BusinessMagazin

Blog

  • Primarul din Novaci: Codul roşu de inundaţii pe Gilort, emis de autorităţi după producerea viiturii

    Acesta a afirmat că avertizarea de cod roşu a fost primită la Primăria Novaci după ce apele rupseseră digul de protecţie şi inundaseră mai multe case şi gospodării, precum şi străzi din oraş, informaţia fiind confirmată şi de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, Mihai Avramescu.

    Purtătorul de cuvânt a declarat că era deja prezent, alături de colegii săi, în zona producerii viiturii pe Valea Gilortului, pentru limitarea efectelor acesteia, în momentul în care a aflat de la jurnalişti că fusese emis codul roşu de inundaţii.

    “Avertizarea a fost emisă mai târziu, viitura era deja în desfăşurare când eu am fost întrebat de unii jurnalişti dacă ştiu că a fost instituit cod roşu de inundaţii. Eram la faţa locului, viitura trecuse de zona de nord a oraşului şi de-abia apoi a fost emisă avertizarea de cod roşu. Nu aş avea nişte repere orare pentru că în acele momente nu se mai uita nimeni la ceas ca să vadă cât e ora”, a afirmat Avramescu.

    Acesta a mai menţionat că oraşul Novaci era însă sub cod portocaliu de inundaţii instituit de hidrologi cu o seară înainte de a se produce viitura.

    Oraşul Novaci a fost lovit, marţi la prânz, de o viitură puternică de câţiva metri, care a rupt diguri şi maluri de protecţie, inundând străzi, gospodării şi case, astfel că autorităţile din zonă au luat decizia evacuării a oamenilor din peste 70 de gospodării.

    Râul Gilort a depăşit cota de inundaţie şi a ieşit din matcă în urma precipitaţiilor abundente din ultimele trei zile, în zonă fiind instituită starea de alertă.

    Hidrologii au emis o avertizare de cod roşu de inundaţii pe râurile Gilort, Lotru, cursul superior al Olteţului şi afluentul său Cerna, din judeţele Gorj şi Vâlcea, valabilă marţi, de la 14.15, până la 23.00.

  • Guvernul taie scutirea de impozit pentru proprietarii de teren din afara perimetrului de ameliorare

    La momentul extinderii scutirii şi pentru această categorie de proprietari, a fost stabilit că facilitatea este acordată cu avizul Ministerului Agriculturii şi al Ministerului Mediului, iar acest aviz are ca scop “identificarea” terenurilor degradate sau poluate neincluse în perimetrul de ameliorare, precum şi delimitarea acestora.

    Perimetrul de ameliorare include terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire şi a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice.

    Până la începutul acestui an, de scutirea impozitului pe teren beneficiau doar proprietarii de terenuri degradate sau poluate incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea.

    La sfârşitul anului trecut, un grup de 16 parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege care stabileşte ca, de la 1 ianuarie 2014, şi proprietarii de terenuri neincluse in perimetrul de ameliorare să fie scutiţi de impozitul pe teren.

    Argumentul a fost că există terenuri arabile poluate sau degradate neincluse în perimetre de ameliorare, pentru care proprietarii continuă să plătească impozit deşi terenul nu poate fi cultivat din cauza poluării şi a substanţelor nocive pe care le conţin, ca exemple în acest sens fiind indicate terenurile din Copşa Mică şi Baia Mare.

    Proiectul a fost avizat favorabil de Guvern, cu amendamentul că noua scutire de impozit conduce la micşorarea veniturilor bugetelor locale, astfel că trebuie prevăzute mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri.

    Documentul a fost adoptat de ambele Camere ale Parlamentului şi promulgat de preşedinte în octombrie 2013, fiind aplicat începând cu 1 ianuarie 2014.

    Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de MEDIAFAX, menţine scutirea de impozit doar pentru terenurile degradate sau poluate care sunt incluse în perimetrul de ameliorare şi nu mai face nicio referire la faptul că autorităţile locale îi pot scuti de impozit şi pe proprietarii terenurilor degradate sau poluate care nu sunt incluse în acest perimetru.

  • Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului acuză Israelul că sfidează dreptul internaţional

    În ultima conferinţă de presă susţinută la Geneva înainte de finalul mandatului de şase ani, Navi Pillay a condamnat atacurile desfăşurate de armata israeliană în Fâşia Gaza împotriva unor locuinţe, şcoli, spitale şi centre ONU.

    “Niciunul nu pare a fi un act accidental. Par să fie acte de sfidare deliberate la adresa obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional”, pe care Israelul trebuie să le respecte, a afirmat Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului.

    “Este absolut incontestabil că principiile de proporţionalitate şi precauţie au fost ignorate” de Israel, a declarat Navi Pillay. “Nu putem tolera această impunitate”, a adăugat ea.

    De asemenea, fostul judecător sud-african a afirmat că “cele două părţi comit încălcări grave ale drepturilor omului, care ar putea reprezenta crime la adresa dreptului internaţional umanitar şi a drepturilor omului”.

    La 23 iulie, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a lansat, în urma unei solicitări din partea palestinienilor, o comisie internaţională de anchetă asupra încălcărilor care ar fi fost comise în cadrul ofensivei israeliene din Fâşia Gaza. Membrii acestei comisii vor fi numiţi de preşedintele Consiliului, gabonezul Baudelaire Ndong Ella.

    În timpul dezbaterilor din Consiliu, săptămâna trecută, Navi Pillay a denunţat deja posibilele crime de război comise de Israel în Fâşia Gaza, precum şi atacurile lansate de Hamas împotriva unor zone civile.

    Între timp, bombardamentele au reînceput joi în Gaza, provocând moartea a cel puţin zece persoane şi ridicând la aproximativ 1.370 numărul palestinienilor ucişi, majoritatea civili, dintre care peste 245 de copii conform UNICEF, în 24 de zile de conflict, au precizat echipele de intervenţie locale.

    La rândul său, armata israeliană a înregistrat 56 de morţi, cel mai sângeros bilanţ de la războiul împotriva Hezbollah în Liban, din 2006.

  • Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest, a decis Curtea de Apel Constanţa

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au respins constestaţiile depuse de Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână la decizia Tribunalului Constanţa care respinsese, în 25 iulie, ca nefondate cererile celor doi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia instanţei este definitivă.

    Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a declarat jurnaliştilor, înainte de pronunţarea instanţei, că nu există niciun argument pentru menţinerea clientului său în arest preventiv.

    “Noi am avut toate argumentele legale, toate dispoziţiile legale care garantează dreptul la libertate, un fel de a spune dreptul la libertate, pentru că vorbim de un arest la domiciliu. Nu au niciun argument pentru menţinerea stării de arest”, a spus Nelu Ţaşcă.

    Nelu Taşcă a mai afirmat că Mircea Băsescu a spus, în instanţă, că doreşte să fie lăsat în arest la domiciliu pentru a putea studia dosarul şi pentru a se putea apăra, susţinând că nu este un pericol public.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată în 14 iulie, în stare de arest, în dosarul în care fratele preşedintelui este acuzat că, prin intermediul lui Căpăţână, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni la judecători să dispună o sentinţă favorabilă în procesul lui Bercea Mondial.

    Dosarul, în care Mircea Băsescu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune, a fost înregistrat la Secţia Penală a Tribunalului Constanţa.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele şefului statului.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză.

    “Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi poate obţine o situaţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    “Intervalul de timp în care denunţătorul a remis sumele de bani inculpatului Căpăţînă Marian Adrian este cuprins între datele de 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de tatăl denunţătorului) şi 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond)”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    “După pronunţarea hotărârii de condamnare din data de 22.02.2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de inculpatul Băsescu Mircea, denunţătorul şi membrii familiei sale au pretins restituirea banilor daţi inculpaţilor”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    În acest sens, până în 26 februarie 2012, Mircea Băsescu a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite alte sume de către Marian Căpăţână.

    “Deşi cei doi inculpaţi au restituit o parte din banii primiţi, aceştia l-au asigurat în continuare pe denunţător că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenţei în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova”, potrivit procurorilor.

    În 28 februarie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, formulată de către Bercea Mondial. La termenul din 21 martie 2012 s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei şi s-a acordat un nou termen, la 25 aprilie 2012. La acest din urmă termen s-a dispus respingerea cererii de strămutare.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest, a decis Curtea de Apel Constanţa

    Magistraţii Curţii de Apel Constanţa au respins constestaţiile depuse de Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână la decizia Tribunalului Constanţa care respinsese, în 25 iulie, ca nefondate cererile celor doi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia instanţei este definitivă.

    Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a declarat jurnaliştilor, înainte de pronunţarea instanţei, că nu există niciun argument pentru menţinerea clientului său în arest preventiv.

    “Noi am avut toate argumentele legale, toate dispoziţiile legale care garantează dreptul la libertate, un fel de a spune dreptul la libertate, pentru că vorbim de un arest la domiciliu. Nu au niciun argument pentru menţinerea stării de arest”, a spus Nelu Ţaşcă.

    Nelu Taşcă a mai afirmat că Mircea Băsescu a spus, în instanţă, că doreşte să fie lăsat în arest la domiciliu pentru a putea studia dosarul şi pentru a se putea apăra, susţinând că nu este un pericol public.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată în 14 iulie, în stare de arest, în dosarul în care fratele preşedintelui este acuzat că, prin intermediul lui Căpăţână, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni la judecători să dispună o sentinţă favorabilă în procesul lui Bercea Mondial.

    Dosarul, în care Mircea Băsescu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune, a fost înregistrat la Secţia Penală a Tribunalului Constanţa.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi în 20 iunie, după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele şefului statului.

    Potrivit procurorilor, la începutul anului 2011, după ce faţă de Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, fiul acestuia, Florin Anghel, i-ar fi remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că fratele preşedintelui va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea dosarului în care Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot, dar şi pentru alte cereri incidente în acea cauză.

    “Inculpatul Băsescu Mircea a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor şi poate obţine o situaţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei”, au arătat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat lui Marian Căpăţână şi suma de 350.000 de euro, în acelaşi scop.

    “Intervalul de timp în care denunţătorul a remis sumele de bani inculpatului Căpăţînă Marian Adrian este cuprins între datele de 20.02.2011 (data luării măsurii arestării preventive faţă de tatăl denunţătorului) şi 22.02.2012 (data pronunţării hotărârii de condamnare la instanţa de fond)”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii susţin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpăţână, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro.

    Marian Căpăţână este acuzat că şi-a însuşit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiţi de la Florin Anghel, pentru că ar fi mijlocit remiterea banilor.

    “După pronunţarea hotărârii de condamnare din data de 22.02.2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de inculpatul Băsescu Mircea, denunţătorul şi membrii familiei sale au pretins restituirea banilor daţi inculpaţilor”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

    În acest sens, până în 26 februarie 2012, Mircea Băsescu a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite alte sume de către Marian Căpăţână.

    “Deşi cei doi inculpaţi au restituit o parte din banii primiţi, aceştia l-au asigurat în continuare pe denunţător că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv folosirea influenţei în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului de la Curtea de Apel Craiova”, potrivit procurorilor.

    În 28 februarie 2012, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, formulată de către Bercea Mondial. La termenul din 21 martie 2012 s-a respins cererea de suspendare a judecării cauzei şi s-a acordat un nou termen, la 25 aprilie 2012. La acest din urmă termen s-a dispus respingerea cererii de strămutare.

    În cauză a fost instituit sechestrul asigurător pe bunuri imobile aflate în proprietatea lui Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână.

    Pe de altă parte, în urma unei plângeri făcute de Mircea Băsescu, ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost trimis în judecată pentru şantaj cu circumstanţe agravante, în stare de recidivă, în timp ce fiica interlopului, Izaura Anghel, şi fratele ei minor, Grinică Ion Anghel, au fost deferiţi justiţiei pentru şantaj cu circumstanţe agravante. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Florin Anghel, fiul cel mare al lui Bercea Mondial, pentru trei infracţiuni concurente de şantaj, dintre care una în stare de recidivă, în timp ce mama acestuia, Fănica Anghel, a fost deferită justiţiei pentru şantaj.

    Tot Tribunalul Constanţa judecă şi acest dosar în care fratele preşedintelui apare ca parte vătămată şi în care inculpaţi sunt cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial – soţia acestuia, Fănica Anghel, cei doi fii şi fiica, Florin, Grinică Ion şi Izaura Anghel şi concubinul acesteia din urmă, Marius Constantin, acuzaţi de şantajarea lui Mircea Băsescu.

  • După sinuciderea unor pensionari, Guvernul vrea aministia celor care trebuie să returneze bani

    În ultimele zile au fost relatate cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligaţi să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câţiva ani.

    Solicitarea de redactare a unui astfel de act normativ a fost formulată în şedinţa de joi a Guvernului.

    “Vreau până la următoarea şedinţă de guvern, până începe Parlamentul să lucreze, să veniţi cu un proiect de act normativ prin care să găsim o soluţie de amnistie pentru pensionarii care, din diverse motive, trebuie să dea acum nişte bani înapoi. Mi se pare cumplit faptul că se sinucid oameni pentru lucruri care s-au întâmplat în trecut, sunt chemaţi acum să îşi vândă casele, să…cred că aşa cum am putut să facem pentru funcţionari publici sau pentru alte categorii, cred că avem obligaţia să facem pentru pensionari şi faptul că au trebuit să se întâmple nişte nenorociri, oameni care au fost citaţi pe la diverse instituţii cred că e un lucru regretabil şi vreau să veniţi cu un proiect de lege”, a spus Ponta ministrului Muncii, Rovana Plumb, precizând că vrea să transmită acest mesaj în mod public, în faţa presei.

    El a precizat că va susţine acest proiect de lege în Parlament şi că speră ca toţi parlamentarii să înţeleagă că este vorba de un “efort mic” şi de un ajutor pentru cineva care “probabil a greşit, dar nu a făcut-o ca să se îmbogăţească”.

  • După sinuciderea unor pensionari, Guvernul vrea aministia celor care trebuie să returneze bani

    În ultimele zile au fost relatate cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligaţi să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câţiva ani.

    Solicitarea de redactare a unui astfel de act normativ a fost formulată în şedinţa de joi a Guvernului.

    “Vreau până la următoarea şedinţă de guvern, până începe Parlamentul să lucreze, să veniţi cu un proiect de act normativ prin care să găsim o soluţie de amnistie pentru pensionarii care, din diverse motive, trebuie să dea acum nişte bani înapoi. Mi se pare cumplit faptul că se sinucid oameni pentru lucruri care s-au întâmplat în trecut, sunt chemaţi acum să îşi vândă casele, să…cred că aşa cum am putut să facem pentru funcţionari publici sau pentru alte categorii, cred că avem obligaţia să facem pentru pensionari şi faptul că au trebuit să se întâmple nişte nenorociri, oameni care au fost citaţi pe la diverse instituţii cred că e un lucru regretabil şi vreau să veniţi cu un proiect de lege”, a spus Ponta ministrului Muncii, Rovana Plumb, precizând că vrea să transmită acest mesaj în mod public, în faţa presei.

    El a precizat că va susţine acest proiect de lege în Parlament şi că speră ca toţi parlamentarii să înţeleagă că este vorba de un “efort mic” şi de un ajutor pentru cineva care “probabil a greşit, dar nu a făcut-o ca să se îmbogăţească”.

  • Veniturile Carrefour au urcat cu 4,3%, la 36 miliarde euro la şase luni. Vânzări în creştere şi în România

    Carrefour notează că vânzările din Europa au crescut organic cu 1,1%, cu evoluţii pozitive atât pe piaţa franceză, cât şi în Spania, Belgia şi România.

    Pe pieţele emergente, veniturile au înregistrat de asemenea creştere, de 11,2%, datorită performanţelor bune ale operaţiunilor din Argentina şi Brazilia. În Asia evoluţia a fost stabilă.

    În perioada analizată, grupul a investit 818 milioane euro în extinderea şi modernizarea reţelelor de magazine şi a semnat acorduri pentru achiziţia a 800 de magazine DIA din Franţa şi a 53 de supermarketuri Billa din nordul Italiei.

    În România, grupul Carrefour deţine 155 de magazine dintre care 25 hipermarketuri Carrefour, 79 supermarketuri Market, 44 magazine de proximitate Express, 6 magazine de proximitate Contact şi un magazin online.

    Anul trecut, vânzările companiei pe piaţa românească au revenit la nivelul din 2008, de 1 miliard de euro, înregistrând o creştere cu 2% faţă de 2012.

     

  • Veniturile Carrefour au urcat cu 4,3%, la 36 miliarde euro la şase luni. Vânzări în creştere şi în România

    Carrefour notează că vânzările din Europa au crescut organic cu 1,1%, cu evoluţii pozitive atât pe piaţa franceză, cât şi în Spania, Belgia şi România.

    Pe pieţele emergente, veniturile au înregistrat de asemenea creştere, de 11,2%, datorită performanţelor bune ale operaţiunilor din Argentina şi Brazilia. În Asia evoluţia a fost stabilă.

    În perioada analizată, grupul a investit 818 milioane euro în extinderea şi modernizarea reţelelor de magazine şi a semnat acorduri pentru achiziţia a 800 de magazine DIA din Franţa şi a 53 de supermarketuri Billa din nordul Italiei.

    În România, grupul Carrefour deţine 155 de magazine dintre care 25 hipermarketuri Carrefour, 79 supermarketuri Market, 44 magazine de proximitate Express, 6 magazine de proximitate Contact şi un magazin online.

    Anul trecut, vânzările companiei pe piaţa românească au revenit la nivelul din 2008, de 1 miliard de euro, înregistrând o creştere cu 2% faţă de 2012.

     

  • Guvernul aprobă prima rectificare bugetară din acest an. Ce ministere primesc mai mulţi bani

    Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul Finanţelor, Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

    Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

    Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

    De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei.

    Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

    Consiliul Fiscal apreciază că rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete.

    Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul.

    A doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie.