Blog

  • BNR aniversează înfiinţarea Universităţii Bucureşti cu o nouă emisiune de monede

    Caracteristicile tehnice ale monedelor din set sunt următoarele:
    Moneda din aur: valoare nominală: 100 lei; titlu: 900‰; formă: rotundă; diametru: 21 mm; greutate: 6,452 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din argint: valoare nominală: 10 lei; metal: aur; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din tombac cuprat: valoare nominală: 1 leu; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 23,5 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei din aur redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “100 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din argint redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “10 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “1 Leu”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă o imagine conţinând frontonul unei intrări a Universităţii din Bucureşti; inscripţiile “1864” – anul înfiinţării şi “BUCURESTI”.

    Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

    Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul pentru această emisiune este de 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat), respectiv 250 buc. monede din argint.

    Preţurile de vânzare sunt: 1.870,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare; 310,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
     

  • Legenda unui adevărat erou al Europei (VIDEO)

    Tânărul Hercule este fiul unei regine din Grecia Antică şi al lui Zeus, produsul unui pact realizat din dorinţa de a îndepărta de la domnie un despot şi de a aduce pacea în regat. Fără să-şi cunoască originile, curajosul prinţ se lasă condus doar de dorinţa de a obţine iubirea Hebei, prinţesa Cretei, logodită cu propriul lui frate.

    Când află care este adevărata sa menire, legendarul personaj trebuie să aleagă între a deveni eroul unui întreg popor sau a fugi cu femeia iubită.

  • Politica paşilor foarte mărunţi pentru Ucraina

    Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.

    Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.

    Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.

    De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a  separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.

    Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.


     

  • Un preşedinte minoritar care să readucă demnitatea pentru români. Perlele politice ale săptămânii

    “Iată o metodă foarte uşoară prin care PNL poate obţine funcţia de prim ministru. Deci îl invit pe domnul Ponta să se înscrie în PNL. Oricum a votat cu liberalii, deci ar fi interesant” – Klaus Iohannis (PNL)

    “El este minoritar, va fi preferat de către maghiari. Nu avem ce face!” – fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs despre susţinerea de către UDMR a lui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidenţialelor

    “E adevărat că erau puţini, dar ca să parafrazez un înaintaş liberal, erau grei” – Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, despre întâmplarea că o şedinţă festivă a Senatului din 1990 a întârziat fiindcă liberalii convocaţi au rămas blocaţi în lift

    “Cred că este obligatoriu ca viitorul preşedinte să readucă demnitatea pentru români şi pentru România” – Cristian Diaconescu, candidat PMP la preşedinţie

    “Dacă preşedintele a făcut ceva, sigur că luăm în calcul o suspendare. Eu, din ce am văzut, nu a făcut el ceva” – premierul Victor Ponta, cerând demisia preşedintelui Traian Băsescu pentru a arăta că justiţia e liberă să-l cerceteze pe fratele Mircea Băsescu

    “Noi nu am crezut nici în 2009 că domnia sa va reuşi să câştige alegerile prezidenţiale” – Gabriel Oprea (UNPR) despre candidatura lui Mircea Geoană din 2009, când Oprea şi grupul său făceau parte din PSD

    “Elena Ceauşescu avea mai mult respect pentru doctorate” – Teodor Baconschi (PMP) acuzând marginalizarea intelectualilor din partid de către echipa Elenei Udrea

    “Sunt şi mulţi dobitoci în PSD. Nu suntem toţi deştepţi” – Cătălin Rădulescu (PSD) criticând refuzul ministrului Doina Pană (PSD) de a-i aproba proiectul care autorizează defrişarea totală a pădurilor private

     

  • Românii prinşi în inundaţiile din Bulgaria: cu ce îi ajută Guvernul

    Din datele obţinute de la Centrul Operativ al Ministerului de Interne bulgar rezultă că drumurile din Bulgaria sunt practicabile, iar în zonele unde sunt restricţii de viteză sau se circulă pe o singură bandă, poliţia bulgară se află la faţa locului şi dirijează traficul rutier.

    La Centrul operaţional de comandă al Guvernului aflat în coordonarea ministrului de interne s-a constituit, sub conducerea lui Raed Arafat, şeful Departamentului de intervenţii în situaţii de urgenţă, grupul de lucru format din reprezentanţi ai MAI şi MAE care gestionează situaţia în care se află românii blocaţi în staţiunea bulgară Albena.

    Grupul de lucru ţine legătura cu autorităţile bulgare, ţine legătura cu românii aflaţi în situaţii dificile şi se ocupă de repatrierea acestora în bune condiţii. Autorităţile bulgare au pus la dispoziţie informaţii şi cooperează cu autorităţile româneşti pentru asigurarea unor condiţii decente pentru cei afectaţi.

    La faţa locului se află consulul onorific al României la Burgas, care evaluează situaţia turiştilor români din zona afectată. Totodată, în zona afectată s-au deplasat ministrul delegat pentru turism, Florin Jianu, precum şi o echipă mobilă a ambasadei, formată din primul colaborator al misiunii diplomatice române la Sofia şi ataşatul de afaceri interne.

    Aproximativ 1.200 de turişti din staţiunea bulgărească Albena, la Marea Neagră, au fost evacuaţi din hoteluri aflate în apropiere de Balata, din cauza riscului unor inundaţii prin revărsarea râului Batovska, relatează site-ul Novinite.com.

    În ultimele două zile, oraşul bulgar Varna şi alte localităţi din Bulgaria, între care şi staţiunea Albena, au fost grav afectate de inundaţiile puternice care s-au înregistrat în zonă în urma ploilor toernţiale şi a scurgerilor de pe versanţi, cel puţin zece persoane pierzăndu-şi viaţa din cauza apelor revărsate.

    Ambasada României de la Sofia estimează, pe baza apelurilor telefonice, că numărul românilor afectaţi de inundaţiile de pe litoralul bulgăresc este de aproximativ 1.000 de persoane, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe.

    “Ambasada României la Sofia a fost contactată de mai mulţi cetăţeni români aflaţi pe litoralul bulgăresc care au prezentat situaţia dificilă în care se află în staţiunea Albena, care a fost cea mai afectată de inundaţii. Nu există date oficiale privind numărul turiştilor români aflaţi în această staţiune, însă după estimările misiunii diplomatice, efectuate pe baza apelurilor telefonice, numărul acestora ar putea fi de aproximativ 1.000 de persoane”, se arată în răspunsul MAE.

    Potrivit Ministerului de Externe, din datele obţinute de la autorităţile bulgare rezultă că printre victime nu sunt cetăţeni români.

    MAE îi informează pe cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite în staţiunile bulgăresti afectate de recentele inundaţii pot apela telefonul de urgenţă al ambasadei: 00359 879 440 758.
     

  • Vânzători de anabolizante contrafăcute, prinşi de Poliţie (GALERIE FOTO)

    Poliţişti din cadrul Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R. au desfăşurat 26 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi judeţelor Argeş, Călăraşi, Iaşi, Sălaj, Bihor şi Timiş, la domiciliile membrilor a 3 grupări infracţionale, precum şi în locuri de producţie şi depozitare a unor substanţelor interzise.

    Mai multe persoane erau bănuite de implicarea în producţia, depozitarea şi comercializarea ilegală în România şi în alte state comunitare de produse medicamentoase interzise.

    În urma percheziţiilor, poliţiştii au descoperit o instalaţie clandestină utilizată la producerea şi ambalarea substanţelor medicamentoase şi au ridicat peste 150.000 de comprimate, fiole, flacoane şi alte recipiente conţinând substanţe anabolizante, hormoni de creştere şi alte asemenea produse conţinând diverse substanţe active.

    De asemenea, au mai fost găsite şi ridicate diverse materii prime şi materiale folosite la producerea şi ambalarea produselor, aproximativ 350.000 de euro, susceptibili a proveni din activitatea infracţională a bănuiţilor, precum şi 5 arme de foc cu care ar fi fost deţinute ilegal.

    În urma audierilor şi a probatoriului administrat în cauză, 12 persoane au fost reţinute, 9 dintre acestea urmând a fi prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă, faţă de 3 persoane fiind dispusă măsura controlului judiciar de către procuror.

    Cercetările sunt continuate sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin. (1) Codul Penal, falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 357 alin. (2) Codul Penal, evaziune fiscală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi comercializarea de produse alterate în formă continuată, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 358 alin. (3) Codul Penal.

    Aceste medicamente erau comercializate atât în România, prin intermediul internetului, cât şi în alte state comunitare, în special în Spania şi Ungaria, prin intermediu unor persoane interpuse.

    Prejudiciul cauzat bugetului de stat estimat până în prezent depăşeşte 1.000.000 de lei.

    Activităţile, desfăşurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.
     

  • Mircea Băsescu a fost ARESTAT preventiv. Fratele preşedintelui, dus în arestul Poliţiei Capitalei. Decizia, contestată la Curtea de Apel

    Mircea Băsescu a fost dus în arestul Poliţiei Capitalei, după ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile, hotărâre pe care apărătorul lui a contestat-o la Curtea de Apel.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel de avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă.

    Acesta nu a făcut nicio declaraţie la ieşirea din tribunal, după pronunţarea deciziei.

    Mircea Băsescu se întoarce în arestul Poliţiei Capitalei, unde şi-a petrecut şi noaptea trecută, după ce a fost reţinut, joi seară, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 250.000 de euro de la Florin Anghel pentru ca, în urma intervenţiei sale la judecători, Bercea Mondial să scape de închisoare.

    Şi Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, acesta fiind acuzat de complicitate la trafic de influenţă.

    Mircea Băsescu este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 – 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

    “La începutul anului 2011, după ce faţă de tatăl denunţătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunţătorul i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă şi în schimbul promisiunii că banii vor fi remişi mai departe lui Băsescu Mircea, pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl denunţătorului şi a altor cereri incidente în respectiva cauză”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-a dat alţi 350.000 de euro lui Marian Căpăţână, în acelaşi scop.

    Florin Anghel i-ar fi dat cei 600.000 de euro lui Marian Căpăţână din 20 februarie 2011, data la care Bercea Mondial a fost arestat, şi 22 februarie 2012, data la care a fost condamnat de instanţa de fond, Tribunalul Olt, la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor calificat.

    Din suma totală de 600.000 de euro remisă de denunţător intermediarului, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influenţa pe care o are asupra magistraţilor, poate obţine o soluţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului, adică va obţine fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    Marian Căpăţână este acuzat că din cei 600.000 de euro pe care i-ar fi primit de la fiul lui Bercea Mondial, şi-a însuşit 350.000 de euro, pentru că “a mijlocit remiterea banilor”.

    Procurorii au arătat, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea de membru al familiei preşedintelui pentru a fi credibil în faţa lui Florin Anghel când spunea că ar putea interveni la magistraţi în dosarul în care Bercea Mondial era judecat pentru tentativă la omor.

    “Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    Potrivit documentului citat, Mircea Băsescu, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică lui Florin Anghel într-una din discuţiile înregistrate că “el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, “ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor”.

    Procurorii au mai arătat că faptele de care sunt acuzaţi Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au afectat încrederea în sistemul de justiţie.

    “Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpaţii au conceput săvârşirea faptelor, au afectat în mod grav relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în ceea ce priveşte instituţiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiţie”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    La DNA au mai fost audiaţi joi Bercea Mondial şi soţia acestuia, Fănica Anghel, aceştia fiind aduşi din Penitenciarul Colibaşi şi, respectiv, Penitenciarul Craiova, unde execută pedepsele primite în dosarul privind tentativa de omor.

    Fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, a depus în 13 iunie, prin avocatul său, Pavel Abraham, o plângere penală împotriva lui Mircea Băsescu, în care îl acuză pe acesta de trafic de influenţă, înşelăciune şi inducerea în eroare a organelor judiciare, în legătură cu dosarul în care Anghel este acuzat de şantaj.

    Florin Anghel a fost audiat marţi şi miercuri la DNA, după ce avocatul acestuia le-a dat procurorilor două înregistrări audio-video. Pavel Abraham arăta că înregistrările ar fi fost făcute în februarie 2012 sau 2013, acestea fiind “foarte compromiţătoare”.

    Fiul şi ginerele lui Bercea Mondial, Florin Anghel şi Marius Constantin, cercetaţi de DNA Constanţa într-un dosar de şantaj pentru că i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea unor informaţii compromităţoare despre acesta şi familia sa, au anunţat, de mai multe ori în ultima perioadă, că vor face publice, prin intermediul avocatului, o serie de înregistrări audio şi video în legătură cu acest caz. Dosarul de şantaj este instrumentat de procurorii DNA Constanţa.

    Antena 3 a făcut publice, miercuri seară, înregistrări audio-video din care rezultă că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni ca Bercea Mondial să scape de închisoare şi că şeful statului ar fi ştiut despre acest demers.

    Mircea Băsescu declara joi că a vorbit cu fratele lui, preşedintele Traian Băsescu, de când a început acest scandal şi acesta este foarte supărat, precizând că el nu a luat niciun ban de la familia lui Bercea Mondial şi că nu a încercat să intervină pentru eliberarea acestuia.

    El preciza că nu ştie nici măcar despre ce sumă este vorba, iar suma de 250.000 de euro la care se face referire în înregistrare reprezintă banii pe care Marian Căpăţână îi datora familiei lui Bercea Mondial.

    “Eu nu am luat bani, doamnă. Eu nu am luat niciun ban (…) Erau în biroul celălalt (cei 250.000 de euro la care Mircea Băsescu se referă în înregistrare, n.r.), nici nu ştiu ce sumă era. Probabil că aşa am spus. Dar nu ştiu ce sumă era, pentru că era Marian Căpăţână cu plasa cu bani, la care mă şi refer, în biroul celălalat, aştepta să le remaburseze o parte din datoria pe care o avea la ei”, a mai spus Mircea Băsescu.

    Preşedintele Traian Băsescu declara, joi, că nu a avut niciodată vreo discuţie cu fratele său, Mircea Băsescu, privind sprijinirea lui Sandu Anghel în procesele pe care acesta le are.

    Traian Băsescu a mai spus că nu se va transforma în avocatul fratelui său şi că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-şi apăra fratele alege consolidarea justiţiei.

    Bercea Mondial a fost condamnat definitiv la opt ani şi nouă luni de închisoare cu executare, pentru că şi-a înjunghiat un nepot într-un bar, în 2011, iat fiul acestuia, Florin Anghel, a primit o pedeapsă de cinci ani şi trei luni de închisoare, pentru tentativă de complicitate la omor. În acelaşi dosar, soţia lui Bercea Mondial, Fănica Anghel, a fost condamnată la un an de închisoare cu executare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la această infracţiune.

  • UE va avea consultări cu Rusia pe tema Acordului de asociere cu Ucraina

     Discuţiile vor fi coordonate de comisarul UE pentru Comerţ, Karel de Gucht, prima reuniune fiind programată pe 15 iulie.

    Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, este aşteptat pe 27 iunie la Bruxelles pentru a semna secţiunea economică a Acordului de asociere cu UE.

    Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat săptămâna trecută că Uniunea Europeană este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind apropierea Ucrainei de Blocul comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transportatorii pot cere din iulie restituirea unei părţi din acciză, după ce se înscriu la ARR

     Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.

    Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania sârbă Rudnap renunţă la licenţa de distribuţie a energiei în România

     “Retragerea licenţei pentru furnizarea de energie electrică acordată societăţii Rudnap SR a fost efectuată la cererea motivată a titlularului de licenţă, motivaţia fiind încetarea activităţii societăţii pe piaţa de energie electrică”, a comunicat ANRE la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    Licenţa companiei Rudnap a fost retrasă miercuri de comitetul de reglementare al ANRE.

    Rudnap a cumpărat în 2010 energie de la Electrica, pe care a revândut-o la export. Contractul a fost încredinţat direct, fără licitaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro