BusinessMagazin

Blog

  • Noutăţi pe piaţa muncii. MMSS: Persoanele fizice pot angaja şi plăti legal personal pentru activităţile casnice

    Începând cu această săptămână, este funcţională platforma electronică destinată beneficiarilor şi prestatorilor de activităţi casnice, care introduce un concept nou pe piaţa muncii, conform unui comunicat recent al Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS).

    Platforma electronică destinată beneficiarilor şi prestatorilor de activităţi casnice, care introduce un concept nou pe piaţa muncii, este funcţională şi poate fi accesată pe adresa tichete.anofm.ro. Conceptul presupune achiziţionarea tichetelor cu care pot fi remunerate persoanele care desfăşoară activităţi ocazionale în gospodărie. Tichetele sunt purtătoare de beneficii de asigurări sociale şi de sănătate. Astfel, lucrătorii beneficiază de servicii medicale decontate, contribuţiile lor fiind valorificate şi la pensie.

    O altă funcţionalitate a platformei este că facilitează interacţiunea dintre beneficiar şi prestatorul casnic. Beneficiarii pot posta în secţiunea „Marketplace” serviciile pentru care caută personal, iar prestatorii serviciile pe care le pot oferi, fiind asigurată în acest fel medierea între cerere şi ofertă în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor casnice.

    Platforma accesibilă pe tichete.anofm.ro poate fi utilizată de lucrători (prestatori), de beneficiari casnici şi de către angajatori şi reprezintă o formă de suport pentru persoanele subocupate care nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de stat.

    Avantajul pe care îl aduce înrolarea în platformă şi furnizarea serviciilor în baza tichetelor valorice este faptul că lucrătorii casnici beneficiază de asigurări de pensie şi sănătate cu condiţia preschimbării a cel puţin 85 de tichete de activităţi casnice, respectiv 1.275 de lei/lună. Din valoarea de 15 lei a unui tichet, 3 lei reprezintă contribuţiile necesare prestatorului pentru a beneficia de asigurarea de pensie şi sănătate, fără să fie nevoie de un contract de muncă între părţi.

    Convenţia care se încheie între prestator şi beneficiarul casnic în vederea prestării activităţilor, deşi nu este obligatorie forma scrisă, va stabili:

    – activităţile şi numărul de ore sau volumul de muncă;

    – faptul că plata prestatorului casnic se face cu tichete de activităţi casnice;

    – volumul de muncă zilnic, care nu poate să depăşească 12 ore pentru un adult şi 6 ore pentru prestatorii cu vârste cuprinse între 16-18 ani.

    Se poate înscrie ca prestator casnic orice persoană care a împlinit 16 ani şi care doreşte să aibă sau să-şi suplimenteze veniturile prin prestarea, ocazional, de activităţi casnice necalificate, fie că este şomer, pensionar, elev, student sau angajat.

    Angajatorii care se înscriu în platformă pot achiziţiona şi distribui propriilor angajaţi tichete pentru activităţi, transformându-i pe aceştia în beneficiari ai unor servicii oferite de prestatorii casnici. Tichetele de activităţi casnice pot fi acordate sub formă de primă sau bonus, cu precizarea numelui, prenumelui şi codului numeric personal ale angajatului care poate utiliza tichetul de activităţi casnice, aceste date fiind înscrise pe tichet. La achiziţionarea a cel puţin 600 de tichete într-un an, angajatorii şi beneficiarii pot primi, cu titlu gratuit, în anul următor, 75 de tichete.

    Printre activităţile casnice care pot fi remunerate cu tichete amintim:

    – aranjarea şi servirea mesei;

    – curăţarea/întreţinerea piscinei;

    – curăţenia/igienizarea locuinţei;

    – călcatul rufelor;

    – debarasarea şi spălarea vaselor;

    – hrănirea/îngrijirea animalelor de companie,

    – plimbarea animalelor de companie;

    – prepararea hranei;

    – plantarea pomilor/arbuştilor;

    – plantarea răsadurilor;

    – realizarea cumpărăturilor pe bază de listă;

    – recoltarea fructelor şi legumelor;

    – spălarea covoarelor;

    – spălarea geamurilor şi a tâmplăriei;

    – spălarea rufelor;

    – spălarea şi curăţarea autovehiculelor;

    – strângerea resturilor vegetale din natură.

    Punerea în funcţiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici permite efectuarea digitală a tuturor tranzacţiilor legate de tichete (achiziţionare, înregistrarea orelor de lucru), de înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (număr de ore, tip de activitate casnică desfăşurată), precum şi interoperabilitatea bazelor de date de la mai multe instituţii.

    Operaţionalizarea platformei reprezintă şi atingerea jalonului 397 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

     

     

  • Expert: Bolile transmise de ţânţari se răspândesc în Europa din cauza crizei climatice

    Insectele răspândesc boli precum malaria şi febra dengue, a căror prevalenţă a crescut foarte mult în ultimii 80 de ani, deoarece încălzirea globală le-a oferit condiţii mai calde şi mai umede.

    Prof. Rachel Lowe, care conduce un grup de rezilienţă în domeniul sănătăţii globale din Barcelona, Spania, a avertizat că, în următoarele decenii, epidemiile de boli transmise de ţânţari se vor răspândi în zone din nordul Europei, Asia, America de Nord şi Australia care nu sunt afectate în prezent.

    „Realitatea crudă este că sezoanele calde mai lungi vor lărgi fereastra sezonieră pentru răspândirea bolilor transmise de ţânţari şi vor favoriza apariţia unor focare din ce în ce mai frecvente şi tot mai complex de gestionat”, a spus Lowe.

    Ea a adăugat că, dacă traiectoria actuală a emisiilor ridicate de carbon şi a creşterii populaţiei va continua, numărul persoanelor care trăiesc în zone cu boli transmise de ţânţari se va dubla, ajungând la 4,7 miliarde până la sfârşitul secolului.

    „Având în vedere că schimbările climatice par atât de greu de abordat, ne putem aştepta să vedem mai multe cazuri şi, eventual, decese cauzate de boli precum dengue şi malarie în Europa continentală. Trebuie să anticipăm focarele şi să intervenim din timp pentru a preveni apariţia bolilor”, a mai spus expertul.

    Prof. Sabiha Essack de la Universitatea KwaZulu-Natal din Africa de Sud a declarat că deteriorarea climei este un „multiplicator al ameninţării” pentru rezistenţa antimicrobiană: „Schimbările climatice compromit integritatea ecologică şi de mediu a sistemelor vii şi permit agenţilor patogeni să provoace tot mai multe boli. Impactul asupra sistemelor de apă, a animalelor producătoare de alimente şi a culturilor ameninţă aprovizionarea cu alimente la nivel Mondial”.

  • Veneţia introduce o taxă de intrare de 5 euro începând de joi

    Veneţia introduce taxa de intrare de 5 euro pentru turişti în weekenduri, începând cu 25 aprilie. Măsura are ca scop reducerea aglomeraţiei în oraş şi va fi valabilă până la jumătatea lunii iulie.

    Taxa trebuie plătită de către toţi vizitatorii cu vârsta peste 14 ani care intră în Veneţia între orele 8.30 şi 16.00, cu orice tip de transport (tren, feribot etc.), în zilele stabilite.

    Accesul în istoricul oraş lagunar va fi contra cost pentru anumite weekenduri până la jumătatea lunii iulie.

    Taxa se aplică în 29 de zile specifice, între 25 aprilie şi 14 iulie, respectiv 25-30 aprilie, 1-5, 11, 12, 18, 19, 25 şi 26 mai, 8, 9, 15, 16, 22, 23, 29, 30 iunie şi 6, 7, 13 şi 14 iulie.

    Scutiţi de plată sunt copiii sub 14 ani, persoanele născute în Veneţia şi regiunea Veneto, deţinătorii cardului european pentru persoane cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora şi turiştii care înnoptează în hoteluri din Veneţia.

    Obiectivul Primăriei oraşului Veneţia este de a descuraja turismul de tip „hit and run” în anumite zile, când numărul de vizitatori este cel mai mare.

    Cei care nu respectă regulile riscă amenzi cuprinse între 50 şi 300 de euro.

  • Compania Meta (Facebook, Instagram) raportează rezultatele peste aşteptări, dar previziunile dezamăgitoare trag în jos acţiunile cu 15%

    Veniturile Meta au crescut cu mai mult de un sfert în primele trei luni ale anului, depăşind aşteptările, dar previziunile sale au lăsat Wall Street dezamăgit, iar acţiunile au scăzut miercuri cu 15 procente în tranzacţiile după orele de tranzacţionare.
     
    Veniturile grupului de social media au crescut cu 27%, la 36,5 miliarde de dolari, cu puţin peste aşteptările analiştilor, care estimau o creştere la 36,2 miliarde de dolari, scrie FT.
     
    Meta a declarat că a majorat valoarea maximă a previziunilor privind cheltuielile de capital pentru întregul an de la 37 miliarde de dolari la 40 miliarde de dolari pentru a “continua să accelereze investiţiile în infrastructură pentru a susţine foaia de parcurs a inteligenţei artificiale (AI)”. Aceasta a adăugat că se aşteaptă ca cheltuielile de capital să “continue să crească anul viitor”.
    Mark Zuckerberg a reaprins temerile investitorilor că nu va reuşi să controleze costurile la Meta după ce a promis că va creşte cheltuielile şi va transforma grupul de socializare în “principala companie de inteligenţă artificială din lume”, ceea ce a dus la o scădere a acţiunilor sale cu peste 15%, miercuri, după orele de tranzacţionare.
     
    Comunicatul privind rezultatele Meta a arătat că veniturile companiei – ale cărei platforme includ Facebook, Instagram şi WhatsApp – au crescut cu 27%, la 36,5 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului 2024, cu puţin peste aşteptările analiştilor de 36,2 miliarde de dolari.
     
    Aceasta a adăugat că se aşteaptă ca cheltuielile de capital să continue să crească anul viitor şi, de asemenea, a majorat intervalul inferior al previziunilor sale privind cheltuielile pentru întregul an 2024, de la 94 miliarde de dolari la 96 miliarde de dolari. A prognozat venituri pentru trimestrul curent în intervalul 36,5 mld. dolari – 39 mld. dolari, faţă de estimările consensuale de 38,3 mld. dolari.
     
    Anul trecut, directorul general al Meta a încercat să mulţumească Wall Street pe fondul unor condiţii macroeconomice dificile, reducând locuri de muncă, reducând costurile şi catalogând anul 2023 drept un “an al eficienţei”.
     
    Cu toate acestea, Zuckerberg se află din ce în ce mai mult sub presiune pentru a ţine pasul în cursa rapidă a inteligenţei artificiale cu grupurile din Silicon Valley, precum OpenAI, Microsoft şi Google de la Alphabet, ceea ce l-a forţat să stimuleze investiţiile în tehnologia şi infrastructura costisitoare necesare pentru a-şi susţine planurile. Microsoft şi Alphabet sunt aşteptate să ofere joi actualizări privind propriile eforturi în domeniul IA în rapoartele de venituri.
    Compania are o capitalizare de 1250 mld. Dolari. În 2024 acţiunile au urcat cu 42%.
     

  • Seceta începe să se vadă. Fermier: În judeţul Buzău deja e secetă, dar şi în unele zone din judeţul Galaţi

    În judeţul Buzău seceta deja s-a instalat şi chiar în anumite zone din judeţul Galaţi, iar ploile din ultima pe­rioadă n-au adus suficientă apă pentru culturile de grâu, orz, porumb ori floarea-soarelui, astfel că 2024 trebuie privit cu rezerve, pentru că ar putea fi un an agricol dificil, consideră Ingrid Staver, admi­nistrator al Agro Staver.

    „Apa este primordială în agricultură. Am dat cu îngrăşăminte, dar dacă nu ai şi apă rezultatele sunt şi mai proaste. (…) Sunt rezervată pentru 2024. Ar fi bine să mai plouă“, a spus Ingrid Staver, administrator al Agro Staver, companie ce produce cereale în două judeţe (Galaţi şi Brăila), în cadrul conferinţei ZF BT Agricultura românească. Noi tehnologii şi provocări, care a avut loc în 23 aprilie la Galaţi.

    În 2023, seceta s-a simţit în anumite zone ale ţării, producţia de cereale estimată fiind de 23-25 de milioane de tone, similară cu cea din 2022, dar peste cea de 19 mi­lioane de tone din 2020, anul cu cea mai cruntă secetă, care a afectat peste 2 milioane de hectare, jumătate din cele cultivate cu cereale şi oleaginoase.

  • Tensiunea creşte între RetuRO, administratorul SGR, şi industria HoReCa. Restaurantele şi barurile devin un obstacol în calea recuperării ambalajelor. „Ne dorim o rearanjare a sistemului de colectare.“ Care sunt soluţiile?

    ♦ Proprietarii de restaurante nu vor să-şi cumpere propriile aparate de colectare precum retailerii, deşi marile restaurante precum Hanul lui Manuc „produc“ ambalaje cât un hipermarket ♦ „Nu ar fi fezabil aşa ceva – să arunci sticle şi să se spargă în aparatul instalat în restaurant, în timp ce clienţii stau la masă şi beau cafea. Sunt gata să ajut, dar fără să pierd bani“.

    Jucătorii din HoReCa au lansat mai multe atacuri în ultimele săptămâni cu privire la funcţionarea Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), despre care spun că le aduce o corvoadă în plus în activitatea de zi cu zi. Mulţi dintre operatorii de restaurante şi cafenele declară că lucrurile se mişcă prea greu în relaţia cu RetuRO, administra­torul SGR, unii dintre ei lansând chiar ideea suspendării programului.

    Restaurantele se pot transforma astfel într-un obstacol în calea recu­perării ambalajelor, în condiţiile în care HoReCa se declară copleşită de această nouă sarcină. Care sunt soluţiile? În lipsa unei colaborări eficiente cu RetuRO, operatorii HoReCa ar putea prelua ei responsabilitatea colectării, punând la punct sisteme automate de colectare a ambalajelor?

    „Ne dorim o rearanjare a sistemului de colectare. În HoReCa, aceasta se face doar manual, nu ştiu ca vreun operator să fi cumpărat aparat pentru colectarea ambalajelor. Nu ar fi fezabil aşa ceva – să arunci sticle şi să se spargă în aparatul instalat în restaurant, în timp ce clienţii stau la masă şi beau cafea. Noi ne dorim să sprijinim procesul, dar responsa­bilitatea reciclării trebuie să fie la producători, nu la noi. Sunt gata să ajut, dar fără să pierd bani“, spune Daniel Mischie, CEO-ul grupului de restaurante City Grill şi preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA).

    Totodată, adaugă el, restaurantele nu-şi pot organiza centre comune de colectare în zonele cu aglomerare mare de localuri, aşa cum se întâmplă în cazul magazinelor, pentru că transportarea sacilor cu ambalaje ar fi dificilă, ţinând cont că acestea trebuie predate intacte.

    Totuşi, în condiţiile în care numeroşi jucători din HoReCa declară că au politici de sustenabilitate, preluarea responsabili­tăţii colectării ambalajelor ar putea fi o măsură în ton cu aceste principii, pornind de la ideea că orice business este responsabil de deşeurile pe care le generează.

    Până acum, jucătorii din industria restaurantelor şi a cafenelelor spun că lucrurile se mişcă prea greu cu SGR, iar colectarea ambalajelor devine o corvoadă.

    „Desigur că infrastructura nu este pusă la punct, aşa este peste tot, după ce te loveşti de probleme găseşti soluţii. Noi colectăm sticlele clienţilor care consumă în locaţie şi după trebuie să cerem ridicarea lor, iar aici se complică situaţia. Fiind multe cereri, timpul este mare şi volumul de sticle depăşeşte capacitatea noastră de stocare. Sperăm să se rezolve“, spune Mari, proprietara unui local din Popeşti-Leordeni.

    O altă nemulţumire a reprezentanţilor HoReCa este faptul că sacii pe care a trebuit să-i comande în cadrul SGR au preţuri mult mai mari decât media pieţei.

    De pildă, un set de 30 de saci pentru colectarea ambalajelor din plastic şi metal costa, săptămâna trecută, 63,3 lei, iar un set pentru ambalajele din sticlă – 87 de lei, potrivit datelor de pe site-ul RetuRO. La aceştia, se adaugă sigiliile pentru legarea sacilor, 3 lei pentru fiecare sac. Daniel Mischie spunea însă ieri că, în urma declaraţiilor pe această temă, începând de luni preţul sacilor a scăzut cu 30%.

  • De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul

    Sistemul bancar s-a consolidat în ultimii ani, existând semne de accelerare, iar bancherii anticipează că acest proces va continua şi în perioada următoare, având în vedere costurile de operare care devin mai mari, capitalurile necesare şi provocările care necesită investiţii pentru a putea ţine pasul cu dezvoltările tehnologice şi cu trendurile pieţei, după cum au susţinut ieri şefii unor bănci mari din România, prezenţi la conferinţa anuală BNR-ASE cu tema legată de perspectivele de dezvoltare a sectorului bancar românesc.

    În ultimii 12 ani, numărul băncilor din România a scăzut de la 42 la 32, iar procesul de consolidare continuă cu un sentiment de accelerare resimţit anul trecut. Deşi contextul actual implică investiţii mai mari, un nivel al capitalurilor mai mare şi implicit costuri mai mari, consolidarea prin fuziuni este cea mai facilă cale prin care sistemul bancar poate să meargă înainte, au mai spus bancherii. În acelaşi timp, competiţia este încă una destul de ridicată, mai spun bancherii, chiar dacă aproape 90% din piaţa bancară românească revine primelor 10 cele mai mari bănci.

    Nivelul de bancarizare încă mai are spaţiu de pentru a se dezvolta, iar loc pentru băncile de nişă există, chiar dacă bancherii sunt de părere că modelul de bancă universală este momentan cel mai potrivit pentru o piaţă cum este cea din România, tocmai prin prisma potenţialului existent. Astfel, prezenţa băncilor pe toate segmentele din piaţă oferă o perspectivă mai amplă de dezvoltare pe piaţa locală şi un impuls de creştere mai puternic, în opinia bancherilor.

  • Şeful TikTok, după promulgarea legii care ar putea interzice aplicaţia în SUA: Nu plecăm nicăieri

    „Staţi liniştiţi – nu plecăm nicăieri”, a declarat CEO-ul Shou Zi Chew într-o înregistrare video postată la câteva momente după ce Joe Biden a semnat legea care oferă companiei ByteDance, cu sediul în China, 270 de zile pentru a renunţa la activele TikTok din SUA sau pentru a se confrunta cu o interdicţie.

    „Faptele şi Constituţia sunt de partea noastră şi ne aşteptăm să învingem din nou”, a spus oficialul companiei.

    Chew a adăugat că TikTok va continua să funcţioneze în timp ce compania contestă restricţiile.

    Senatul SUA a adoptat marţi un proiect de lege care ar putea duce la interzicerea TikTok. Decizia Senatului vine după ani de îngrijorări legate de securitatea datelor şi potenţialul ca ByteDance să le împărtăşească cu guvernul chinez.

    TikTok a negat vehement aceste acuzaţii, dar controversa a continuat să umbrească populara platformă.

  • Compania din spatele programului de facturare SmartBill a funcţionat în 2023 cu o marjă netă cu 43%, mai mare decât a Facebook, de 41%: câştig net de 18,7 mil. lei la afaceri de 43,1 mil. lei

    Compania Intelligent IT din Sibiu, care operează platforma de facturare şi gestiune pentru companii SmartBill, a funcţionat în 2023 cu o marjă a profitului net de 43,4%, rezultă din datele din bilanţul contabil, care sunt disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Compania, al cărei acţionar majoritar este grupul norvegian Visma, a raportat mai exact un profit net de 18,7 mil. lei, mai mare cu 76% faţă de anul precedent, la afaceri de 43,1 mil. lei, mai mari cu 41,2% faţă de anul anterior.

    Numărul mediu de angajaţi a scăzut la 64 de la 66 în anul precedent. Acţionarii companiei Intelligent IT sunt: Visma Romania Holding – 72,5%, fondul de investiţii Catalyst – 4,9%, compania Concentric Limited (în spatele căreia se află Radu Georgescu – fondatorul Gecad), Lucian Todea – 0,6% şi compania Smartbill Ventures – 20,5%. În spatele companiei Smartbill Ventures se află alte două companii: Mayeduholding SRL şi Smartholding SRL, cu procent aproximativ egal din acţiuni.

    Acţionarii Mayeduholding SRL sunt Ioana Hasan şi Radu Călin Hasan. Principalii acţionari ai Smartholding SRL sunt: compania Dawning Horizon SRL – controlată de Mircea Căpăţînă (37,9% din acţiuni); compania Mayeduholding SRL a familiei Hasan (26,6%), Daniel Brad – 8,3%, Alexandru Leca – 8,2%, Cristina Tamara Căpăţînă – Boarteş – 7,7%. Fondatorii SmartBill sunt Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă. Visma a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al companiei în decembrie 2019.

     

  • Afaceri de la Zero. Alexandra Istrate a pariat pe brandul de accesorii pentru animale MASH şi vrea să deschidă propriul magazin

    ♦ În prezent, Alexandra Istrate lucrează singură în atelierul ei aflat la 30 de kilometri de Bucureşti, însă spune că următorul pas în dezvoltarea businessului este căutarea unui ajutor.

    Alexandra Istrate şi-a pus la încercare îndeletnicirile în ale realizării de zgărzi pentru câini într-o vacanţă şi de la pasiune a trecut treptat la un business şi la a fi 24/7 antreprenor, astfel că a lansat brandul MASH, care realizează accesorii în special pentru câini.

    „Acum realizez lese, zgărzi şi coliere şi un colier cu efect repelent, natural. Mă axez foarte mult pe animale mari, câini foarte puternici care trag în lesă. Urmează să fac nişte produse şi pentru câini mici şi foarte mici. Şi în prezent lucrez şi la câteva hamuri, dar având în vedere că toate produsele mele sunt realizate la comandă, e mai dificil să găsesc un model de ham care să nu implice foarte multe măsurători”, a povestit Alexandra Istrate în cadrul ZF Afaceri de la Zero.

    Primii clienţi au venit încă de pe vremea când Alexandra era dog walker, dar şi datorită dresajului de care ea se ocupa, iar treptat a câştigat tot mai mulţi clienţi.

    „ Produsele MASH se diferenţiază de alte produse în primul rând prin materialul pe care îl folosesc, care încă nu este destul de cunoscut la noi. E un material foarte rezistent, care se curăţă foarte uşor, nu reţine microbi sau mirosuri, sau orice dă bătăi de cap, pentru că în general câinii se murdăresc şi sunt mulţi care au şi sensibilităţi. Toate produsele sunt făcute la comadă pe măsura şi dorinţele clientului”, a precizat ea.

    În plus, Alexandra adaugă faptul că ţine cont şi de rasa câinelui, de tipul de plimbări pe care le are, de temperament. Pentru a realiza o zgardă de exemplu ea are nevoie de minimum 30 de minute, depinzând foarte mult de model, de detalii şi de finisarea produsului, mai ales că în prezent nu printează „in house” produsele, ci are un colaborator. Pe site-uri precum Iarmaroc, MASH are şi produse disponibile gata realizate, însă cei care vor să dea o comandă personalizată o pot contacta pe Alexandra prin intermediul reţelelor de socializare MASH.

    „Eu sunt activă, foarte activă pe social media, mai mult pe Instagram, dar cel mai mult şi cel mai prolific în promovare, să zic aşa, este cuvântul clientului. Ei vorbesc mai departe cu prietenii şi tot aşa”. Ea menţionează că pentru început o astfel de afacere se poate începe cu câteva mii de lei, în funcţie de tipul de echipamente ales, însă treptat este nevoie de echipamente cât mai performante.

    Alexandra crede că mai este loc de dezvoltare în acest segment de piaţă pentru că nu sunt mulţi artizani care să creeze manual accesorii pentru animale de companie.

    „Următorul pas foarte important şi necesar în dezvoltarea MASH este găsirea unui ajutor ca să pot să grăbesc cumva procesul de producţie în sine. Iar planul pentru viitor este deschiderea unui spaţiu, care să fie mult mai mult decât un magazin, ca oamenii să îşi ridice comenzile, să vină să bea o cafea şi să îşi aducă câinele”, a mai povestit antreprenoarea, care adaugă faptul că trebuie să găsească un spaţiu mai aproape de Bucureşti.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.