BusinessMagazin

Blog

  • ICCJ îi permite senatorului Banias să părăsească ţara pentru a participa la Forumul Crans Montana

    “Încuviinţează inculpatului Banias Mircea Marius să părăsească teritoriul României în perioada 14 octombrie – 18 octombrie pentru a se deplasa în Belgia în vederea participării la Forumul Crans Montana desfăşurat în perioada 15 octombrie – 17 octombrie, în calitate de senator al României, preşedinte al Comisiei de Privatizare din Senatul României”, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    În cazul în care senatorul va încălca obligaţia de a reveni în ţară pâna în 18 octombrie, dar şi celelalte obligaţii stabilite de instanţa de judecată în 3 februarie, atunci când s-a decis ca senatorul să fie judecat sub control judiciar, această măsură poate fi înlocuită cu cea a arestului la domiciliu sau chiar cu arestul preventiv.

    Permisiunea de a părăsi ţara poate fi contestată de procurorii anticorupţie.

    Forumul Crans Montana este o organizaţie elveţiană internaţională creată în 1986 în staţiunea cu acelaşi nume din Alpii elveţieni. Din 1990, aceasta organizează o conferinţă anuală pentru promovarea cooperării internaţionale, creşterii economice globale, stabilităţii, echităţii şi securităţii.

    În 2 aprilie 2012, senatorul Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa. Potrivit procurorilor, aceştia făceau parte dintr-un grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

    Membrii grupării sunt acuzaţi de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.

    Senatorul Mircea Marius Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

    Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, a fost trimis în judecată pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, trafic de influenţă, instigare la două infracţiuni de dare de mită, complicitate la dare şi la luare de mită, precum şi pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

    Laurenţiu Mironescu, fostul secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, este judecat pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup şi trafic de influenţă.

    Alături de aceştia au fost trimişi în judecată Cadîr Sunai, fost director al DRAOV Constanţa, Liviu-Adrian Durbac, fost şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Claudiu-Constantin Olteanu, adjunct al şefului Biroul Vamal Constanţa Sud Agigea, Liviu Costel Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ofiţerul de poliţie Adrian Sorin Pătraşcu, comandant adjunct “Grup de nave” Constanţa, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, şi Ionuţ Marius Scrioşteanu, şef al Biroului Vamal Slobozia, potrivit procurorilor DNA.

    Totodată, în dosar sunt judecaţi lucrători şi inspectori vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme, comisionari vamali.

    Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 – martie 2011, la nivelul instituţiilor vamale şi portuare din municipiul Constanţa a fost constituită o “reţea de taxare ilicită” a containerelor cu mărfuri, care a permis introducerea în ţară, prin punctele vamale, de mărfuri contrafăcute, interzise la import. Mărfurile nu erau însoţite de avizele sau autorizaţiile necesare, erau de altă natură sau în alte cantităţi decât cele declarate în vamă, fiind introduse prin falsificarea documentelor de achiziţie externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de taxare vamală a acestora). Totodată, gruparea a permis introducerea în ţară a unor mărfuri flagrant subevaluate sau provenind de la societăţi comerciale ori din ţări ce necesită taxarea anti-dumping, fără perceperea acestor taxe.

    “În cadrul reţelei cu un mecanism bine stabilit de colectare şi redistribuire a banilor erau percepute sume de bani ilicite, inclusiv pentru deblocarea din vamă a mărfurilor introduse licit în România care, în caz contrar, erau amânate de la controlul vamal”, notau procurorii în documentul citat.

    Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între 250 de dolari şi 13.000 de dolari pentru fiecare transport, conform procurorilor.

  • “Palatul Puricilor”, de Elif Shafak, în librării. FRAGMENT din “începutul unei călătorii în trecutul Turciei”

    Potrivit reprezentanţilor editurii Polirom, traducerea din limba engleză a volumului şi notele au fost realizate de Ada Tanasă.

    Cartea “Palatul Puricilor” va fi disponibilă şi în ediţie digitală.

    “Palatul Puricilor” foloseşte cu ingeniozitate păienjenişul istoriilor din “O mie şi una de nopţi”, ramificând naraţiunea principală în numeroase poveşti, care de care mai neaşteptată şi mai uimitoare. Ceea ce leagă toate aceste întâmplări este locul în care se petrec – Palatul Bomboană, o clădire de apartamente de pe strada Cabal, construită pe la jumătatea secolului al XX-lea de un cuplu de imigranţi ruşi. Altădată plin de farmec şi cu personalitate, acum căzut în paragină, invadat de gunoaie şi de paraziţi de toate soiurile, Palatul Puricilor, aşa cum a ajuns să fie poreclit, este populat de personaje curioase, de la pitoreştii coafori Celal şi Cemal la obsedata de curăţenie Tijen Igienă, familia Fiii-cei-iuţi-din-fire, urmărită de blestemul nasurilor, sau frumoasa Amantă Tristă. “Palatul Puricilor” este, de fapt, o metaforă a Istanbulului, cu amestecul lui de vechi şi nou, splendoare şi mizerie şi diversitatea lui culturală cuceritoare.

    “Elif Shafak are talentul rar de a găsi scenele cele mai ascunse, mai tainice, ale Istanbulului, unde numeroase rămăşiţe ale culturii vechiului Imperiu Otoman răsar în arborele genealogic al oricărei familii turce”, potrivit The New York Times Book Review.

    De asemenea, publicaţia The Independent notează: “«Palatul Puricilor» este începutul unei călătorii neobosite, uneori amuzante, alteori amestecând farsa cu pasiunea, în trecutul Turciei”.

    Scriitoare de origine turcă Elif Shafak s-a născut în Franţa, la Strasbourg, în 1971. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa în Spania, apoi a revenit în Turcia, împreună cu familia sa. În prezent, este profesor la Departamentul de Studii despre Orientul Apropiat al Universităţii din Arizona. A debutat în literatură în 1994, cu povestirea “Kem Gözlere Anadolu”, însă a obţinut succesul şi recunoaşterea publicului turc cu primul său roman, “Sufiţii”, publicat în 1997. Cel de-al doilea roman, “Oglinzile oraşului”, publicat în 1999 şi distins în 2000 cu premiul Uniunii Scriitorilor Turci, a impus-o definitiv în literatura turcă. Acestuia i-au urmat “Privirea” (2000) şi “Palatul Puricilor” (2002). La editura Polirom i-au apărut romanele “Bastarda Istanbulului” (2007, 2012, 2013), “Sfântul nebuniilor incipiente” (2009), “Cele patruzeci de legi ale iubirii” (2011, 2014), “Lapte negru” (2012) şi “Onoare” (2013).

    FRAGMENT din romanul “Palatul Puricilor”, de Elif Shafak

    — Of, Doamne, cu ce am greşit ca să merităm duhoarea asta ? Trăim pur şi simplu în gunoi. Nu mai e mult până începem să scurmăm prin el precum cocoşii.

    Cel care rostea aceste cuvinte era nimeni altul decât Cemal şi, de fiecare dată când Cemal spunea ceva în salonul de coafură, izbucneau îndată hohote de râs, unele sincere, altele politicoase. Totuşi de data asta nu s a întâmplat aşa. Dimpotrivă, de cum a închis gura, s a aşternut o tăcere apăsătoare.

    Aici asemenea tăceri desăvârşite erau rare precum rubinele. Ca să se facă linişte, feluritele zgomote stradale trebuiau să înceteze ca prin farmec în acelaşi timp. Claxoanele asurzitoare ale maşinilor care o luau pe strada Cabal pentru a evita blocajul din trafic de pe bulevard, doar ca să se înfunde şi aici, strigătele vânzătorului de lubeniţe de la taraba din colţ şi ale competitorului său care făcea ocolul cartierului într o furgonetă prăpădită (cu un difuzor ce putea fi auzit în acelaşi loc la fiecare douăzeci de minute)… şi să nu uităm de ţipetele copiilor care se îngrămădeau în locul de joacă mare cât o nucă, înghesuit între casele de raport şi alcătuit din două leagăne, un balansoar şi un tobogan din tablă şubredă, care atunci când se încălzea la soare, le încingea fundurile celor ce se dădeau pe el… Toate aceste părţi trebuiau să se pună de acord şi să amuţească în acelaşi timp.

    Iar cum sursele de zgomot dinăuntrul salonului de coafură erau la fel de numeroase precum cele din lumea de afară, ca să domnească o linişte desăvârşită, chiar şi pentru un scurt răstimp, şi aici trebuia să se întâmple o serie de lucruri cu totul extraordinare. Televizorul din colţ, care era veşnic deschis la acelaşi canal cu muzică, trebuia să amuţească măcar o clipă – un fapt întâmplător, ce se putea petrece numai în cele câteva minute când se lua lumina, căci generatorul dădea rateuri, ori vreo clientă se aşeza din greşeală pe telecomandă. Mugetul aerului în föhnuri, zumzetul monoton al uscătoarelor mari, aşezate pe capetele clientelor ca nişte turbane transparente de mare vizir, bolborositul neîntrerupt al samovarului din bucătărie, bâzâitul mecanic al ventilatorului din tavan, foşnetul bucăţilor de folie de aluminiu înfăşurate una câte una, pentru a colora şi a nuanţa şuviţe de păr, zgomotul apei împroşcate când cineva era spălat pe cap, cicăleala clientei căreia apa cu care i se spăla părul i se părea dintr odată fie prea fierbinte, fie prea rece, hârşâitul iritant al pilei pe unghii, sfârâitul cerii din camera de epilat, fâşâitul măturii şi al pămătufului, scoase neîntrerupt ca să măture părul tuns, şi taifasurile ce se stingeau şi se însufleţeau iar prin alăturarea unor noi participanţi, adesea niciodată isprăvite sau încheiate… ca să se aştearnă o linişte desăvârşită peste salonul de coafură, toate acestea trebuiau să înceteze simultan şi să rămână aşa. Sigur, pe deasupra şi Cemal trebuia să se oprească din vorbit.

    Totuşi lumea e plină de miracole. Cel puţin Palatul Bomboană este. Deodată nori bucălaţi de tăcere, de origine necunoscută, s au îngrămădit în încăpere prin ferestrele larg deschise şi, ca un amortizor, s au întins peste toate sursele de zgomot. În acea tăcere fără cusur, Celal, cel de al doilea coafor al salonului, a oftat plin de recunoştinţă. Nu i plăcuseră niciodată zarva şi agitaţia sau pălăvrăgeala zgomotoasă care ţinea zi şi noapte, însă nu avea ce face. La urma urmei, cel care declanşase tot acest katzenjammer  [Zgomot puternic din diverse surse – din germanul Katzenjammer („vaiere de pisică“), ce înseamnă nervozitate sau stare proastă, în urma unei beţii (în germ., în orig.) (n.a.).] obositor pe care trebuia să l îndure întreaga zi era nimeni altul decât fratele lui geamăn, născut din acelaşi ou cu el. Cemal vorbea groaznic de mult. Mereu simţea dorinţa de a vorbi şi mereu avea un subiect pregătit. Pălăvrăgea toată ziua cu clientele (fără să i pese de accentul lui stricat în turcă, de care nu izbutise încă să scape), stătea cu un ochi la televizor ca să critice orice videoclip muzical, îi dojenea întruna pe ucenici, trăgea cu urechea la discuţiile celorlalţi ca să şi dea cu părerea fără a fi întrebat – şi făcea astea nu într o anumită ordine, ci toate în acelaşi timp…

    Totuşi Celal nu se putea supăra pe el. Asemenea multor oameni care şi închipuie că de fapt copilăria mezinului a fost mai grea decât a lor, Celal nutrea o iubire duioasă pentru fratele lui mai mic cu trei minute şi jumătate. În copilărie gemenii fuseseră despărţiţi. Celal şi maică sa rămăseseră la sat, într un pântec sufocant, dar afectuos, mărginit, dar ocrotit, întotdeauna unde le era locul şi atât cât li se întindeau rădăcinile. Pe de altă parte, Cemal plecase în Australia împreună cu tatăl lui – dezinhibat, dar vulnerabil, într un univers fără margini, însă în întregime solitar, vorbind într o limbă înstrăinată şi întotdeauna pe jumătate sedentar, pe jumătate nomad. Odată cu întoarcerea neaşteptată a lui Cemal în Turcia, drumurile lor despărţite cu duritate se întâlniseră din nou după o tinereţe petrecută departe unul de altul. Rudele lor crezuseră toate că motivul acestei întoarceri subite nu putea fi decât „dorul de casă“ şi de aceea îl iertaseră pe Cemal pentru că acum mulţi ani nu venise la înmormântarea mamei lui. Adevărul e că starea de lucruri dintr o ţară e întotdeauna dreasă de percepţiile cetăţenilor ei. Locuitorilor din ţările mai puţin dezvoltate le place să i iubească pe cei care, după ce au petrecut ani de zile într o ţară dezvoltată, în ciuda faptului că au posibilitatea să rămână acolo, se întorc în schimb să trăiască alături de ei. De cum se întorsese la Istanbul, Cemal beneficiase şi el de această iubire specifică, rezervată creştinilor care se convertesc la islamism, străinilor care se stabilesc în Turcia, turiştilor care îşi petrec vacanţele aici în fiecare an şi, mai presus de toate, femeilor occidentale măritate cu turci şi care acceptă să le pună copiilor lor nume turceşti.

  • Tăriceanu: Suspendarea lui Băsescu are valoare simbolică, de a duce la sfârşit ceva ce n-am terminat

    ”Mă aştept ca cererea de suspendare să întrunească numărul de semnături necesar, pentru a o trimite la Curtea Constituţională”, a spus Tăriceanu, arătând că, faţă de 2012, de la precedenta suspendare, ”preşedintele nu şi-a modificat comportamentul”.

    ”Mi se pare, aşa cum multor cetăţeni şi oameni politici li se pare, că preşedintelele, în loc să fi tras nişte concluzii, nişte lecţii, în urma referendumului din 2012, nu şi-a schimbat comportamentul deloc. Din contră, a devenit mai arogant, mai sfidător, cu mai multă lipsă de consideraţie pentru prerogativele şi respectarea atribuţiilor pe care le are, conform Constituţiei”, a mai declarat Călin Popescu Tăriceanu.

    Preşedintele Senatului a enumerat câteva dintre motivele pentru care preşedintele Traian Băsescu ar trebui să fie suspendat din funcţie.

    ”Putem să o luăm cronologic sau invers cronologic. Săptămâna trecută, intervenţia pe lângă preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului din partea României, cu puţin timp înainte, declaraţiile făcute la Cotroceni, în favoarea Partidului Mişcarea Populară, dispoziţiile pe care le dădea cu privire la organizare, campanie electorală, ameninţări la adresa jurnalistului Tolontan, cereri de dosare de la alt jurnalist. În fine, un adevărat arsenal”, a declarat Tăriceanu.

    El a menţionat că toate aceste lucruri sunt motive pentru a cere suspendarea preşedintelui şi, în final, de a face apel la cetăţeni pentru demitere.

    ”Cererea de suspendare are şi o valoare simbolică, de a duce la sfârşit un lucru pe care l-am început şi nu am putut să îl terminăm”, a mai spus Tăriceanu.

    ”Este de presupus că în primul tur la prezidenţiale prezenţa la vot va fi mult mai mare şi se va putea realiza cvorumul necesar pentru demiterea preşedintelui”, a explicat Tăriceanu stabilirea datei referendumului pentru 2 noiembrie.

    Despre costurile referendumului, Tăriceanu a precizat că ”legea şi Constituţia nu sunt facultative în ultimele luni de mandat, ci sunt obligatorii pe toată perioada mandatului, până în ultima zi de mandat”.

  • Noi v-am spus că vine criza!

    Creşterea economică din anii precedenţi, euforia tranzacţiilor şi a investiţiilor de pe piaţă, dar şi încrederea oamenilor că lucrurile nu pot să meargă decât în sus au făcut ca primele semne de acceptare din partea oamenilor de afaceri, dar şi a consumatorilor, să apară mai târziu, în 2009.

    Efectele ajustării bruşte la criză au făcut ca revenirea să fie mai grea şi problemele mai grave. Deşi a debutat în 2008, despre probleme economice şi despre bula imobiliară din Statele Unite se vorbea din 2006, astfel că economiile care s-au ajustat mai devreme au avut de câştigat.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2009

    Toamna trecuta, cand criza globala deja se acutizase, putini oameni de afaceri sau politicieni romani se pot lauda ca au inteles ce-o sa se intample, dar si mai putini dintre cei ce au inteles au fost dispusi sa accepte realitatea si sa actioneze. Felul cum ne-am raportat cu totii de atunci incoace la semnele crizei e o sursa buna de lectii pentru momentul de fata.

    Presedintele Basescu spunea toamna trecuta ca economia Romaniei merge si e in crestere, desi nu se poate vorbi inca de o crestere complet sanatoasa; la anul insa vom incepe sa cheltuim sumele de la UE, in principal pentru investitiile de infrastructura, asa incat nu vom avea de-a face cu deprecierea cresterii economice.

    Era 21 octombrie, la putin timp dupa speculatiile de pe piata valutara care depreciasera brusc leul si cu o luna inainte de alegerile parlamentare. Intamplator la aceeasi data, premierul Tariceanu declara, dupa o intalnire la Guvern cu economisti, ca Romania va avea in 2009 o crestere economica de 4-6% in ciuda crizei financiare globale. Nu e scopul nostru acum sa reluam tema discrepantei dintre previziunile de atunci si ceea ce s-a intamplat mai apoi cu economia: cei interesati de arhive pot consulta una dintre editiile din februarie ale BUSINESS Magazin, unde subiectul e discutat pe larg, iar premisele de la care porneam atunci nu s-au schimbat nici acum.

    Interesant ni se pare insa, atunci ca si acum, modul cum oamenii de afaceri si autoritatile trateaza informatia economica, evenimentele ce se intampla sub ochii lor – in SUA, in Europa si la noi. Cei ce cauta informatia si profita de ea castiga intotdeauna; cei care o ignora fie nu reusesc sa se apere de criza, fie (in cazul guvernantilor) nu fac decat sa prelungeasca iluzia ca pana la urma criza o sa treaca de la sine – daca nu cumva a si trecut deja.

    IMPORTUL DE CRIZA.

    “Sincer nu mi-am inchipuit ca situatia din America va avea efecte atat de puternice in Europa, si mai ales la noi in Romania”, admite Florentin Banu, cel ce a dezvoltat marca de napolitane Joe si supermarketurile Artima. “Ca dovada ca nu am anticipat, acum sunt lovit in plin si nu doar in privinta investitiilor imobiliare pe care le am, cat si la afacerea cu mase plastice.” Banu controleaza firma Banuconstruct, ce dezvolta blocuri de apartamente in Timisoara, si fabrica de mase plastice si matrite Interpart Production.

    “Din pacate pentru mine nu am anticipat criza. Cand au inceput problemele pe piata imobiliara americana m-am gandit ca s-ar putea sa apara repercusiuni si pe piata imobiliara din Romania, insa nimic mai mult”, recunoaste la randul sau Cosmin Alexandru, fondator al consultantului in branding Brandivia si cofondator al Erudio. La piata imobiliara a fost atent si Marius Stancescu, presedintele firmei de servicii de afaceri Riff Holding, caruia insa evidenta bula a preturilor, alimentata de boom-ul creditelor ieftine, i-a amintit de criza japoneza din anii ’80, astfel incat a inceput sa caute “cu inversunare” informatii despre situatii similare din alte regiuni ale lumii – America de Sud, Asia de Sud-Est, unde supra-incalzirea economiilor in anii ’90 a provocat binecunoscutele crize de atunci.

    “Am gasit o sumedenie de evenimente similare cu ce se intampla in SUA si, evident, ce urma sa se intample pe batranul continent”, spune el, marturisind ca a incercat sa-i previna pe cat mai multi antreprenori romani de ce urma sa se intample, dar fara succes, tocmai pentru ca lucrurile pareau sa arate atat de bine la noi, incat eventualitatea oricarei crize parea exclusa. Printre cei ce au anticipat importul de criza in Romania se numara si Mihai Sfintescu, director al fondului de private equity 3TS Capital.

    “Am anticipat ca vom vedea extinderea crizei din SUA in intreaga lume, inclusiv in Romania. Ca surse de informare am folosit media de specialitate.” Pentru altii, contactul direct cu un actionar strain pentru care criza financiara n-a fost deloc o abstractie s-a dovedit benefic. Aliz Kosza, director general executiv al producatorului de vopseluri Fabryo, sustine ca s-a pregatit pentru criza inca din septembrie 2008, pe baza a doua semnale: unul din partea guvernatorului Mugur Isarescu, al doilea din partea actionarului, fondul Oresa Ventures, “care a avut experiente anterioare legate de perioade economice dificile”.

    Asa incat, de la inceputul lui octombrie, Fabryo a inceput sa evalueze solvabilitatea clientilor, ca sa vada cu cine merge mai departe, s-a concentrat pe colectarea lichiditatilor din piata si a facut trei scenarii de strategie pentru 2009, in functie de variabile ca evolutia leului, a preturilor la materiile prime si scaderea consumului in industria de vopseluri. Paradoxal, cel mai putin informati par sa fi ramas insa guvernantii, cei cu acces maxim la date, statistici si previziuni de ultima ora.

    Pentru noi, care am scris frecvent despre criza incepand de vara trecuta, in cele din urma cu riscul de a plictisi cititorii cu titluri continand cuvantul “criza”, a parut intotdeauna frustrant ca perioada electorala a adus nu numai promisiuni de mariri de salarii si un optimism nejustificat de date, ci si acuzatia aproape subinteleasa ca daca presa scrie despre criza, inseamna ca e alarmista prin definitie si creeaza panica, chiar si atunci cand nu face decat sa descrie ce se intampla in economie si sa preia temerile oamenilor de afaceri.

    La ultimul Club BUSINESS Magazin al anului trecut, din decembrie, mai toti oamenii de afaceri participanti se refereau la 2009 ca la un an compromis de criza, in care Romania nu poate spera sa depaseasca momentul cel mai greu decat la cateva luni bune dupa economiile dezvoltate, tocmai pentru ca aici criza a lovit mai tarziu. In mai anul acesta, exact inainte ca Statistica sa anunte ca in primul trimestru economia a scazut cu 6,4% fata de aceeasi perioada din 2008, premierul Emil Boc declara ca el prefera sa vada “partea plina a paharului”, bazandu-se pe faptul ca incasarile la buget au inceput sa creasca, iar somajul sa se tempereze, in timp ce ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, spunea ca spera ca agentiile de rating sa ia nota ca economia romaneasca a inceput sa arate primele semne de redresare.

    SA FI LUAT TAURUL DE COARNE.

    Faptul ca Aliz Kosza s-a referit la guvernatorul BNR ca la o sursa esentiala de informatii ne aduce aminte ca in ultima editie din 2008 a BUSINESS Magazin am ales sa-l desemnam pe guvernatorul Isarescu drept personalitatea anului (dupa ce, cu un an inainte, personalitatea anului fusese Capsunarul roman, cel mai important investitor in Romania). Pentru multi, Mugur Isarescu a ramas anul trecut aproape unica voce credibila intr-un mediu plina de incertitudini, in primul rand fiindca si-a asumat rolul de a atrage atentia asupra zonelor periculoase din economie, acolo unde politicienii aflati in an electoral cu greu si-o mai permiteau s-o faca, iar apoi pentru ca banca centrala a ajuns pentru public eroina care a salvat in toamna leul de la prabusirea sub atacul speculatorilor.

    Acum, in al doilea an electoral, situatia pare sa ramana la fel, daca ne gandim doar la mesajele contradictorii de pana acum si la aerul de experiment permanent degajat de actiunile Guvernului. De data aceasta insa, pentru oamenii de afaceri conteaza mai putin rolul de comunicator al bancii centrale, atata vreme cat acum nu mai pune nimeni la indoiala criza, si mai mult politica ei. “Pastrarea rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale la un nivel absurd (rezerve care de altfel se constituie tocmai pentru astfel de momente!) a fost o mutare cu consecinte dezastruoase.

    Probabil ca daca BNR ar fi diminuat rezervele bancilor inca de la inceputul anului, ar fi diminuat criza considerabil, iar cresterea economica ar fi fost de -2 sau -3 %”, apreciaza Mihail Marcu, presedinte al consiliului de administratie al Medlife, una dintre cele mai importante companii de pe piata serviciilor medicale. Atat Marcu, cat si Mihai Stancescu si Mihai Sfintescu enumera printre masurile anticriza urgent de adoptat reducerea dobanzii de catre banca centrala.

    Cat despre estimarile de acum ale BNR, Marius Stancescu de la Riff Holding crede ca situatia e mai rea decat o vede viceguvernatorul Eugen Dijmarescu, care vede posibil ca nivelul cel mai de jos al impactului crizei sa fie atins in septembrie 2009 – “ Personal, cred ca acest nivel poate fi proiectat intre finele trimestrului I si trimestrul II din 2010”. }inta principala a criticilor formulate de oamenii de afaceri ramane insa tot Guvernul. In editia din 25 noiembrie 2008, in saptamana dinainte de alegeri, ne intrebam ce va face noua guvernare (despre care puteam presupune ca va fi de coalitie) cu o economie amenintata de criza.

    Constatam atunci ca in campania electorala aparusera o serie de puncte comune intre programele principalelor partide – pastrarea cotei unice de impozitare, un deficit bugetar sub 3% din PIB, investitii in infrastructura si scutirea de impozit a profitului reinvestit. Intre timp, programele respective s-au adaptat spre a servi ca platforme candidatilor prezidentiali, iar oamenii de afaceri au ramas cu frustrarea ca masurile anticriza promise intarzie nepermis de mult.

    “Guvernul nu trebuie sa ia decat o singura masura: sa faca ceea ce trebuie sa faca, aceea pentru ce a fost ales. Dar nu vrea sa faca, pentru ca aparatul guvernamental, in loc sa serveasca interesele alegatorilor, nu se preocupa decat de propriile interese”, comenteaza Dan {ucu, omul de afaceri care controleaza Mobexpert. Radu Limpede, co-managing partner la Initial Advisory, aminteste ca in primul rand ar fi trebuit ca perioada de criza sa ne prinda cu investitii deja pornite masiv in infrastructura, cu o birocratie supla si cu niste politici de diversificare a economiei si de crestere a competitivitatii. “Cei care au realizat aceste lucruri – Polonia – sunt acum pe cale sa fie singurii din regiune care evita recesiunea”, remarca Limpede.

    Consultantii cu care discuta BUSINESS Magazin in iunie 2008, pentru un articol despre “Cat de sanatoasa e cresterea economica”, vorbeau despre dependenta prea mare de constructii imobiliare si de consum a cresterii – pe atunci ajunsa la recordul de 8,2% pe primul trimestru al anului. In schimb, investitiile in industrie trenau din cauza vesnicei probleme a accesului – Mercedes tocmai alesese Ungaria in dauna Romaniei pentru o noua fabrica. Aveam insa oare alternative, din moment ce mai toate celelalte tari din Est au evoluat dupa acelasi model, bazat pe imobiliare? Aliz Kosza nu reproseaza vechiului guvern ca a incurajat cresterea pe consum, inevitabila in ultimii ani, ci “intarzierea proiectelor mari de infrastructura si in general accesarea limitata a fondurilor europene puse la dispozitie”.

    Aceleasi au ramas si problemele actualului guvern – cum spune Florentin Banu: “Uniunea ne-a dat bani multi, pe care trebuie sa-i cheltuim. Sa-i cheltuim, atentie, si nu sa ii furam”. Numai ca proiectele de infrastructura, si in general cele finantate cu fonduri europene (adica acelea in care Romania si-a pus speranta din capul locului, de cand afluxul de investitii straine a inceput sa sece), sunt de durata, de multe ori depasind un ciclu electoral. “Or, in ultima guvernare, tensiunile politice n-au permis structurarea proiectelor de infrastructura – am avut trei ministri ai transporturilor in trei ani”, aminteste Radu Merica, directorul german al dezvoltatorului german ECE.

    E motivul pentru care Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-}iriac Pensii Private, situeaza in fruntea masurilor urgente ce ar trebui luate de actualul guvern “infrastructura! Aproape cu orice risc/cost”, urmata de reducerea aparatului de stat si de simplificarea sistemului de impozitare (“ar trebui masuri de relaxare fiscala, nu de impunere a unor impozite suplimentare, ca forfetarul”). Intr-o forma sau alta, aceleasi propuneri le au majoritatea interlocutorilor BUSINESS Magazin atunci cand se refera la o eventuala lista de solutii anticriza.

    Sunt fezabile lucrurile propuse de ei? Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors, declara de-a dreptul ca “il sperie” faptul ca se apropie noi alegeri, dupa ce a vazut cat de creative pot fi guvernele in a ignora efectele masurilor electorale asupra economiei. “Din pacate, momentul actual este unic si poate fi inselator. Romania nu a mai avut in fata asemenea pericole poate niciodata. Nu stie nimeni daca in actualul mediu economic, eventuale masuri electorale nu vor avea efecte devastatoare. Cred ca este principala provocare care ne asteapta in urmatoarele luni.”

    NE VEDEM IN 2010

    Prima estimare nelinistitoare din ultimele luni le-a apartinut celor de la ING Romania, care au avansat in iunie previziunea ca economia va scadea anul acesta cu 7,1%. Ulterior, cand FMI a pomenit de 8%, ING n-au mai parut excesiv de pesimisti. Cornelia Coman, director general al ING Asigurari de Viata, considera, dimpotriva, ca previziunea de -8 a Fondului este “totusi putin prea pesimista” si declara ca estimarea grupului olandez pentru 2009 se mentine aceeasi (-7,1%), ca rezultat in primul rand al evolutiilor din agricultura si “depinzand foarte mult de modul cum va evolua sectorul agricol”, dar si din cauza altor factori masurati pana in luna aprilie (scaderea productiei industriale cu 9,7% in aprilie fata de anul trecut, a comertului cu amanuntul cu 10,3% si a industriei de constructii cu 13,7%).

    In afara de Cornelia Coman, putini dintre interlocutorii nostri au mai furnizat estimari precise; pe de o parte, unii considera posibilitatea ca economia sa scada cu 8% ca si cum pare a corespunde unui scenariu prea pesimist (cu exceptia lui Cosmin Alexandru, care nu exclude un declin cu 9%, asa cum il descria Andreea Vass, consiliera lui Emil Boc), pe de alta parte sustin ca relansarea economiei – chiar daca Guvernul s-ar intrece pe sine in materie de masuri de combatere a crizei – oricum nu e posibila in acest an din cauza dependentei fata de contextul european.

    “Fiind adanc integrati in UE, este greu de imaginat o redresare economica a Romaniei fara un inceput de redresare si in UE. Deci nu ma astept la un inceput de redresare mai devreme de mijlocul lui 2010”, declara Radu Craciun, director de investitii al Eureko Pensii. La acelasi orizont de timp se gandesc si Mihai Marcu, Cristian Nacu, Radu Merica, Mihai Sfintescu. Cel mai aspru vede lucrurile Dan Sucu de la Mobexpert, care crede ca Romania va iesi din criza “mult mai tarziu decat tarile dezvoltate”, inclusiv pentru ca din cauza birocratiei, s-a acumulat un decalaj de trei ani la accesarea banilor europeni de catre companiile romanesti, decalaj scump platit acum, pe vreme de criza. Asa incat, pentru industria de mobilier, “ce e mai rau abia urmeaza sa vina si 2011 va fi cel mai nefericit an al industriei”.

    Tot Sucu are insa si cea mai transanta viziune in privinta eternei probleme a cresterii intemeiate pe consum, intr-un moment cand analistii si guvernantii tot mai dezbat cu ce poate fi inlocuit consumul ca motor al cresterii: “Eu cred ca inamicul economiei nu este consumul, ci risipa. Romania nu a experimentat niciodata un nivel de consum in exces si nici macar normal, ci s-a trecut de la o faza de subconsum acut la subconsum”. O nuanta introduce Radu Enache, proprietarul lantului Continental, care crede ca n-ar fi o problema asa de mare cresterea pe consum, “daca oamenii ar fi consumat mere si rosii crescute in sere in Romania, electrocasnice produse in Romania si daca ar fi avut autostrazi pe care sa-si conduca masinile din import”.

    Iar in continuarea lui, Viorel Nicula, cu constatarea ca “Guvernul nu face nimic pentru firmele romanesti intr-o economie dominata de multinationale”. A ne intoarce insa la discutia “de ce nu avem o strategie nationala” si la ce nu au facut altii inaintea noastra “e o mentalitate complet pierzatoare”, sugereaza Philippe Platon, CFO al producatorului de ciment Lafarge Ciment. Cu genul de optimism cu bataie lunga al unuia care declara ca abia din 2011 compania lui va incepe sa fixeze tendinte si sa faca din nou “planuri de business cu sens”, Platon considera ca sunt suficiente modele de guverne de succes pe lume ce pot fi urmate, “daca cineva s-ar forta sa gandeasca despre viitor, nu despre trecut sau despre ce nu avem si nu putem”.

    Ce fel de modele ar putea sa urmeze Romania? Radu Limpede descrie politica Frantei (“un management exemplar anticriza, cu stimulente inteligent dozate”), a Marii Britanii (care “plateste acum decenii de lipsa a unei politici economice si industriale, sacrificate pe altarul ideologiei pietelor perfecte”) si a SUA (“reorientarea economiei si mai ales a energiei pe criterii ecologice”), sfarsind insa prin a comenta ca daca guvernul nostru nu intelege nici lucruri simple, ca ideea reducerii aparatului birocratic, ar fi greu sa inteleaga si sa se raporteze la ce fac statele dezvoltate.

    Deocamdata, asadar, solutiile de moment ale oamenilor de afaceri raman cele pe cont propriu, conjugate cu incercarea de a influenta deciziile guvernantilor, fie direct (o veste buna recenta e ca Alexandra Gatej, fostul presedinte al Unilever South Central Europe, a fost cooptata consilier al presedintelui Basescu pentru mediul de afaceri), fie prin mijlocirea presei care le preia ideile. Ce e de facut pe timp de criza? Noi am avut de multe ori ocazia sa inventariem solutii in aceste ultime zece luni. Daca vi se intampla sa intrati in criza de idei, uitati-va in arhiva revistei.

  • OCDE: Economia mondială continuă să înregistreze creşteri modeste

    “Indicatorii pentru întreaga regiune analizată de OCDE, precum şi cei pentru Statele Unite, Canada şi Marea Britanie în particular, arată o creştere economică stabilă pentru următoarele luni. Economia Japoniei va continua să stagneze, în timp ce în Germania sunt semne de încetinire a activităţii economice”, se arată într-un raport al OCDE publicat luni şi citat de MarketWatch.

    După mai mulţi ani în care economia globală a stagnat sau a crescut nesemnificativ, cele mai recente evenimente car par să limiteze avansul economic privesc o serie de conflicte armate în regiuni din Siria, Irak şi, nu în ultimul rând, Ucraina.

    Lând în considerare aceşti factori, directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că instituţia se pregăteşte să revizuiască din nou în scădere prognozele pentru anul în curs, la mai puţin de trei luni de la ultima corecţie.

    Economiştii FMI estimează o creştere economică “de aproximativ 3%-3,5%, dar mai aproape de 3%”, a declarat Lagarde într-un interviu pentru publicaţia franceză Les Echos.

    În iulie, FMI a revizuit progroza pentru creşterea economică mondială de anul acesta la 3,4%, de la 3,7% anterior. Estimările OCDE din iulie au fost în linie cu cele ale FMI.

    Raportul OCDE arată că economiile Germaniei şi Italiei ar putea fi cel mai afectate de conflictul dintre Rusia şi Ucraina, datorită legăturilor financiale şi comerciale între ţările meţionate, în timp ce Franţa, cea de-a treia mare economie din zona euro, va continua să înregistreze creşteri modice.

  • Antonescu, despre suspendare: Număr de circ modest, Tăriceanu va constata că Ponta nu îl susţine

    ”Este un număr de circ destul de modest, circ electoral, prezentat de domnul Tăriceanu şi care se va termina jalnic. Cu alte cuvinte, eu am convingerea că nici PSD nu va susţine acest demers, şi păgubiţii afacerii vor fi domnul Tăriceanu şi, ca de obicei, Antena 3, care se încinge foarte tare să demonstreze cine este băsist şi cine nu este băsist”, a comentat Crin Antonescu iniţiativa preşedintelui Senatului.

    Antonescu a mai spus că Tăriceanu va constata că ”domnul Ponta şi PSD nu susţin suspendarea”.

    ”Sigur, nu o să îi poată declara băsişti, şi o să schimbe subiectul”, a mai spus Antonescu.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, luni, că a început demersurile pentru a prezenta liderilor grupurilor parlamentare, atât din Senat, cât şi din Cameră, iniţiativa legată de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

    Cererea de suspendare a preşedintelui României cuprinde trei elemente pentru care se doreşte demiterea lui Traian Băsescu, şi anume faptul că preşedintele s-a implicat în campania PMP, intervenţia directă la preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului european şi raporturi instituţionale în forme necivilizate.

    Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, la Antena 3, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.

    Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie “şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are “capacitate uriaşă de revitalizare”.

    Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. “Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.

  • Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat definitiv la şase ani de închisoare în dosarul Mită la MAI

    Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a menţinut prin decizia luată sentinţa dispusă, în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti. Prin aceeaşi măsură, CAB a dispus ca omul de afaceri să nu mai poată ocupa vreo funcţie în cadrul vreunei societăţi comerciale pentru o durata de cinci ani.

    Instanţa a dedus din pedeapsa de şase ani a lui Cătălin Chelu durata reţinerii şi a arestului preventiv executate de omul de afaceri, din 20 noiembrie 2010 până în 11 februarie 2011.

    Totodată, instanţa i-a condamnat pe Niţache Ştefan Badea la patru ani de închisoare cu executare, pe Gabriel Constantinescu şi pe Cristi Antonel Bunu la câte şase luni de închisoare cu suspendare.

    Instanţa a menţinut sechestrul asigurător impus de procurorii DNA pe banii ridicaţi la momentul sechestrului şi a ridicat sechestrul de pe mai multe bunuri ale lui Cătălin Chelu.

    Decizia luată de judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea, cei care au soluţionat şi dosarul ICA, este definitivă.

    În acest dosar, trimis instanţei în decembrie 2010, Cătălin Chelu a fost acuzat de dare de mită şi cumpărare de influenţă, iar Niţache Ştefan Badea, Cristi Antonel Bunu şi Gabriel Constantinescu, apropiaţi ai omului de afaceri gălăţean, de complicitate la dare de mită.

    Cătălin Chelu a fost acuzat că, din august şi până în 12 noiembrie 2010, i-a promis chestorului şef Dan Valentin Fătuloiu suma de un milion de euro. În schimbul banilor, Fătuloiu – care, potrivit procurorilor DNA, a fost denunţător în acest dosar – trebuia ca, în calitatea sa de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, să “îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de către Chelu Cătălin Constantin şi persoanele apropiate acestuia”.

    În 23 noiembrie 2010, Fătuloiu a fost revocat din funcţie, la scurt timp după scandalul privind mita de un milion de euro care i-ar fi fost promisă de Chelu pentru a-i rezolva dosarele penale. Decizia a fost luată în urma verificărilor făcute de Corpul de control al MAI la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ. Controlul a fost dispus în urma asasinatului din 14 noiembrie de la Piatra Neamţ şi după ce fostul şef al IPJ Neamţ Aurelian Vasea Şoric a fost acuzat că ar “pactiza” cu lumea interlopă. Aurelian Şoric şi-a dat demisia la scurt timp după declanşarea scandalului de la Neamţ şi a fost cercetat disciplinar la nivelul MAI.

  • Daniel Constantin: PC susţine demersul de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu

    Referindu-se la calendarul suspendării preşedintelui Traian Băsescu, anunţat de Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Constantin a declarat că ”opinia majoritară în cadrul senatorilor şi deputaţilor Partidului Conservator este aceea de a susţine acest demers”.

    ”Sigur că trebuie să ne uităm, foarte clar, pe prevederile Constituţiei, dar ca principiu, care că trebuie să transmitem un mesaj foarte clar, astăzi, că indiferent că suntem în prima zi sau ultima zi de mandat, legea fundamentală trebuie să fie respectată, indiferent cine este pentru o perioadă preşedinte”, a spus Daniel Constantin.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, luni, că a început demersurile pentru a prezenta liderilor grupurilor parlamentare, atât din Senat, cât şi din Cameră, iniţiativa legată de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

    Cererea de suspendare a preşedintelui României cuprinde trei elemente pentru care se doreşte demiterea lui Traian Băsescu, şi anume faptul că preşedintele s-a implicat în campania PMP, intervenţia directă la preşedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului european şi raporturi instituţionale în forme necivilizate.

    Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, la Antena 3, că iniţiativa lui Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea şefului statului va fi discutată în PSD, menţionând că este vorba despre un demers serios şi precizând că orice zi fără Traian Băsescu reprezintă un rău mai puţin pentru ţară.

    Preşedintele Traian Băsescu declara, vineri, răspunzând unei întrebări legate de un eventual demers pentru o nouă suspendare a sa din funcţie, că intră în campanie “şi nu o să le fie bine”, el adăugând că în campanie are “capacitate uriaşă de revitalizare”.

    Traian Băsescu a fost întrebat, în conferinţa de presă susţinută la Newport, după summit-ul NATO, dacă îi este teamă de o nouă suspendare din funcţie. “Intru în campanie şi nu o să le fie bine, să ştiţi că în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, spunea şeful statului.

  • DNA: Gheorghe Ştefan i-a cerut lui Hrebenciuc să intervină la şefa CNA pentru licenţa Giga TV

    Gheorghe Ştefan a fost luni la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a fi anunţat că este urmărit penal, pentru instigare la infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

    Potrivit procurorilor DNA, la cererea lui Gheorghe Ştefan, care direct sau indirect, prin intermediul membrilor familiei sale sau al apropiaţilor, controlează societatea comercială deţinătoare a postului de televiziune Giga TV, deputatul PSD Viorel Hrebenciuc “s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri” pentru a o determina pe Laura Georgescu, preşedinta Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), ca instituţia ce reprezintă singurul organ de reglementare în domeniul audiovizualului să revină asupra unei decizii prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune.

    “În realizarea acestor demersuri, suspectul Hrebenciuc Viorel s-a folosit de influenţa şi autoritatea pe care le deţine în calitatea sa membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte – membru al Comitetului Executiv Naţional, organul de conducere şi de decizie al partidului. Parlamentarul Hrebenciuc Viorel este membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, funcţie care îi conferă automat calitatea de membru al organului central de conducere şi de decizie al partidului – Comitetului Executiv Naţional”, arată DNA, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Anchetatorii au mai stabilit că Gheorghe Ştefan ar fi fost îndrumat de Narcisa Iorga, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului şi suspectă în această cauză, să apeleze la cunoştinţele din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care reprezentanţii postului Giga TV intenţionau să o formuleze, printre cei indicaţi fiind şi deputatul Viorel Hrebenciuc.

    “Urmare a indicaţiilor primite de la Iorga Narcisa, Gheorghe Ştefan i-a solicitat sprijinul deputatului Hrebenciuc Viorel, cerându-i să intervină la nivelul preşedintei CNA, Laura Georgescu, astfel încât să o determine să se implice în susţinerea intereselor postului TV sancţionat, mai concret să obţină revocarea actului administrativ emis de CNA în data de 17 septembrie 2013 prin care i-a fost retrasă licenţa”, a precizat DNA.

    Laura Georgescu este suspectată că şi-a exercitat necorespunzător atribuţiile de serviciu, în mod nejustificat, astfel că trei dintre membrii CNA care, la şedinţa din 17 septembrie 2013, votaseră pentru retragerea licenţei postului TV, în 1 octombrie 2013 au votat în favoarea postului Giga TV anterior sancţionat.

    “Aceasta în condiţiile în care situaţia de fapt nu se modificase, în afara existenţei unei contestaţii, depuse la data de 24 septembrie 2013 (ce conţine doar 2 pagini şi jumătate), fără a se fi întocmit vreun document de natură tehnică în cadrul instituţiei pentru a se verifica argumentele susţinute în respectiva contestaţie”, a mai arătat DNA.

    Procurorii precizează că postul TV în favoarea căruia ar fi intervenit Hrebenciuc i-a fost retrasă licenţa la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 96 de ore pentru orice motive imputabile titularului.

    În şedinţa CNA la care s-a decis retragerea licenţei postului Giga TV, decizia a fost luată cu şapte voturi “pentru” (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu) şi patru “împotrivă” (Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Florin Gabrea şi Radu Călin Cristea) din 11 membri prezenţi.

    După două săptămâni, respectiv la 1 octombrie 2013, CNA a revenit asupra deciziei, cu şase voturi în favoarea postului Giga TV (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Viorel Vasile Buda şi Răsvan Popescu) şi patru împotriva acestuia (Laura Georgescu, Lorand Turos, Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea), din 10 membri prezenţi.

    Membrii CNA care şi-au schimbat votul în favoarea Giga TV sunt Viorel Vasile Buda, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu, în timp ce Radu Călin Cristea a votat iniţial contra retragerii licenţei, iar apoi în favoarea acesteia.

    DNA mai susţine că prin acţiunea sa de punere în aplicare a influenţei, a autorităţii, exercitată de parlamentarul Viorel Hrebenciuc, s-a cauzat o tulburare însemnată şi efectivă a activităţii CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcţionarea în continuare a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licenţa.

    “Acest lucru i-a afectat implicit şi pe ceilalţi operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenţei neloiale, cât şi al încrederii în corectitudinea desfăşurării activităţii de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual şi să aplice legislaţia specifică”, au mai arătat procurorii anticorupţie.

    În acelaşi dosar, mai sunt urmăriţi penal Laura Georgescu, Viorel Hrebenciuc şi Narcisa Iorga.

    DNA a precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

  • Fuziunea prin contopire a PNL cu PDL, amânată până la 1 octombrie

    Avocaţii au depus la dosar dovada că a fost achitată taxa de timbru, dar şi dovada faptului că a fost publicat anunţul cu privire la contopirea celor două partide, într-un ziar central de mare tiraj.

    Tribunalul Bucureşti ar fi trebuit să judece luni fuziunea prin contopire a PNL cu PDL, după ce la primul termen de judecată nu au fost citate parţile în mod corespunzător. Instanţa a decis, la termenul din 7 august, amânarea discuţiilor până la 8 septembrie, după ce la apelul nominal făcut în sala de judecată nu a răspuns atunci niciuna dintre părţi.

    PDL şi PNL au depus în 5 august, la Tribunalul Bucureşti, documentele pentru fuziunea prin contopire.

    Reprezentanţii PDL şi ai PNL au aprobat în 26 iulie, în unanimitate, într-un congres comun, protocolul de fuziune prin contopire şi statutul noului partid.

    Protocolul de fuziune dintre PNL şi PDL fusese adoptat şi separat de reprezentanţii PNL, respectiv ai PDL.