BusinessMagazin

Blog

  • Cine este Greg Abel, protejatul discret al legendarului investitor Warren Buffet, care tocmai a preluat de la 1 ianuarie imperiului Berkshrie Hathaway. ”Este pregătit şi gata să ia deciziile corecte”

    În timpul întâlnirii anuale a gigantului vehicul de investiţii, Berkshire Hathaway, legendarul investitor Warren Buffet s-a confruntat cu mai multe întrebări importante legate de viitorul imperiului său. Însă subiectul care a fost abordat în mod constant de cei mai importanţi membri ai companiei a fost succesiunea, scrie Bloomberg.

    Buffett l-a numit pe Greg Abel drept moştenitor în 2021, iar de atunci vicepreşedintele a căutat să-şi facă simţită prezenţa mult mai puternic în cadrul întâlnirilor şi discuţiilor de business. Sâmbătă, Buffett a reafirmat că se simte „100% confortabil” cu această decizie şi chiar a indicat că tranziţia s-ar putea petrece oricând.

    „Greg înţelege problema distribuirii de capital la fel de bine ca şi mine. El va lua cele mai importante decizii şi cred cu tărie că vor fi similare celor pe care le-aş fi făcut şi eu. Lucrăm de 30 de ani împreună şi sunt sigur pe el şi abilităţile lui”, a declarat Warren Buffet.

    Abel, în vârstă de 60 de ani, care s-a alăturat lui Buffett şi partenerului său de afaceri Charlie Munger, a transformat afacerile energetice ale Berkshire într-una dintre cele mai mari din SUA. Buffett a glumit recent spunând că Abel face „toată treaba”.

    Buffett şi Munger erau atât de siguri că vor fi întrebaţi în timpul întâlnirii anuale despre recentele turbulenţe bancare, încât au adus, în glumă, pancarte pe care erau inscripţionate clasificările contabile evidenţiate în timpul acestor tulburări. Unul era etichetat „disponibil pentru vânzare”, în timp ce pe celălalt scria „păstrat până la scadenţă”.

    Abordând problema într-o notă mai serioasă, Buffett i-a criticat pe directorii executivi responsabili de băncile falimentare, susţinând că aceştia ar trebui să fie traşi la răspundere pentru greşelile care s-au ascuns „la vedere”.

    De asemenea, el a subliniat că printre cauzele problemelor din sistemului bancar se numără şi mesajele proaste transmise publicului american de către autorităţile de reglementare, politicieni şi presă cu privire la această criză.

    Buffett a arătat cu degetul spre First Republic Bank, creditorul pe care JPMorgan Chase & Co. l-a salvat recent.

     Documentele depuse de First Republic au arătat că creditorul oferea credite ipotecare foarte mari , neacoperite de guvern, la rate fixe care, în unele cazuri, erau doar cu dobândă timp de zece ani – ceea ce Buffett a catalogat drept „o alegere nebunească”.

    „Totul a fost expus, iar lumea a ignorat această bombă până a explodat”a mai spus legendarul investitior.

    Turbulenţele din sistemul bancar au început cu lichidarea unui mic creditor cu focus pe criptomonede la începutul lunii martie, iar apoi au început să se răspândească şi să cuprindă alte trei bănci regionale, inclusiv Silicon Valley Bank.

    Buffett a concluzionat că ar fi fost catastrofal pentru SUA dacă guvernul nu ar fi acţionat pentru a garanta toate depozitele SVB, dintre care marea majoritate nu erau acoperite de plafonul de 250.000 de dolari al Federal Insurance Deposit Corp.

  • Tragedie în Elveţia în noaptea de Revelion: Zeci de morţi şi peste 100 de răniţi după un incendiu într-o staţiune de schi de lux

    „Câteva zeci” de persoane ar fi murit, iar aproximativ 100 au fost rănite în urma unui incendiu izbucnit într-un bar dintr-o staţiune elveţiană de schi de lux, potrivit autorităţilor locale, care au demarat o anchetă pentru a stabili cauza tragediei, potrivit FT. 

    Poliţia şi pompierii au intervenit la barul Le Constellation din Crans-Montana, localitate din cantonul Valais, după ce incendiul a izbucnit în timpul petrecerilor de Anul Nou.

    „Am identificat aproximativ 100 de persoane rănite”, a declarat Frédéric Gisler, comandantul poliţiei din Valais, în cadrul unei conferinţe de presă organizate joi. „Din păcate, se presupune că mai multe zeci de persoane şi-au pierdut viaţa.”

    Cauza incidentului rămâne deocamdată neclară, a precizat Gaëtan Lathion, responsabil de comunicare al poliţiei din Valais. Autorităţile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanţele în care s-a produs incendiul.

  • Explozie într-un bar din Crans-Montana: Autorităţile anunţă câteva zeci de moţri şi 100 de răniţi

    „Câteva zeci de persoane” sunt presupuse a fi decedate şi aproximativ 100 rănite, majoritatea grav, în urma unui incendiu izbucnit într-un bar din Alpii Elveţieni în timpul Revelionului, a declarat joi poliţia, citată de AP.

    Poliţia a declarat că nu poate oferi deocamdată informaţii mai precise despre numărul de persoane care au murit în incendiu.

    Răniţii au fost atât de numeroşi încât unitatea de terapie intensivă şi sala de operaţii a spitalului regional au ajuns rapid la capacitate maximă, potrivit consilierului regional Mathias Rénard.

    Elicoptere şi ambulanţe s-au deplasat la faţa locului pentru a ajuta victimele, printre care şi străini.

    „Suntem devastaţi”, a declarat Frédéric Gisler, comandantul poliţiei cantonale din Valais, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Beatrice Pilloud, procurorul general al cantonului Valais, a declarat că este prea devreme pentru a determina cauza incendiului. Experţii nu au putut încă să intre în interiorul clădirii distruse.

    O explozie s-a produs în timpul Revelionului într-un bar din Crans-Montana, Elveţia. „A avut loc o explozie de origine necunoscută”, a spus, joi dimineaţa, pentru AFP, Gaetan Lathion, purtătorul de cuvânt al poliţiei din cantonul Wallis, din sud-vestul Elveţiei.

    Se presupune că în bar, care are o capacitate de 300 de persoane, se aflau peste 100 de oameni.

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că a cerut informaţii autorităţilor eleveţiene privind cetăţenia victimelor afectate de explozia produsă în noaptea de Revelion în staţiunea de schi Crans-Montana.

  • Cele mai aşteptate listări din 2026 în SUA: SpaceX, fondat de Elon Musk, giganţii de inteligenţă artificială OpenAI şi Anthropic, şi Databricks, compania de analiză de date cofondată de doi profesori români, se pregătesc de listare anul acesta. ”Nu-mi amintesc o generaţie ca aceasta – companii private care ar figura printre cele mai mari capitalizări bursiere din lume”

    Cele mai valoroase trei companii private de tehnologie din SUA se pregătesc pentru listări la bursă chiar din acest an, alimentând speranţele investitorilor şi ale consultanţilor că ar putea avea parte de cel mai profitabil an din istoria lor, scrie FT. 

    Producătorul de rachete SpaceX, fondat de Elon Musk, alături de laboratoarele de inteligenţă artificială OpenAI şi Anthropic, lucrează la oferte publice iniţiale care ar putea atrage zeci de miliarde de dolari.

    Doar aceste trei tranzacţii ar depăşi valoarea totală atrasă de aproximativ 200 de IPO-uri din SUA în 2025 şi ar reprezenta o adevărată mină de aur pentru bănci de investiţii, case de avocatură şi investitori.

    „Nu-mi amintesc o generaţie ca aceasta – trei companii private care ar figura printre cele mai mari capitalizări bursiere din lume”, a declarat Peter Hébert, cofondator al fondului de venture capital Lux Capital.

    „Probabilitatea ca toate aceste companii să se listeze [în 2026] este mică, dar există, iar un astfel de scenariu ar însemna un câştig epic pentru fondurile de venture capital, bancheri şi avocaţii specializaţi în tranzacţii.”

    Directorii SpaceX le-au spus investitorilor în ultimele săptămâni că firma se va lista la bursă în următoarele 12 luni, cu excepţia apariţiei unui şoc major pe pieţe, potrivit a două persoane familiarizate cu discuţiile.

    Anthropic a numit firma de avocatură Wilson Sonsini, cu sediul pe Coasta de Vest a SUA, pentru a începe pregătirile pentru listare.

    Şi OpenAI a purtat discuţii cu firme de top, inclusiv Cooley, în legătură cu pregătirea unui IPO, potrivit a două surse apropiate procesului. Compania care deţine ChatGPT nu şi-a ales încă consilierii juridici, potrivit unei persoane apropiate de companie.

    Grupurile nu au stabilit încă ţinte de evaluare pentru IPO. OpenAI, evaluată în prezent la 500 de miliarde de dolari, discută cu investitori despre o nouă rundă de finanţare la o evaluare de 750 de miliarde de dolari sau mai mult. Discuţiile sunt într-un stadiu incipient, însă OpenAI ar putea atrage zeci de miliarde de dolari, au declarat sursele.

    SpaceX lucrează la o vânzare secundară de acţiuni care ar evalua compania la 800 de miliarde de dolari, potrivit mai multor persoane familiarizate cu tranzacţia.

    Anthropic se află, de asemenea, în discuţii pentru o nouă rundă de finanţare, investitorii estimând o evaluare de peste 300 de miliarde de dolari.

    Speranţele privind relansarea marilor listări din sectorul tech în 2025 s-au estompat după ce Donald Trump a lansat, în aprilie, un val amplu de tarife comerciale, iar ulterior au fost afectate şi de blocajul guvernamental din octombrie.

    Figma, Klarna, CoreWeave şi Chime s-au numărat printre companiile tehnologice care s-au listat în 2025, contribuind la un total de peste 30 de miliarde de dolari atraşi din IPO-uri în SUA în primele nouă luni ale anului, majoritatea provenind din sectorul tehnologic, potrivit EY.

    Totalul din acest an este de aşteptat să depăşească cu mult această sumă dacă măcar una dintre cele trei mari start-up-uri va ajunge pe bursă. Numai SpaceX este considerată pe scară largă drept o candidată capabilă să depăşească listarea record a Saudi Aramco din 2019, care a atras 29 de miliarde de dolari, devenind astfel cea mai mare ofertă publică din istorie.

    Aceste planuri ar putea fi însă date peste cap de evoluţii politice sau economice neaşteptate, iar listarea va supune aceste companii private unui nivel mult mai ridicat de supraveghere publică.

    Alte companii private mari sunt, de asemenea, luate în calcul pentru listare în acest an, potrivit unor directori şi persoane apropiate situaţiei. Printre acestea se numără compania de analiză de date Databricks, evaluată la 134 de miliarde de dolari, şi platforma de design Canva, evaluată la 42 de miliarde de dolari.

    Founders Fund, fondul de venture capital al lui Peter Thiel, a investit 20 de milioane de dolari în SpaceX în 2008 şi a participat la mai multe runde ulterioare de finanţare, acumulând o participaţie evaluată acum la zeci de miliarde de dolari. Alphabet deţine, la rândul său, o participaţie de ordinul miliardelor de dolari. Khosla Ventures, primul investitor de tip venture capital în OpenAI, a preluat o participaţie de 5% în companie în 2019.

  • Zi uriaşă pentru bulgari: Începând de la 1 ianuarie 2026, euro înlocuieşte oficial leva ca monedă naţională a Bulgariei, devenind astfel al 21-lea stat membru al zonei euro. Deşi integrarea europeană a Bulgariei este văzută de instituţii ca un pas către stabilitate economică, oamenii se tem să nu urmeze scumpiri majore. Vedeţi cum arată noile monede euro. FOTO

    Începând de astăzi, 1 ianuarie 2026, euro înlocuieşte oficial leva ca monedă naţională a Bulgariei, ţara devenind astfel al 21-lea stat membru al zonei euro. Decizia marchează un moment major în integrarea europeană a Bulgariei şi este văzută de instituţii drept un pas către o mai mare stabilitate economică, predictibilitate şi dezvoltare pe termen lung în cadrul Uniunii Europene, scrie presa din Bulgaria. 

    Procesul a intrat în faza decisivă pe 25 februarie 2025, când Bulgaria a solicitat rapoarte extraordinare de convergenţă din partea Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene. La 4 iunie, evaluările au confirmat că ţara îndeplineşte toate criteriile nominale, inclusiv stabilitatea finanţelor publice, nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung, stabilitatea preţurilor şi cerinţele privind cursul de schimb. Aprobarea politică finală a venit pe 8 iulie 2025, când Consiliul UE pentru Afaceri Economice şi Financiare şi Parlamentul European şi-au dat acordul formal pentru aderarea Bulgariei la zona euro începând cu 1 ianuarie 2026.

    Prin această decizie, Bulgaria îşi îndeplineşte angajamentul asumat prin Tratatul de Aderare la UE, semnat la 25 aprilie 2005 şi intrat în vigoare odată cu aderarea la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Ţara făcuse deja un pas intermediar important prin aderarea la Uniunea Bancară a UE la 1 octombrie 2020.

    Adoptarea euro pune capăt automat regimului de consiliu monetar introdus la 1 iulie 1997, în urma hiperinflaţiei şi a colapsului bancar din perioada 1996–1997. Cursul fix de schimb de 1 euro = 1,95583 leva rămâne obligatoriu şi se aplică în mod uniform tuturor instituţiilor, companiilor şi cetăţenilor, asigurând condiţii egale de conversie şi eliminând riscul unei devalorizări arbitrare.

    Pe parcursul lunii ianuarie 2026, atât euro, cât şi leva pot fi utilizate pentru plăţi în numerar, însă restul va fi oferit exclusiv în euro, cu excepţia situaţiilor de disponibilitate insuficientă. Începând cu 1 februarie 2026, euro devine singura monedă cu putere legală de plată, în timp ce bancnotele şi monedele în leva vor rămâne schimbabile.

    Toate conturile bancare din Bulgaria – inclusiv conturile curente, de economii şi depozitele – precum şi creditele vor fi convertite automat şi gratuit la 1 ianuarie 2026. Codurile IBAN rămân neschimbate, iar din această dată toate plăţile cu cardul şi retragerile de numerar vor fi efectuate exclusiv în euro.

    Până la 30 iunie 2026, toate băncile şi oficiile poştale din localităţile fără sucursale bancare vor schimba leva în euro la cursul fix, fără comisioane. Oficiile poştale vor permite schimburi de până la 1.000 de leva de persoană pe zi fără notificare prealabilă, iar sumele cuprinse între 1.000 şi 10.000 de leva vor necesita solicitări în avans. După 30 iunie, băncile şi oficiile poştale pot introduce comisioane, iar după 31 decembrie 2026 pot înceta complet acest serviciu. Banca Naţională a Bulgariei va schimba însă leva în euro pe termen nelimitat şi gratuit, prin sediile sale şi centrele de numerar desemnate din Sofia, Plovdiv, Burgas, Varna şi Pleven.

    Euro, a doua cea mai utilizată monedă la nivel global, este prezentat de instituţii drept un garant al stabilităţii financiare. Autorităţile subliniază beneficii precum reducerea costurilor de tranzacţie şi de schimb valutar, creşterea predictibilităţii pentru investiţii, facilitarea călătoriilor şi o mai mare transparenţă a preţurilor pentru consumatori şi companii.

    Bancnotele euro sunt emise în cupiuri de 5, 10, 20, 50, 100, 200 şi 500 de euro, fiecare având o culoare distinctă şi elemente avansate de securitate, inclusiv filigrane, holograme şi tipar în relief. Monedele euro ale Bulgariei vor intra în circulaţie alături de cele ale celorlalte state din zona euro, într-o piaţă de peste 350 de milioane de persoane. Partea naţională a monedelor bulgăreşti îi prezintă pe Paisie de la Hilandar, Sf. Ivan de Rila şi Călăreţul de la Madara, iar monedele de cent sunt inscripţionate cu denumirea „stotinki”. Toate monedele euro, indiferent de ţara de origine, au putere legală de plată în întreaga zonă euro.

    Prin aderare, Bulgaria obţine reprezentare în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, ceea ce îi conferă un rol direct în deciziile de politică monetară ale zonei euro. În perioada 1 ianuarie – 2 martie 2026, băncile centrale naţionale ale celorlalte state din zona euro vor schimba, de asemenea, leva în euro la cursul fix.

    Trecerea la euro aduce şi un nou standard european de afişare a cursurilor de schimb. În loc să indice cât costă o unitate de valută străină în leva, casele de schimb vor afişa câte unităţi de valută pot fi obţinute pentru un euro. Afişarea obligatorie a preţurilor în dublă monedă, leva şi euro, introdusă la 8 august 2025, va rămâne în vigoare până la 8 august 2026.

    O decizie guvernamentală consolidează, de asemenea, mecanismul de coordonare pentru adoptarea euro, prin crearea unui centru naţional de coordonare, condus de preşedintele Comisiei de Stat pentru Bursele de Mărfuri şi Pieţe, Vladimir Ivanov. Centrul are rolul de a sincroniza eforturile instituţiilor de stat, regionale şi municipale pe durata tranziţiei.

  • Ce se scumpeşte din 1 ianuarie. Lista accizelor şi taxelor ce intră în vigoare

    Accize mai mari la bere, ţigări şi carburanţi de la 1 ianuarie 2026. Cresc şi impozitele locale şi este introdusă taxa Temu.

    De la 1 ianuarie 2026, România aplică un nou val de majorări de accize pentru băuturile alcoolice, ţigăti şi carburanţi, fiind a doua creştere într-un interval de şase luni, după ajustările intrate în vigoare în vara lui 2025, conform prevederilor din Codul Fiscal şi nivelurilor publicate de autorităţi.

    Noile accize la alcool (de la 1 ianuarie 2026)
    Bere: 5,83 lei/hl/grad Plato, de la 5,30 lei
    Vinuri liniştite: 11 lei/hl, de la 10 lei/hl
    Vinuri spumoase: 83,81 lei/hl, de la 76,19 lei/hl
    Alcool etilic: 5.848,49 lei/hl alcool pur, de la 5.316,81 lei/hl
    pentru alcool produs în micile distilerii: 2.924,23 lei/hl alcool pur, de la 2.658,39 lei/hl
    Noile accize la carburanţi (de la 1 ianuarie 2026)
    Benzină cu plumb: 3.598,98 lei/1.000 litri, de la 3.271,80 lei/1.000 litri
    Benzină fără plumb: 3.059,80 lei/1.000 litri, de la 2.781,64 lei/1.000 litri
    Motorină: 2.804,29 lei/1.000 litri, de la 2.549,35 lei/1.000 litri

    Cât creşte la pompă
    Pentru şoferi, efectul direct al accizei (la care se adaugă TVA-ul aferent) este estimat la circa 33 bani/l la benzină şi circa 30 bani/l la motorină, adică aproximativ 15–16 lei în plus la un plin de 50 de litri, potrivit calculelor prezentate în spaţiul public de analişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza meteo Bucureşti: Vineri, vremea se va încălzi. Temperatură peste mediile multianuale

    În intervalul 1 ianuarie, ora 10:30 – 2 ianuarie, ora 08:00, în Bucureşti vremea se va menţine rece, îndeosebi dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi variabil, mai mult senin la începutul şi spre sfârşitul intevalului.

    Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade, iar cea minimă de -6…-4 grade, mai scăzută în zona preorăşenească până spre -9 grade.

    În intervalul 2 ianuarie, ora 08:00 – 3 ianuarie, ora 10:00, vremea se va încălzi faţă de zilele precedente, astfel că valorile de temperatură se vor situa peste mediile multianuale specifice acestei date. Cerul va fi variabil, cu înnorări seara şi noaptea, iar vântul va sufla slab şi moderat.

    Temperatura maximă va fi de 7…8 grade, iar cea minimă de -3…0 grade

     

  • Dobânzi mai mici, frici mai mari. Dacă scad dobânzile dai năvală sau eşti în continuare prudent?

    Economiştii, analiştii bancari, chiar şi reprezentanţii BNR se aşteaptă ca relaxarea dobânzilor să aibă loc anul viitor, în a doua parte a anului, dar va fi această mişcare un semnal pentru toţi să se avânte la credite sau ar trebui să fie în continuare prudenţi?

    Lecţiile ultimului an, de la inflaţia persistentă la creşterea costurilor cu taxele şi utilităţile, au schimbat comportamentul de consum al multor români. Chiar dacă presiunea ratelor se va reduce treptat, decizia de a lua un credit va fi, cel mai probabil, mai atent cântărită decât în ciclurile anterioare de relaxare monetară.

    Băncile, la rândul lor, rămân prudente. Standardele de creditare nu sunt aşteptate să se relaxeze brusc, iar evaluarea bonităţii va continua să fie riguroasă, tocmai pentru a evita acumularea unor riscuri pe termen mediu. În acest context, scăderea dobânzilor ar putea fi percepută mai degrabă ca o gură de aer pentru cei deja îndatoraţi, decât ca un semnal de „start” pentru un nou val de împrumuturi.

    Pentru consumatori, miza reală va fi echilibrul. O eventuală reducere a costului creditului poate crea spaţiu pentru investiţii necesare, fie că vorbim despre locuinţe, educaţie sau eficientizare energetică, dar nu ar trebui să alimenteze revenirea la consumul impulsiv. Mai ales după o perioadă în care disciplina financiară a devenit o necesitate, nu o opţiune.

    În acest sens, anul viitor ar putea marca nu atât o schimbare de direcţie, cât o ajustare de ritm. Creditele vor rămâne un instrument, nu un scop în sine, iar prudenţa câştigată în ultimii ani ar putea deveni un avantaj pe termen lung, într-o economie care continuă să evolueze sub semnul incertitudinii.

     

  • Indignare pe Facebook / Fiica Elenei Lasconi a devenit bolşevică şi e mândră de asta

    Oana Lasconi, fiica Elenei Lasconi, are simpatii comuniste şi nu se jenează să şi le expună în public. Recent întoarsă din Franţa, Elena Lasconi (32 de ani) s-a înscris în Partidul Socialist Român – un organism politic cu rădăcini comuniste şi care, de altfel, se identifică drept continuator al Partidului Comunist Român.

    Simpatiile comuniste ale Elenei Lasconi provin de pe vremea în care, la Paris fiind, se implica în marşuri organizate de nostalgicii bolşevismului rusesc.

    Tânăra comunistă, militantă ardentă pentru drepturile minorităţilor aparţinând LGBTQ, s-a pozat cu carnetul de membru al PSR pe reţelele de socializare, afirmând că-şi doreşte să continue politicile Partidului Comunist Român.

    Partidul Socialist Român îl are ca preşedinte pe Constantin Rotaru.

    Logo-ul său este chiar fosta stemă a defunctului PCR. Partidul de revendică din Stânga Europeană, al cărui membru fondator se declară.

    Interesant este că simpatia Oanei Lasconi pentru urmaşul PCR se situează în contradicţie cu viziunea mamei sale, Elena Lasconi, care, membră a USR, împărtăşeşte ideile anticomuniste ale entităţii politice din care face parte şi care, mai mult decât atât, a şi iniţiat un proiect de lege care doreşte să scoată comunismul în afara cadrului legal.

    Şocantul vals al Oanei Lasconi între simpatiile bolşevice şi comunitatea LGBTQ e de natură să nască indignare în rândurile românilor, care nu reuşesc să înţeleagă cum un regim al terorii celei mai crâncene poate să fie ridicat în slăvi cu atâta lejeritate.

    Într-o postare pe Facebook, Oana Lasconi scrie:

    „Acum 108 ani, eroii bolşevici au distrus regimul ţarist şi au adus puterea în mâinile sovietelor, îmbunătăţind vieţile a milioane de oameni prin oferirea de drepturi egale, adăpost, hrană şi educaţie.

    Campioni ai poporului, ei au acordat femeilor autonomie asupra propriului corp şi dreptul de a vota. Aproape au eradicat analfabetismul, au construit o superputere mondială, au trimis omul în spaţiu şi au DISTRUS (sic!, n.r.) fascismul în Europa.

    Trăiască bolşevicii şi fie ca Revoluţia din Octombrie să inspire un nou capitol pentru omenire”, a scris aceasta pe contul său de FB.

  • Un mecanism ascuns al creierului ar putea încetini evoluţia bolii Alzheimer

    Cercetători din Suedia şi Japonia au identificat un mecanism ascuns al creierului care contribuie la eliminarea plăcilor asociate bolii Alzheimer, scrie IDR.

    Descoperirea oferă noi indicii despre modul în care sistemele naturale de „curăţare” ale creierului ar putea fi reactivate pentru a încetini declinul cognitiv.

    Oamenii de ştiinţă au constatat că doi receptori cerebrali specifici joacă un rol esenţial în eliminarea beta-amiloidului, proteina toxică implicată în Alzheimer.

    Prin activarea acestor receptori la şoareci, cercetătorii au stimulat o enzimă naturală care descompune plăcile şi au observat îmbunătăţiri ale memoriei, fără efecte adverse majore.

    Rezultatele sugerează o posibilă alternativă mai simplă şi mai accesibilă la terapiile actuale bazate pe anticorpi.

    O enzimă-cheie a cărei eficienţă scade în timp

    Boala Alzheimer este determinată, parţial, de acumularea plăcilor de beta-amiloid, care perturbă comunicarea dintre celulele nervoase.

    Principala enzimă responsabilă de degradarea beta-amiloidului este neprilizina, însă activitatea acesteia scade semnificativ odată cu înaintarea în vârstă.

    Pe măsură ce nivelurile de neprilizină se reduc, creierul devine mai vulnerabil în faţa acumulării proteinelor toxice.

    Cercetătorii s-au concentrat asupra semnalizării somatostatinei, un sistem cunoscut pentru influenţa sa asupra neprilizinei, pentru a identifica receptorii implicaţi exact.

    SST1 şi SST4 funcţionează ca un comutator dublu de control

    Folosind şoareci modificaţi genetic, oamenii de ştiinţă au descoperit că doi receptori, denumiţi SST1 şi SST4, acţionează împreună pentru reglarea neprilizinei.

    Atunci când ambii receptori au fost eliminaţi, nivelurile de neprilizină au scăzut drastic în hipocamp, o regiune esenţială pentru memorie.

    Această scădere a dus la acumularea accentuată de beta-amiloid şi la deficite de memorie vizibile la animale.

    Şoarecii cărora le lipsea doar unul dintre receptori nu au prezentat aceste efecte, ceea ce subliniază importanţa acţiunii lor combinate.

    Tratamentul medicamentos arată rezultate promiţătoare la şoareci

    Echipa a testat un compus care stimulează ambii receptori într-un model preclinic de boală Alzheimer.

    După câteva luni de tratament, nivelurile de neprilizină au crescut, iar plăcile amiloide s-au redus semnificativ.

    De asemenea, şoarecii trataţi au prezentat semne de îmbunătăţire a memoriei şi reducere a anxietăţii, simptome frecvente în modelele de Alzheimer.

    Important este că substanţa a ajuns eficient la nivelul creierului şi nu a produs toxicitate detectabilă.

    Spre terapii Alzheimer mai simple şi mai accesibile

    Tratamentele actuale pentru Alzheimer se bazează în mare parte pe anticorpi, care sunt costisitori şi dificil de administrat.

    Cercetătorii consideră că ţintirea acestor receptori ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente sub formă de pastile, mai uşor de produs şi utilizat.

    Deoarece SST1 şi SST4 fac parte dintr-o familie de receptori bine studiată în farmacologie, ei reprezintă o ţintă atractivă pentru cercetări viitoare.