BusinessMagazin

Blog

  • Wargha Enayati

    Wargha Enayati, fondatorul reţelei de clinici private Regina Maria este acţionar minoritar al businessului evaluat la circa 35 de milioane de euro pe an. Wargha Enayati nu a venit în România ca să facă afaceri. Deşi a crescut în Germania, la scurt timp după începerea facultăţii Wargha Enayati şi-a spus că vrea altceva, că vrea să aibă un drum diferit de al celorlalţi. “Mi-am zis să vin în România pentru că primul cap încoronat care a aceeptat religia Bahá’í a fost Regina Maria”, spune Wargha Enayati.

    Wargha Enayati a stat în primul an a stat în Suceava. Era 1983, iar şocurile au venit unul după altul. “Aveai apă numai de două ori pe săptămână, stăteai pentru o bucată de caşcaval ore în şir la coadă.” Wargha Enayati îşi aminteşte că se înghesuiau patru studenţi într-o garsonieră şi bifau zilnic pe un calendar câte zile mai au de stat în România. A prins schimbarea din 1989 ceva mai optimist. “Dacă nu venea revoluţia, aş fi plecat”, spune Wargha Enayati, menţionând că aşteptările sale au început să scadă după anul 1995.

    Mijlocul anilor ’90 l-a surprins făcând tranzacţii în domeniul imobiliar, iar ulterior Wargha Enayati a decis să-şi deschidă un cabinet în piaţa Unirii din Bucureşti. “Cu imobiliarele mergea foarte bine, aşa că primul cabinet a fost mai mult o distracţie. După criza din ’95, am insistat mai mult pe partea medicală”. Între timp, Wargha Enayati a fost medicul ambasadelor Germaniei, SUA, Canadei şi al comunităţii de expaţi. În scurtă vreme, la cabinetul său se arondau firme străine şi mai apoi româneşti. 

    Wargha Enayati, fondatorul Centrului Medical Unirea, anunţa la finalul anului 2010 fuziunea cu Euroclinic pentru o valoare estimată la 50 de milioane de euro. După fuziune, medicul a rămas cu 20% din actiuni, restul fiind preluate de fondul de investiţii Advent International. Wargha Enayati este activ în continuare în afacerea Regina Maria, compania rezultată din rebrandingul CMU.

    Wargha Enayati este în prezent director general al Regina Maria.

  • Radu Gheţea

    Radu Gheţea conduce  de 12 ani Asociaţia Română a Băncilor. Radu Gheţea este din 2007 preşedintele celei mai mari bănci autohtone cu capital de stat, CEC Bank, primind anul trecut un nou mandat la şefia acesteia. 

    Absolvent de Matematică în 1972 şi de ASE în 1981, Radu Gheţea a lucrat mai întâi în centrul de calcul al BRCE (fosta Bancorex) din 1972, apoi a coordonat activitatea de contabilitate a băncii, pentru ca în 1987 să devină director general. În 1994, Radu Gheţea s-a mutat la Alpha Bank, pe atunci Banca Bucureşti, ca prim-vicepreşedinte şi membru al consiliului de administraţie.

    Radu Gheţea a ocupat în 2007 timp de trei luni funcţia de preşedinte al Alpha Bank (succesoarea Băncii Bucureşti), pentru ca ulterior să preia preşedinţia CEC în cea mai importantă perioadă din existenţa ei de după Revoluţie, de transformare dintr-o casă de economii pe stil vechi într-o bancă universală modernă.

    Sub conducerea lui Radu Gheţea, CEC Bank a încheiat anul trecut pe poziţia a patra în topul băncilor după valoarea activelor, faţă de locul 9 în 2007. “Pe parcursul celor patru ani am demonstrat că putem fi o bancă modernă şi competitivă, ce a reuşit să împletească tradiţia dobândită în cei 148 de ani de activitate cu cerinţele şi exigenţele contextului economic actual. Locul patru în topul băncilor în funcţie de active, obţinut la finalul anului trecut, certifică acest lucru”, a declarat Radu Gheţea la aniversarea a patru ani de la lansarea noii imagini instituţionale a CEC Bank.

  • Filme de văzut la începutul lui 2014 – GALERIE FOTO

  • Adrian Năstase, CONDAMNAT DEFINITIV la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul ZAMBACCIAN. Dana Năstase, 3 ani cu suspendare

    Adrian Năstase este acuzat în acest caz că că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

    La ultimul termen, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a cerut completului de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pedepse cu executare pentru Adrian şi Dana Năstase.

    De cealaltă parte, apărarea lui Adrian Năstase, formată din patru avocaţi, a arătat că există numeroase vicii în dosarul Zambaccian, precum probe şi documente fără relevanţă juridică, mărturii contradictorii şi acuzaţii ce nu există în materialitatea lor. Avocaţii au cerut judecătorilor să îi achite pe soţii Năstase sau, în cel mai rău caz pentru aceştia, să menţină decizia primei instanţe şi să respingă recursul făcut de DNA.

    Adrian Năstase a declarat, la finalul judecării dosarului, că numai dacă instanţa ar da o pedeapsă cu spânzurarea, poate că l-ar şoca, arătând că în această cauză au rămas în suspensie o mulţime de lucruri, iar rejudecarea ar fi o soluţie normală.

    Ultimul termen al procesului a fost marcat de un incident, secretarul adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, fiind dat afară din sala de judecată de către preşedintele completului, Ionuţ Matei. Magistratul l-a văzut pe Ştefănescu zâmbind către interlocutorul din dreapta sa, l-a identificat prin cuvintele “Domnul chel să se ridice în picioare” şi i-a atras atenţia că în sala de judecată nu se râde şi nu se discută. Secretarul general adjunct al PSD a încercat să explice că nu a deranjat procesul, însă Matei a refuzat să asculte argumentele lui şi i-a poftit afară din sală atât pe Ştefănescu, cât şi pe cel din dreapta acestuia. “Haideţi mai repede, vă rog. Sau este nevoie de intervenţia jandarmului?”, l-a interpelat judecătorul pe Ştefănescu, văzând că acesta întârzia să iasă din sală. În cele din urmă, cei doi mustraţi de instanţă au părăsit sala, iar şedinţa de judecată a continuat.

    La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

    Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru “participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

    Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

    Sentinţa din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată atât de inculpaţi, cât şi de procurori, la Completul de cinci judecători, care va da o decizie definitivă în această cauză.

    În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.

    În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

    Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

  • TP Vision anunţă lansarea televizoarelor Philips cu sistem de operare Android

    “Din 2014, vom începe sa lansăm pe piaţă televizoare cu sistem de operare Android, pentru început la modelele high end, urmând ca ulterior să extindem oferta şi la celelalte segmente de televizoare. Ne aşteptăm ca aprecierea consumatorilor să crească rapid. Până în 2015, majoritatea modelelor de televizoare Philips vor avea sistem de operare Android”, a spus Maarten de Vries, CEO TP Vision.

    În prezent, Android este principalul sistem de operare pe piaţa dispozitivelor mobile. TP Vision face primul pas către televizorul viitorului combinând capabilităţile sistemului Android cu un ecran de mari dimensiuni şi oferta actuală Smart TV. Timpii de răspuns, utilizarea eficientă a resurselor, interoperabilitatea şi accentul pe aplicaţii şi conţinut vor transforma televizorul în centrul de divertisment al oricărui cămin. “Credem că Android aduce un adevărat beneficiu pe piaţa televizoarelor, pentru că va îmbunătăţi semnificativ experienţa de utilizare al unui Smart TV, aducând viteza şi uşurinţa în utilizare al Smart TV-ului pe picior de egalitate cu experienţa pe care utilizatorul o are pe device-urile inteligente mobile de astăzi”, a spus Scott Housley, Global Head of Product and Strategy TP Vision.

    Televizoarele Philips cu Android vor îmbogăţi oferta de aplicaţii disponibile pe portalul Philips Smart TV. Acestea vor combina aplicaţiile pentru Android disponibile în magazinul virtual Google Play cu aplicaţiile Smart TV existente, incluzând servicii video on demand, catch-up TV, ghiduri electronice de programe (EPG) şi streaming pentru muzică.

    Odată cu introducerea Android, televizoarele Philips vor funcţiona mai simplu în tandem cu smartphone-uri şi tablete cu acest sistem de operare, păstrând în acelaşi timp conectivitatea şi uşurinţa în partajare de conţinut cu dispozitivele ce rulează Apple iOS.

    TP Vision este un jucător pe segmentul divertismentului video digital. TP Vision proiectează, produce şi comercializează modelele de televizoare Philips în Europa, Rusia, Orientul Mijlociu, Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay şi anumite ţări selectate din regiunea Asia-Pacific. Având sediul central în Amsterdam, Olanda, TP Vision este reprezentatul exclusiv pentru televizoare Philips în ţările şi regiunile menţionate mai sus. Compania este deţinută în proporţie de 70% de TPV şi de 30% de Royal Philips Electronics, cu sediul central în Olanda. TP Vision are aproximativ 2.000 de angajaţi în întreaga lume.

  • Revoluţie în taximetria din Bucureşti: maşini negre şi şoferi care vorbesc engleza şi poartă cravată şi costum

    La finalul anului Black Cab avea 50 de maşini. Lansată pe 29 octombrie, compania de taximetre funcţionează diferit faţă de concurenţii săi: clienţii nu pot solicita o cursă decât prin comandă online. Toţi şoferii recrutaţi de companie trebuie să vorbească limba engleză şi să poarte costum şi cravată în timpul serviciului.

    Tarifele practicate sunt de 1,49 de lei / km sau minim 14 lei, în cazul unei curse mai scurte. ”Operăm cu tarif fix, pe care îl comunicăm clientului la momentul comenzii, când sunt indicate locul de plecare şi destinaţia. Indiferent de condiţiile de trafic sau de traseu, tariful rămâne acelaşi”, declară Ashley Parry, general manager al Black Cab România, care are 25 de ani şi a preluat funcţia de câteva luni. Anterior, el a lucrat în cadrul aceleiaşi companii, la Londra. Black Cab are activităţi în 500 de oraşe din aproximativ 80 de ţări.

    Un alt aspect prin care compania de taximetre Black Cab se difrerenţiază de competiţie este că acceptă ca variante de plată nu numai banii cash ci şi prin card sau invoice la finalul lunii. ”Ne gândim să începem activitatea şi în alte oraşe din ţară”, dpune Ashley Parry, care însă nu oferă niciun fel de detaliu despre nivelul investiţiei, cifra de afaceri sau nivelul salarial al şoferilor recrutaţi. El precizează că a fost comandat un nou lot de 20 de maşini care ar urma să crească din februarie parcul auto al companiei.

     

  • Concept Hotels: “Piaţa ospitalităţii este în creştere”

    Odată cu venirea crizei, cifra de afaceri a companiei s-a prăbuşit, “pentru că 75% din business era generat de hotelurile noi deschise, pentru care furnizam piese pentru echipare, de pildă numerele pentru camere. Iar în 2009 s-au sistat toate investiţiile hoteliere”, explică Dragoş Popescu. Concept Hotels a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri estimată la 750.000 de euro, în creştere cu 7-8% faţă de 2012, dar în scădere faţă de nivelul din 2008, când se plasa la circa 1,3 milioane de euro.

    Compania, care are listate 15.000 de produse dintre care o treime sunt pe stoc, are acum 10 angajaţi, la jumătate faţă de câţi avea cu cinci ani în urmă. Compania a lansat recent o nouă gamă de produse, Bronneley, cosmetice de lux, produse de un furnizor al Casei Regale a Marii Britanii. În cadrul evenimentului de lansare, Dragoş Petrescu a anunţat şi un parteneriat cu British Gallery, prin care Concept Hotels devine distribuitor pentru ceaiurile Taylors of Harrogate şi cafeaua Gourmet Taylors. O afacere pornită, după spusele proprietarului Marius Pleşea ”dintr-un hobby”, British Gallery a realizat anul trecut vânzări de circa 500.000 de lire sterline, iar pentru anul în curs rezultate în creştere, până la circa 700.000 de lire sterline. British Gallery funcţionează de şase ani pe piaţa românească, distribuind branduri britanice, între care se numără ceaiurile şi cafelele Taylors of Harrogate, cosmeticele Yardley, ceramica şi porţelanurile Wedgwood şo Portmeiron, seturile de masă Arthur Price of England.

  • Băsescu: Nu exclud organizarea noului referendum pe unicameral simultan cu turul unu la prezidenţiale

     “Trebuie respectat rezultatul referendumului, dar proiectul de revizuire a Constituţiei nu reflectă voinţa suverană a poporului. Atunci trebuie avută în vedere şi posibilitatea repetării referendumului când ei sunt la putere (USL – n.r.)”, a afirmat preşedintele la B1 TV.

    Întrebat dacă acesta lucru va responsabiliza USL, Băsescu a răspuns: “Sigur că da”.

    Traian Băsescu a apreciat că actuala putere va fi sancţionată de români dacă nu va respecta voinţa populară: “Cred că de data asta România va sancţiona grav”.

    Întrebat dacă va decide organizarea unui nou referendum pe acelaşi subiect simultan cu alegerile prezidenţiale, el a răspuns: “Nu exclud această posibilitate, pentru că la ce s-a ajuns acum depăşeşte orice imaginaţie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Legea minelor e absolut necesară. E treaba Parlamentului

     Întrebat dacă este posibil ca Guvernul să asume un proiect de lege privind minele, Ponta a răspuns negativ: “Nu, Parlamentul. E treaba Parlamentului”.

    El a precizat că o astfel de lege este necesară, în detrimentul “propagandei” care se face referitor la acest subiect, având în vedere că există multe resurse naturale şi multe blocaje.

    “În mod sigur este o lege necesară, pentru că, dincolo de propagandă, se referă la foarte multe resurse naturale şi avem foarte multe situaţii de blocaj. Remin Baia Mare ar fi, să zic, prima care îmi vine în minte, dar sunt şi altele. Dar, mă rog, în România cine ţipă mai tare are şi dreptate, ceea ce nu e corect. Deci o Lege a minelor, iniţată de altfel de ministrul Vosganian, e absolut necesară”, a răspuns Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cererea de suspendare a deciziei de intrare în insolvenţă a Carrefour va fi analizată în 15 ianuarie

     În luna decembrie, Tribunalul Bucureşti a aprobat cererea de intrare în insolvenţă a Carrefour România, compania care administrează reţeaua locală omonimă de hipermarketuri, la cererea unui furnizor, decizia fiind publicată pe siteul Tribunalului Bucureşti.

    Procedura de insolvenţă a fost cerută de compania GSL Logistic, un distribuitor de scutece şi accesorii pentru copii si adulţi din Bucureşti, care, potrivit unor surse citate de ZF, avea de încasat de la Carrefour România datorii în valoare de circa 800.000 de lei (170.000 de euro).

    La cererea avocaţilor, Carrefour a achitat datoria şi a cerut suspendarea hotărârii de intrare în insolvenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro