BusinessMagazin

Blog

  • Putin a aprobat introducerea unei taxe pe vânzări în Rusia, pentru creşterea veniturilor regiunilor

    Creşterea economică a Rusiei a încetinit în ultimul an, iar măsurile Occidentului de a penaliza Moscova pentru anexarea Crimeei riscă să provoace stagnarea PIB, în acest an.

    Autorităţile ruse, care trebuie să îşi respecte obligaţiile sociale asumate, caută noi mijloace pentru acoperirea deficitelor din bugetele regionale.

    “La o şedinţă cu preşedintele Putin a fost luată decizia de a da dreptul regiunilor să introducă o taxă pe vânzări de până la 3%”, a declarat o persoană apropiată situaţiei, publicaţiei Wall Street Journal.

    Nu este clar când va fi introdusă noua taxă.

    La începutul lunii iulie, ministrul de Finanţe Anton Siluanov a spus că guvernul analizează introducerea unei taxe de 3% pe vânzări.

    Măsura trebuie să fie aprobată de către Parlament, care îşi va relua activitatea după vacanţa de vară.

    Noua taxă va exercita o presiune suplimentară asupra activităţilor de afaceri din Rusia, în special asupra sectorului de consum care, potrivit băncii centrale, este unul dintre principalele motoare ale creşterii economice.

    În schimb, această taxă va permite guvernelor regionale să se finanţeze fără să mai recurgă la pieţele de împrumut costisitoare.

    Introducerea taxei va spori însă presiunile inflaţioniste şi va complica eforturile băncii centrale de a ţine sub control creşterea preţurilor.

    Banca centrală a majorat deja de trei ori dobânzile în acest an, în total cu 2,5 puncte procentuale, pentru a tempera creşterea preţurilor de consum provocată de deprecierea rublei, în urma ieşirilor de capital determinate de sancţiunile occidentale.

  • Primăria Craiova a cumpărat 100 de autobuze pentru transportul urban cu peste 12 milioane de euro

    Contractul, cu o durată de patru ani, a fost atribuit la finele lunii iunie firmei IAC Management din Bucureşti, deţinută de două persoane fizice, Mihaela Ciolan şi Eugen Daniel Ciolan.

    IAC Management este reprezentant pentru România al producătorului polonez de autobuze şi autocare Solaris.

    Primăria a primit o singură ofertă pentru acest acord, evaluat iniţial la 45 milioane lei, fără TVA.

    Procedura de atribuire a fost anulată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor în luna februarie, în urma unei contestaţii din partea Evobus România. Decizia CNSC a fost atacată ulterior în instanţă de primărie şi respinsă definitiv de Curtea de Apel Craiova în aprilie.

  • COD PORTOCALIU de inundaţii în Timiş, până luni seară

    Bârzava şi Moraviţa (Timiş), dar şi râul Caraş (Caraş-Severin) au fost, de vineri, sub cod roşu de inundaţii.

    Cursul inferior al Bârzavei şi cel al Moraviţei sunt sub cod portocaliu până luni, la ora 16.00.

    Totodată, până luni, la ora 16.00, sunt sub cod galben de inundaţii râurile din bazinele hidrografice: Moraviţa – bazin superior, Bârzava – bazin superior şi mijlociu şi Caraş.

    Izolat, cu probabilitate mai redusă, de duminică, la ora 16.00, până luni dimineaţă, la 6.00, se mai pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi în alte bazine hidrografice mici din judeţele Caraş Severin şi Timiş.

  • BNR plăteşte 2,3 milioane de euro pentru renovarea conacului unui fost guvernator din perioada interbelică

    Conacul, construit în perioada 1915 – 1916, a fost preluat de BNR în urmă cu câţiva ani de la Finanţele Publice Vâlcea.

    Proiectul de consolidare, refuncţionalizare şi amenajare a Casei Mihail Oromolu va implica, printre altele, lucrări la interiorul şi exteriorul clădirii, intervenţii la împrejmuiri, restaurarea componentelor artistice, realizarea de instalaţii noi sau de canalizare, potrivit unui anunţ al BNR.

    Contractul are o valoare estimată de 8,26 milioane lei, fără TVA şi va finanţat de banca centrală din fonduri proprii, iar termenul pentru finalizarea lucrărilor a fost stabilit la doi ani de la data atribuirii acordului.

    Lucrările vor fi contractate prin licitaţie restrânsă, criteriile de atribuire fiind preţul ofertei, cu o pondere de 50%, garanţia acordată (25%) şi termenul de execuţie (25%).

    Constructorii interesaţi de acest proiect pot depune ofertele sau cererile de participare până la 8 septembrie.

    Licenţiat în Drept la Paris, Mihail Oromolu a fost magistrat şi membru al partidelor Conservator, Conservator Democrat şi Naţional Liberal.

    El a deţinut funcţia de guvernator al BNR în perioada 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1926, de activitatea sa în această funcţie fiind legate, printre altele, recuperarea depozitului în aur deţinut de BNR la Reichsbank (Banca centrală a Germaniei), încheierea convenţiei pentru lichidarea datoriei statului la banca centrală şi revenirea statului în acţionariatul BNR.

    Fostul şef al băncii centrale a mai deţinut şi o vilă în Bucureşti, amplasată în apropierea Guvernului, preluată în 2012 de fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) de la compania Avrig 35, în contul unei datorii.

    NEPI, unul dintre cei mai activi investitori imobiliari din România în ultimii ani, a anunţat că va investi aproximativ 15 milioane euro într-un proiect care vizează renovarea vilei istorice şi construirea unei clădiri de birou lângă aceasta.

  • NASA va încerca să producă oxigen pe Marte

    Următorul robot pe care NASA îl pregăteşte pentru Marte ar trebui să ajungă pe planeta roşie în jurul anului 2021.

    Robotul va trebui să realizeze pe Marte şapte experimente ştiinţifice, care au ca scop să deschidă calea pentru viitoare misiuni cu echipaj uman şi să caute urme ale unor forme de viaţă, informează bbc.co.uk

    Printre cele şapte experimente pe care acest robot le va realiza se numără transformarea dioxidului de carbon, care domină atmosfera rarefiată a planetei, în oxigen. Oxigenul ar fi util pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman, precum şi pentru producerea combustibilului necesar pentru misiunile de întoarcere pe Terra.

    Robotul va fi echipat cu două camere video 3D şi o staţie meteorologică experimentală, alături de alte instrumente, care vor totaliza 40 de kilograme.

    Proiectul a fost anunţat de administratorul NASA John Grunsfeld.

    Roverul Mars 2020, conceput pe baza proiectului Curiosity, robotul care în prezent se află pe planeta roşie, va fi lansat în iulie-august 2020 şi ar trebui să coboare pe suprafaţa lui Marte în 2021, după o călătorie de nouă luni. Greutatea sa totală va fi de 950 de kilograme, iar instrumentele cu care va fi echipat valorează 130 de milioane de dolari.

    În total, robotul va costa 1,9 miliarde de dolari.

    NASA a decis să micşoreze numărul de instrumente cu care va echipa robotul – cele de pe Curiosity cântăresc 75 de kilograme – pentru a face loc unor echipamente în care vor fi stocate mostrele de roci prelevate de pe Marte. NASA speră că aceste mostre vor fi aduse pe Terra în timpul unor misiuni viitoare.

    Producerea de oxigen pe Marte este un proiect ambiţios, întrucât combustibilii necesari misiunilor de întoarcere sunt grei şi scumpi. De asemenea, o rezervă de oxigen ar fi esenţială astronauţilor care ar ajunge pe Marte.

    Anunţul privind viitorul rover creat de NASA vine după cel potrivit căruia micul robot Opportunity, lansat de NASA pe Marte în 2004, este vehiculul care a parcurs cea mai lungă distanţă în spaţiul extraterestru. Astfel, de la sosirea pe Marte, Opportunity, propulsat cu ajutorul energiei solare, a parcurs 40 de kilometri, doborând recordul anterior stabilit de robotul Lunokhod 2, lansat de fosta URSS pe Lună în 1973.

    În prezent, Opportunity explorează craterul Endeavour de pe Marte. “Descendentul” său, robotul Curiosity, a parcurs la rândul său 8,6 kilometri de când a ajuns pe Marte, în august 2012.

    Potrivit NASA, Lunokhod 2, care a ajuns pe Lună pe 15 ianuarie 1973, a parcurs 39 de kilometri în mai puţin de cinci luni. Această cifră se bazează pe calcule recente realizate cu ajutorul unor imagini transmise de un modul de recunoaştere aflat pe orbita Lunii, pe care se pot vedea urmele lăsate de Lunokhod pe solul lunar.

  • Cutremur cu magnitudinea de 6,1 în sud-vestul Chinei

    Cutremurul a avut loc la ora 16.30 (11.30 ora României), la aproximativ 11 kilometri de oraşul Wenping. Hipocentrul seismului a fost localizat la o adâncime de aproximativ zece kilometri, potrivit USGS.

  • INCIDENT aviatic SUA – Rusia: Un avion de spionaj american, urmărit de o aeronavă rusească, a încălcat spaţiul aerian suedez

    Avionul RC-135 Rivet Joint a intrat fără permisiune în spaţiul aerian suedez, a declarat un oficial militar american. Aeronava a trecut, de asemenea, prin spaţiul aerian al altor ţări, deşi nu este clar dacă a avut permisiunea să facă acest lucru, relatează CNN.

    Avionul american zbura în spaţiul aerian internaţional şi efectua o misiune de supraveghere electronică în momentul în care ruşii au făcut o mişcare neobişnuită, urmărindu-l cu un radar terestru.

    Ruşii au trimis cel puţin un avion de vânătoare pentru interceptarea aeronavei americane, au declarat sâmbătă oficialii americani.

    Echipajului avionului de spionaj a fost atât de îngrijorat de urmărirea radarului încât a vrut să părăsească zona cât mai repede posibil, a explicat oficialul. Cea mai rapidă rută pentru a se îndepărta de ruşi i-a dus în spaţiul aerian suedez. Oficialii americani au recunoscut că acest lucru s-a întâmplat fără aprobarea militară a Suediei.

    Ca urmare a acestui incident, Statele Unite discută problema cu Suedia, în eventualitatea unor alte incursiuni de acest tip.

    Aceasta este cel puţin a doua întâlnire potenţial periculoasă dintre un avion american şi unul rus în ultimele luni. La 23 aprilie, un avion rus SU-27 Flanker a trecut la doar 30 de metri de vârful unui avion de recunoaştere american RC-135U deasupra Mării Ohotsk între Rusia şi Japonia, a declarat un oficial din cadrul Departamentului Apărării.

    Aeronavele ruseşti şi americane se întâlnesc deseori în nordul Europei, precum şi în zonele din Extremul Orient rus şi Alaska. Dar oficialii susţin că activitatea radarului terestru desfăşurată de ruşi în acest caz a fost neobişnuită.

  • Un student la sociologie dezvoltă un magazin online cu produse apicole

    George Adumitroae, 21 de ani, student în anul trei la sociologie, şi-a deschis recent magazinul online cu miere şi produse apicole Honey Hut, după ce în prealabil a fost în Statele Unite pentru a vedea cum se face business în ţara lui Warren Buffett.

    „Am fost plecat trei luni în San Francisco şi pe unde am lucrat am încercat să-mi dau seama care e filosofia lor. Acolo oamenii sunt foarte atenţi la micile detalii şi m-am gândit că aş putea aplica aceste idei şi aici, în România. Desigur, mi-a plăcut America, dar cred că în momentul de faţă România începe să crească şi putem să creştem şi noi odată cu ea, aici“, povesteşte tânărul, care este acţionarul şi singurul angajat al Honey Hut din Iaşi, firmă înfiinţată în luna iunie.

    El spune că în afară de joburile din Statele Unite, unde a ajuns printr-o agen­ţie de work&travel, a avut un job la 16 ani pentru că a vrut să vadă cum este să „mergi la serviciu“.

    Tot­odată, el consideră că această experienţă l-a de­terminat să înveţe şi să muncească pe cont pro­priu. A ales o afacere cu miere pentru că vărul lui, care în acelaşi timp îi este şi bun prieten, avea deja 300 de stupi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Business Magazin, în 2010 – Regele Centrului Vechi. Povestea afacerii care a cucerit inima Bucureştiului

    Centrul Vechi a devenit cel mai important pol de petrecere a timpului liber pentru toti bucurestenii, generand afaceri de aproximativ 150 de milioane de euro. In acest context, primul om de afaceri care a mizat pe Centrul Vechi cu cinci ani in urma, Dragos Petrescu, defineste 2010 ca fiind un “an senzational”. Cum a procedat cel care a mizat pe bere, pe mancarea ieftina si pe centrul vechi al Bucurestiului pentru a da lovitura?

    Nu stiu ce are de gand: mi-a zis ca o sa bage cateva sute de mii de euro si o sa faca acolo cel mai mare restaurant al lui, cu 400 de locuri sau asa ceva.” Eram la telefon cu o prietena care tocmai vorbise cu Dragos Petrescu, fondatorul City Grill. Era la inceputul anului 2005, cand tonul neincrezator al interlocutoarei mele era clar influentat de modul in care Centrul Vechi arata atunci: un loc plin de locatari ilegali, intunecos, murdar, cu strazile sparte, plin de caini vagabonzi si mirosuri incerte. Un loc pe unde nu era prea sigur sa mergi nici ziua, ca sa nu mai zicem la caderea intunericului. La vremea aceea, erau in Centrul Vechi cateva cluburi – Fire, Backstage -, cateva baruri precum Club A sau Jukebox si cafeneaua Amsterdam, deschisa cu mult curaj de un olandez, Jerry van Schaik. La cateva zile distanta, am trecut pe Calea Victoriei si am facut un scurt ocol sa vad unde urma sa investeasca Dragos Petrescu 300.000 de euro. Am gasit niste schele acoperite cu o pancarta mare pe care scria “Noi deschidem zona”.

    Salt cu un an, in primavara lui 2006. Sunt pe terasa City Grill Centrul Istoric, stau de vorba cu Daniel Mischie, directorul de dezvoltare al afacerilor lui Dragos Petrescu si actionar minoritar in grup. Imi spune ca are o exclusivitate pentru mine si ca grupul este pe final cu lucrarile la Caru’ cu Bere, care a avut nevoie de investitii de 1,5 milioane de euro si care va fi inaugurat in toamna. “Voua chiar va place aici”, i-am spus razand lui Mischie, caruia replica nu i s-a parut deloc amuzanta. Dragos Petrescu si echipa lui chiar aveau de gand sa faca bani din Centrul Vechi. Si chiar au facut.

    In 2010, jumatate din cifra de afaceri a lui Dragos Petrescu (de 16 milioane de euro, cu profit net de 1,5 milioane de euro) a fost atrasa de restaurantele sale din Centrul Vechi. Numai Caru’ cu Bere si Hanul Berarilor singure au atras 42% din cifra de afaceri (6,7 milioane de euro), iar City Grill, Cantina si Bundetot au contribuit cu peste 1 milion de euro. Mai este si primul BackWerk (o franciza germana luata de Dragos Petrescu ca masterfrancizor pe Romania), deschis anul acesta vizavi de Spitalul Coltea, care are zilnic o medie de 400 de clienti cu un consum mediu de 2,5 euro.

    Cele cinci businessuri din Centrul Vechi reprezinta nu numai afaceri cu o rata buna de incasari, dar si o prezenta semnificativa in cel mai fierbinte punct al Capitalei din acest an, cand toate celelalte zone de petrecere a timpului liber din Bucuresti au cazut in dizgratie odata cu inceperea dezvoltarii Centrului Istoric. Astfel, daca in 2008 erau in Centrul Vechi putin peste 30 de localuri, 2009 si 2010 au adus o triplare a numarului acestora, dar si un trafic incredibil de clienti pe stradutele mai mult sau mai putin pavate din interiorul patratului format de bulevardele Regina Elisabeta, I.C. Bratianu, Calea Victoriei si Splaiul Independentei.

    “In ultimii doi ani s-au deschis cateva zeci de restaurante, pub-uri, cafenele si tot felul de alte concepte de localuri in Centrul Istoric, iar acum numarul acestora depaseste 100, mergand spre 120”, spune Daniel Mischie, director de operatiuni si actionar minoritar in cadrul afacerii controlate de Dragos Petrescu. De saptamana trecuta, Mischie este si director al Asociatiei Comerciantilor din Centrul Istoric – Micul Paris, conducand un grup de initiativa din care mai fac parte Mugur Mihaescu (proprietarul St. Patrick), Radu Diaconu (proprietarul Les Bourjois) si Marilena Andries (proprietara Il Pianissimo).

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din noiembrie 2010.

  • Cât costă brăţările inteligente în România şi ce funcţii au

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Sud-coreenii de la Samsung s-au numă­rat printre primii care au lansat un accesoriu wearable – ceasul inteligent Galaxy Gear prezentat în septembrie 2013 -, introducând ulterior pe piaţă şi brăţara Gear Fit care monitorizează paşii şi distanţele parcurse, bătăile inimii, dar care permite şi vizualizarea notificărilor primite pe telefonul mobil.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro