe filozofia ‘suntem prea săraci ca să ne cumpărăm lucruri ieftine’. De aceea şi vedem această evoluţie în piaţă unde mărcile puternice au crescut, iar altele au scăzut. Clienţii s-au orientat către mărci germane datorită siguranţei, şi datorită preţului la revânzare, a imaginii”, a declarat Bogdan Florea, brand manager Volkswagen autoturisme în cadrul Porsche România, cel mai mare jucător de pe piaţa de importuri. Mai mult, şi firmele care au achiziţionat flote nu s-au orientat neapărat către cele mai ieftine maşini, ci şi spre mărci care asigurau şi o devalorizare mai scăzută.
În acest context, şi Mercedes-Benz a revenit pe locul secund în topul mărcilor premium la nivel de înmatriculări autoturisme în urma unei creşteri de 15% faţă de anul anterior, la aproape 1.600 de maşini. Lider a rămas BMW cu aproape 1.900 de automobile premium, în timp ce Audi ocupă acum a treia poziţie la înmatriculări cu aproape 1.500 de maşini, în creştere cu peste 30 de procente.

“Momentan nu vedem un impact în vânzări şi suntem optimişti în continuare. Dacă ne uităm la piaţa totală şi la ce a fost 2009 faţă de 2008 şi 2010 în comparaţie cu 2009 şi 2011 faţă de 2010 observăm că declinul este din ce în ce mai mic. Piaţa totală este tot în scădere, dar o scădere mult mai mică faţă de anii anteriori, aşadar putem spune că lucrurile încep să se îndrepte într-o anumită măsură”, a spus Valeriu Zaharia, director de marketing şi vânzări pentru Mercedes-Benz autoturisme.
Creşterea Mercedes-Benz, care în primele nouă luni a accelerat la peste 35% faţă de perioada similară, a venit şi în condiţiile în care importatorul a renunţat la campaniile de discounturi. “Acum am trecut la o promovare normală a brandului, la o promovare a valorilor brandului, a modelelor noi. Anul acesta ne-a ajutat şi aniversarea de 125 de ani şi am avut şi ofertă pentru Financial Services, finanţarea larg disponibilă şi ofertele speciale pe care le-am integrat”, a spus Zaharia.
Şeful departamentului de vânzări al Mercedes-Benz România pentru autoturisme a subliniat că “publicul-ţintă” al mărcii a rămas neschimbat în ultimii ani, automobilele fiind achiziţionate cu precădere de către companii pentru middle şi top management.

“În primul rând vorbim de antreprenori, de oameni de business, mai puţin sau aproape deloc avem persoane fizice care cumpără astfel de automobile din salariu sau dintr-un credit. De aici şi diferenţa majoră între ce se întâmplă în piaţă – piaţa este reprezentată în primul rând de maşini de buget ai căror clienţi au fost afectaţi de criză şi care nu se regăsesc printre clienţii noştri”, a spus Zaharia. Aproximativ 95% din clienţii Mercedes Benz sunt persoane juridice, potrivit datelor companiei. “Aceştia, fiind parte a mediului de business, au resimţit revenirea în întreaga economie şi şi-au recăpătat încrederea în economie”, a spus Valeriu Zaharia.
În cazul mărcii BMW, şeful BMW Group România vorbeşte nu numai despre o achiziţie raţională, bazată pe calcule, ci şi despre una emoţională, trăsătură specifică de obicei achiziţiilor automobilelor sport.
-
Turcia se împrumută mai scump în dolari, semn rău pentru România şi alte state din regiune
“Prima ridicată subiniază că emisiunile din Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa nu sunt uşoare, iar investitorii cer în mod clar prime mai mari”, a afirmat într-o notă de cercetare economistul UniCredit Erik Nielsen, citat de Bloomberg. Unele ţări vor fi nevoite să-şi “revizuiască aşteptările în privinţa randamentelor”, a spus el.
-
Criza erodează încrederea românilor în viitor – numărul căsătoriilor, la jumătate faţă de 2007; cel al nou-născuţilor, la minimul istoric
Scăderea este şocantă din punct de vedere demografic, pentru că deşi este o tendinţă naturală de scădere a numărului de căsătorii ca urmare atât a scăderii populaţiei, cât şi a modernizării societăţii, o asemenea evoluţie abruptă în patru ani nu a mai fost văzută până acum. Datele pe întregul an 2011 au fost estimate de ZF pornind de la raportările pe primele 11 luni ale anului 2011, care arată 101.696 de căsătorii, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2010.
În total în 2010 au fost 115.778 de căsătorii, faţă de circa 134.000 în 2009, 149.000 de mii în 2008 şi 189.000 în 2007, un de vârf după Revoluţie din acest punct de vedere. Practic, între 2007 şi 2011, din care ultimii trei ani au fost de criză, numărul cuplurilor care decid să se căsătorească a scăzut de la 189.000 la 105.000, deci cu 45%. În 2011 au împlinit 31 de ani, vârsta medie actuală a căsătoriei, circa 355.000 de români, din care 172.000 femei şi 183.000 de bărbaţi.
-
Protestul din Piaţa Universităţii, spart de câţiva huligani (VIDEO)
Bulevardul Magheru şi căile către străzile Rosetti, Kogălniceanu şi Piaţa Unirii au fost delimitate de cordoane de jandarmi, astfel încât circulaţia în rondul de la Universitate să nu fie blocată. Trei protestatari din Piaţa Universităţii care aveau sticle incendiare şi alţi doi asupra cărora jandarmii au găsit cuţite au fost duşi la secţii de poliţie, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Marius Militaru.
Liderul liberal Ludovic Orban, sosit din nou în Piaţa Universităţii, a fost huiduit şi bruscat de unii dintre manifestanţi, care i-au strigat “Ieşi afară, javră ordinară!”. Ulterior, politicianul a părăsit zona.
Înainte de ora 23, o parte dintre manifestanţi, membri ai galeriilor echipelor de fotbal, au devenit violenţi la un moment dat, aruncând cu pietre şi sticle spre jandarmi şi incendiind pancarte şi steaguri. Ei au încercat să rupă cordoanele de jandarmi şi să plece spre Piaţa Unirii. Jandarmii au intervenit în număr mare, dispersându-i pe manifestanţi pe străzile adiacente. Aproape 50 de suporteri violenţi au fost reţinuţi şi urcaţi în dubele jandarmeriei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Indira Crasnea, Mediafax: “TB, cu eliberare treptată”, somnifer prezidenţial
Diplomaţii, oameni răbdători prin natura meseriei şi mult ştitutori de la câte treburi de mirare au văzut, au ascultat atent, au moţăit neutru şi au încercat să analizeze discret, în sine, toleranţa timpanului prezidenţial la zgomotul colectiv. Nu ştiu ce concluzie au tras ambasadorii, care au plecat în urechi cu ecourile vocii unui preşedinte care, ciudăţenie, părea într-o armonie aproape de ideal cu România.
Cu România cuminte şi silitoare, care-şi plăteşte datoriile la centimă şi care-şi flutură cochet batistuţa către investitorii căzuţi pradă farmecului său. Cu România care se pasionează de Primăvara arabă, nu de Iarna de la Universitate. Cu România care simpatizează cu naţia palestiniană, dar nu pentru că-şi scoate pălăria în faţa palestinianului Arafat (Raed).
După întâlnirea cu preşedintele, ambasadorii, obligaţi la echilibru, vor găsi tâlcul corect al tăcerii prezidenţiale (care n-are nimic eroic) şi sensul exact (care n-are nimic misterios) al vuietului din stradă.
După întâlnirea cu ambasadorii, preşedintele şi-a oprit un rest de tăcere. Pentru uz personal. Nu, nu este un caz de autohipnoză. E doar pentru trecerea treptată într-un vis agitat. Despre România care nu-l înţelege. Şi care, deocamdată, a aruncat somniferele.
(Material realizat de Indira Crasnea, indira@mediafax.ro).
-
Kodak, inventatorul camerei digitale, în faliment din cauza neadaptării la inovaţiile din domeniu
Compania, cu o istorie de 130 de ani, a inventat primul aparat de fotografiat care putea fi operat fără trepied sau alte tipuri de suport, prima cameră digitală şi a contribuit la realizarea primelor fotografii de pe Lună. Falimentul şi restructurarea cu finanţare de la Citigroup reprezintă deznodământul unui declin dezamăgitor pentru Kodak.
-
Kandia Dulce a finalizat preluarea Supreme Chocolat
Brand-urile de la Supreme Chocolat care se alătura portofoliului Kandia Dulce sunt: Primola, Anidor, Novatini şi Ulpio. În urma preluării, Mihuţ Crăciun, director general Kandia Dulce a fost desemnat administrator al Supreme Chocolat, alături de Silvian Milea, Director Financiar la Kandia Dulce.
“Suntem încrezători că alăturarea celor două portofolii de mărci cu renume în piaţa românească vor reprezenta o bază solidă a creşterii spre care tindem”, a declarat Mihuţ Crăciun, director general al celor două companii.
Kandia Dulce este unul dintre cei mai importanţi producători de dulciuri de pe piaţa din România, ce administrează branduri precum Kandia, Laura, Magura, Rom, Silvana sau Sugus şi, mai nou, Primola, Anidor, Novatini şi Ulpio.
Piaţa ciocolatei, cu o valoare annuală estimateă la 200 de milioane de euro, a înregistrat, un regres de 10% anul trecut, după ce în 2009 piaţa scăzuse cu 8%. Chiar şi aşa, Supreme şi-a crescut cifra de afaceri atât în 2009 (când a vândut de 25 de milioane de euro) cât şi în 2010. Un motor de creştere a fost dat de o pondere mai mare a produselor exportate.
Companiile cu cele mai mari vânzări pe piaţa locală a ciocolatei sunt Kraft, Kandia Dulce, Supreme şi Heidi.
-
Ungaria vizează un acord de împrumut de 17-20 miliarde euro de la FMI şi UE
Cabinetul de la Budapesta trebuie, însă, să găsească soluţii la îngrijorările UE privind mai multe legi înainte ca discuţiile pentru un împrumut să înceapă, se arată în document, o analiză a progreselor Ungariei pentru obţinerea unui nou împrumut, scrie Index, citat de cotidianul Portfolio, şi obţinut de portalul Index.hu. “Ungaria trebuie să facă progrese în mai multe domenii cheie, precum independenţa băncii centrale, instituţii finnaicare, taxe de criză, buget şi impozitare”, afirmă Matolcsy.