BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul aprobă prima rectificare bugetară din acest an. Ce ministere primesc mai mulţi bani

    Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul Finanţelor, Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

    Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

    Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

    De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei.

    Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

    Consiliul Fiscal apreciază că rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete.

    Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul.

    A doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie.

  • Snapchat, o aplicaţie care nu a produs niciodată bani, evaluată la 10 miliarde de dolari

    Conform sursei citate, valoarea atât de mare a Snapchat este specifică industriei de telecomunicaţii din SUA, însă The Huffington Post atrage atenţia că această companie a avut până în prezent venituri de 0 dolari.

    Potrivit Bloomberg, un grup de investitori, între care se află şi Alibaba, versiunea chineză a retailerului Amazon, este interesat de achiziţionarea acestei aplicaţii.

    Un purtător de cuvând al Snapchat a refuzat să comenteze informaţia.

    Snapchat a intrat în atenţia internaţională a media după ce atât Facebook, cât şi Google au făcut oferte de 3 miliarde de dolari, respectiv 4 miliarde de dolari pentru a cumpăra această aplicaţie. Însă, Snapchat a refuzat ambele oferte.

    În luna mai, Federal Trade Commission a anunţat că a încheiat un acord cu compania Snapchat, pe care a acuzat-o că îşi înşală utilizatorii în privinţa caracterului efemer al “snaps”-urilor publicate (fotografii, mesaje video, mesaje text), despre care se presupune că ar trebui “să dispară pentru totdeauna” în mai puţin de 10 secunde. Snapchat a neglijat mai ales să îi informeze pe utilizatori în legătură cu faptul că “snaps”-urile pot fi salvate pe termen nedeterminat, utilizând alte aplicaţii.

    Acest serviciu pentru telefoane inteligente a devenit foarte popular după lansarea sa în septembrie 2011. Însă succesul său a generat multe îngrijorări, pentru că aplicaţia poate să ofere adolescenţilor o falsă impresie de securitate atunci când îşi publică fotografiile.

    FTC a acuzat Snapchat şi de faptul că a colectat, fără să îi anunţe, contactele din agendele utilizatorilor săi care posedă un iPhone, un iPad sau un iPod.

    Aceeaşi instituţie americană a reproşat faptul că Snapchat nu şi-a securizat suficient serviciul “Find a Friend”, care a permis piraţilor cibernetici să acceadă în baza sa de date şi să fure astfel nume şi numere de telefon de la 4,6 milioane de utilizatori.

    Nicio amendă nu a fost aplicată, însă Snapchat ar putea face obiectul unor sancţiuni financiare, dacă nu va respecta condiţiile acestui acord, după cum a mai spus FTC.

    Snapchat a promis, într-un comunicat, că va răspunde chestiunilor semnalate de FTC şi a precizat că a rezolvat deja mai multe dintre aceste probleme.

    Totodată, Snapchat şi-a asigurat utilizatorii că va continua să investească în sisteme de securitate şi în mijloace tehnice care să împiedice comiterea unor abuzuri.

  • Snapchat, o aplicaţie care nu a produs niciodată bani, evaluată la 10 miliarde de dolari

    Conform sursei citate, valoarea atât de mare a Snapchat este specifică industriei de telecomunicaţii din SUA, însă The Huffington Post atrage atenţia că această companie a avut până în prezent venituri de 0 dolari.

    Potrivit Bloomberg, un grup de investitori, între care se află şi Alibaba, versiunea chineză a retailerului Amazon, este interesat de achiziţionarea acestei aplicaţii.

    Un purtător de cuvând al Snapchat a refuzat să comenteze informaţia.

    Snapchat a intrat în atenţia internaţională a media după ce atât Facebook, cât şi Google au făcut oferte de 3 miliarde de dolari, respectiv 4 miliarde de dolari pentru a cumpăra această aplicaţie. Însă, Snapchat a refuzat ambele oferte.

    În luna mai, Federal Trade Commission a anunţat că a încheiat un acord cu compania Snapchat, pe care a acuzat-o că îşi înşală utilizatorii în privinţa caracterului efemer al “snaps”-urilor publicate (fotografii, mesaje video, mesaje text), despre care se presupune că ar trebui “să dispară pentru totdeauna” în mai puţin de 10 secunde. Snapchat a neglijat mai ales să îi informeze pe utilizatori în legătură cu faptul că “snaps”-urile pot fi salvate pe termen nedeterminat, utilizând alte aplicaţii.

    Acest serviciu pentru telefoane inteligente a devenit foarte popular după lansarea sa în septembrie 2011. Însă succesul său a generat multe îngrijorări, pentru că aplicaţia poate să ofere adolescenţilor o falsă impresie de securitate atunci când îşi publică fotografiile.

    FTC a acuzat Snapchat şi de faptul că a colectat, fără să îi anunţe, contactele din agendele utilizatorilor săi care posedă un iPhone, un iPad sau un iPod.

    Aceeaşi instituţie americană a reproşat faptul că Snapchat nu şi-a securizat suficient serviciul “Find a Friend”, care a permis piraţilor cibernetici să acceadă în baza sa de date şi să fure astfel nume şi numere de telefon de la 4,6 milioane de utilizatori.

    Nicio amendă nu a fost aplicată, însă Snapchat ar putea face obiectul unor sancţiuni financiare, dacă nu va respecta condiţiile acestui acord, după cum a mai spus FTC.

    Snapchat a promis, într-un comunicat, că va răspunde chestiunilor semnalate de FTC şi a precizat că a rezolvat deja mai multe dintre aceste probleme.

    Totodată, Snapchat şi-a asigurat utilizatorii că va continua să investească în sisteme de securitate şi în mijloace tehnice care să împiedice comiterea unor abuzuri.

  • Polonezii sunt îndemnaţi să “mănânce mere împotriva lui Putin”, într-o campanie pe Twitter

    Campania, susţinută de numeroşi jurnalişti, politicieni şi personalităţi din această ţară, este în primul rând destinată sprijinirii agricultorilor polonezi, victime ale embargoului, în condiţiile în care Polonia este primul exportator mondial de mere.

    Pe contul de Twitter # jedzjablka (“Mâncaţi mere”), zeci de persoane şi-au publicat fotografiile în care sunt surprinse având în mână mere sau cidru, o băutură obţinută prin fermentarea fructelor.

    Alte persoane propun meniuri pe bază de mere şi pledează în favoarea unui “patriotism al fructelor”, în timp ce alţii propun să-i fie oferit “un cotor de măr lui Putin”.

    “Alăturaţi-vă campaniei pentru a arăta că nu ne pasă de embargoul rus”, afirmă, într-un mesaj pe Twitter, Stanislaw Koziej, consilier pentru probleme de securitate naţională al preşedintelui Bronislaw Komorowski.

    Potrivit Ministerului Agriculturii de la Varşovia, aproape 7% din exporturile agroalimentare poloneze ajung pe piaţa din Rusia, care, de asemenea, cumpără anual un milion de tone de mere.

    Serviciul federal rus pentru supraveghere veterinară şi fitosanitară a anunţat, miercuri, că, începând din 1 august, va interzice importurile de fructe şi legume din Polonia. Decizia, motivată prin “încălcări repetate” ale reglementărilor în certificatele şi procedurile de carantină, este considerată de majoritatea experţilor drept o măsură de retorsiune.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a fost acuzat în mai multe rânduri că foloseşte “arma comercială” ca instrument de presiuni diplomatice asupra ţărilor din regiune care critică politica Moscovei.

    De altfel, Rusia a folosit această “armă” în ultimele două luni împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, în urma semnării de cele două foste republici sovietice a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

    Uniunea Europeană a adoptat marţi noi sancţiuni economice contra Rusiei, vizând în special blocarea accesului la pieţele financiare europene pentru întreprinderile şi băncile ruseşti. Noile sancţiuni, care vor intra în vigoare de la 1 august, interzic de asemenea vânzările de armament, comerţul cu tehnologii sensibile şi cu bunuri de uz militar şi civil.

  • Polonezii sunt îndemnaţi să “mănânce mere împotriva lui Putin”, într-o campanie pe Twitter

    Campania, susţinută de numeroşi jurnalişti, politicieni şi personalităţi din această ţară, este în primul rând destinată sprijinirii agricultorilor polonezi, victime ale embargoului, în condiţiile în care Polonia este primul exportator mondial de mere.

    Pe contul de Twitter # jedzjablka (“Mâncaţi mere”), zeci de persoane şi-au publicat fotografiile în care sunt surprinse având în mână mere sau cidru, o băutură obţinută prin fermentarea fructelor.

    Alte persoane propun meniuri pe bază de mere şi pledează în favoarea unui “patriotism al fructelor”, în timp ce alţii propun să-i fie oferit “un cotor de măr lui Putin”.

    “Alăturaţi-vă campaniei pentru a arăta că nu ne pasă de embargoul rus”, afirmă, într-un mesaj pe Twitter, Stanislaw Koziej, consilier pentru probleme de securitate naţională al preşedintelui Bronislaw Komorowski.

    Potrivit Ministerului Agriculturii de la Varşovia, aproape 7% din exporturile agroalimentare poloneze ajung pe piaţa din Rusia, care, de asemenea, cumpără anual un milion de tone de mere.

    Serviciul federal rus pentru supraveghere veterinară şi fitosanitară a anunţat, miercuri, că, începând din 1 august, va interzice importurile de fructe şi legume din Polonia. Decizia, motivată prin “încălcări repetate” ale reglementărilor în certificatele şi procedurile de carantină, este considerată de majoritatea experţilor drept o măsură de retorsiune.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a fost acuzat în mai multe rânduri că foloseşte “arma comercială” ca instrument de presiuni diplomatice asupra ţărilor din regiune care critică politica Moscovei.

    De altfel, Rusia a folosit această “armă” în ultimele două luni împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, în urma semnării de cele două foste republici sovietice a Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

    Uniunea Europeană a adoptat marţi noi sancţiuni economice contra Rusiei, vizând în special blocarea accesului la pieţele financiare europene pentru întreprinderile şi băncile ruseşti. Noile sancţiuni, care vor intra în vigoare de la 1 august, interzic de asemenea vânzările de armament, comerţul cu tehnologii sensibile şi cu bunuri de uz militar şi civil.

  • O cafenea cu numele lui Vladimir Putin a fost deschisă în Serbia

    Un portret al preşedintelui rus a fost amplasat lângă semnul cu numele lui Vladimir Putin. Proprietarul cafenelei, Radivoje Milianici, a explicat, într-un interviu pentru postul naţional de televiziune RTS, că “numeroşi cetăţeni îl respectă pe preşedintele Putin, iar în Serbia există rusofili şi persoane care îl admiră pe liderul rus”.

    “Nu consider că numele cafenelei este controversat”, a adăugat el.

    Oficial, cafeneaua va fi deschisă pentru clienţi începând de săptămâna viitoare.

    Oficiali europeni şi occidentali au solicitat Serbiei, candidată la aderarea la UE, să se alăture sancţiunilor impuse de Bruxelles Rusiei în urma crizei din Ucraina, însă Belgradul evită aplicarea măsurilor, pentru a nu-şi supăra aliatul tradiţional. Poziţia intervine în condiţiile în care Moscova a susţinut Belgradul în mai multe dosare sensibile, în special în ceea ce priveşte independenţa Kosovo.

  • O cafenea cu numele lui Vladimir Putin a fost deschisă în Serbia

    Un portret al preşedintelui rus a fost amplasat lângă semnul cu numele lui Vladimir Putin. Proprietarul cafenelei, Radivoje Milianici, a explicat, într-un interviu pentru postul naţional de televiziune RTS, că “numeroşi cetăţeni îl respectă pe preşedintele Putin, iar în Serbia există rusofili şi persoane care îl admiră pe liderul rus”.

    “Nu consider că numele cafenelei este controversat”, a adăugat el.

    Oficial, cafeneaua va fi deschisă pentru clienţi începând de săptămâna viitoare.

    Oficiali europeni şi occidentali au solicitat Serbiei, candidată la aderarea la UE, să se alăture sancţiunilor impuse de Bruxelles Rusiei în urma crizei din Ucraina, însă Belgradul evită aplicarea măsurilor, pentru a nu-şi supăra aliatul tradiţional. Poziţia intervine în condiţiile în care Moscova a susţinut Belgradul în mai multe dosare sensibile, în special în ceea ce priveşte independenţa Kosovo.

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Coca-Cola introduce un PET realizat în proporţie de până la 30% din plante

    Compania Coca-Cola România anunţă introducerea pe piaţa locală a unui ambalaj inovator, realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottleTM, este folosit, începând din luna iulie, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Dorna Izvorul Alb. Dorna devine, astfel, prima apă minerală naturală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle™ este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

    „Tehnologia PlantBottleTM reprezintă un progres semnificativ în inovaţia de ambalaj din domeniul băuturilor”, spune Raluca Vlad, brand manager Dorna în cadrul companiei Coca-Cola România. „Noul ambalaj arată şi se comportă exact ca PET-ul clasic, însă are o amprentă de carbon mult mai mică asupra planetei. Este o sticlă de care suntem cu toţii foarte mândri.”

    Ambalajul PlantBottleTM este similar cu PET-ul clasic, cu excepţia faptului că una dintre componentele acestuia din urma a fost înlocuită, în PlantBottleTM, cu o componentă din plante, respectiv trestie de zahăr.

    „Inlocuim o parte din combustibilii fosili folosiţi în fabricarea PET-urilor cu materii prime din plante, fără a scădea performanţa ambalajelor. Acest lucru reduce impactul pe care compania îl poate avea asupra mediului înconjurător şi micşorează dependenţa de petrol”, mai spune Raluca Vlad.

    Doar în 2010, introducerea ambalajelor PlantBottleTM a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    In prezent, tehnologia PlantBottle™ foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare. De asemenea, trestia de zahăr este cultivată în cantităţi industriale, folosind fertilizatori organici, pe terenuri arabile degradate pentru a nu irosi terenurile arabile destinate culturilor agricole pentru hrana populaţiei.

    Un alt avantaj pe care ambalajul PlantBottleTM îl oferă este acela că, spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, acesta poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Ambalajele PlantBottleTM pot fi, de asemenea, folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Noile ambalaje vor avea pe etichetă un mesaj şi un logo specifice şi vor fi, de asemenea, promovate în puncte de vânzare special amenajate în magazine.

    Obiectivul Companiei Coca-Cola este ca, până în anul 2020, să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, precum şi să introducă ambalajele PlantBottleTM pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    Coca-Cola a încurajat reciclarea ambalajelor, fiind prima companie care a introdus pe piaţă sticle de plastic fabricate din material reciclat, s-a implicat în permanenţă în dezvoltarea de noi ambalaje inovatoare reciclabile şi a investit în infrastructură pentru reciclare.

    Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, cu un portofoliu de peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare carbogazoase şi necarbogazoase. Pornind de la Coca-Cola, recunoscută ca fiind una dintre cele mai valoroase mărci din lume, portofoliul companiei cuprinde branduri în valoare de 16 miliarde de dolari, printre care se numără Diet Coke, Fanta, Sprite, Coca-Cola Zero, apă vitaminizată, Powerade, Minute Maid, Cappy, Simply, Georgia şi Del Valle.

    La nivel global, compania Coca-Cola este furnizorul numărul 1 de băuturi carbogazoase, cafea ready-to-drink şi sucuri de fructe şi nectaruri. Având cea mai mare reţea de distribuţie de băuturi răcoritoare din lume, consumatorii din peste 200 de ţări se bucură de băuturile companiei, consumul depăşind 1,9 miliarde de porţii pe zi. 

    In România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. în România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.