Blog

  • Ludovic Orban, eliberat din funcţia de consilier prezidenţial -surse

    Preşedintele Nicuşor Dan l-a eliberat marţi din funcţia de consilier prezidenţial pe Ludovic Orban, potrivit surselor MEDIAFAX. Fostul lider liberal era responsabil al Departamentului Politică Internă.

    Ludovic Orban a fost numit în funcţie pe 6 octombrie, alături de mai mulţi consilieri.

    „Aceste numiri reflectă angajamentul Preşedintelui pentru o administraţie profesionistă, eficientă şi în deplin acord cu priorităţile mandatului prezidenţial. Conform cadrului legal în vigoare, consilierii îşi exercită atribuţiile în condiţii de legalitate, responsabilitate, profesionalism şi loialitate faţă de Preşedinte”, preciza Administraţia Prezidenţială.

    De la numire, Ludovic Orban a avut mai multe declaraţii publice în care i-a criticat liderii coaliţiei de guvernare, dar şi pe magistraţi.

     

  • Jose Miranda, Merketing Director BYD, Olanda: Românii vor să cumpere maşini BYD pentru că vor să economisească bani, iar cu mobilitatea electrică faci acest lucru şi vro tehnologie bună, cu cele mai bune capabilităţi

    Românii vor să cumpere maşini BYD pentru că vor să economisească bani, iar cu mobilitatea electrică faci acest lucru şi vro tehnologie bună, cu cele mai bune capabilităţi, a spus Jose Miranda, Marketing Director BYD, Olanda, în cadrul Conferinţei Anuale a Asociaţiei de Leasing şi Credit de Consum din România (ALCCR), organizată la sediul BNR.

    „Anul acesta am crescut mai mult decât dublu faţă de anul 2024 în ceea ce priveşte numărul unităţilor vândute, respectiv 758.000. Am început să vindem în luna mai anul acesta pe piaţa din România şi acum avem peste 1.000 maşini vândute. Oamenii înţeleg că suntem într-o eră nouă. În Europa creştem rapid. În UK, Spania şi germania, am crescut în ultimii ani cu peste 500%, iar în Italia cu peste 1.200%. Vrem să aducem în România cea mai bună tehnologie şi cele mai bune capabilităţi”, a spus Jose, Miranda.

    Ce a mai spus Jose Miranda, Dierctor Marketing BYD, Olanda:

    Facem o treaba foarte bună. Aducem tehnologii noi pe piaţă. Suntem a treia companie la nivel global. Lucrăm să construim echipa din România. Credem că singurul mod de a combate schimbările climatice.

    Cred că este un moment important în zona de transport. Am ajuns la 496,22km/h  cu brandul nostru de maşină premium.

    Compania are 30 de ani la nivel global, venim din China, dar creştem foarte rapid. Avem un ecosistem şi linii de business în stocarea de energie, soluţii verzi, nu doar cu maşini electrice.

    Astăzi BYD este a treia companie la nivel global, când comparăm cu toate companiile auto.

    Ştim că aducem tehnologia din China, dar trebuie să construim fabrici, deci locaţia este importantă.

    BYD are peste 120.000 ingineri de R&D.

    Mobilitatea electrică reprezintă viitor, dar cealaltă jumătate este inteligenţa.

     

  • Predoiu, despre cazurile de violenţă domestică: Încă mai sunt breşe

    Ministrul Cătălin Predoiu anunţă că a semnat marţi două proiecte de acte normative şi două ordine ministeriale privind traficul rutier, unificarea dispeceratelor, noua concepţie de pază a Jandarmeriei Române şi violenţa domestică. El susţine că a semnat un proiect legislativ care va îmbunătăţi Legea privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice.

    „Proiectul creşte protecţia victimelor violenţei domestice, după analiza recentelor cazuri grave de violenţă domestică care au demonstrat că încă mai sunt breşe în sistemul poliţienesc, dar şi cel judiciar. Statisticile oficiale arată că în ultimii ani poliţiştii au salvat nenumărate victime intervenind pentru protejarea lor, dar recentele cazuri cu violenţă domestică au arătat că încă mai sunt breşe create de aprecieri subiective greşite privind nivelul de intervenţie şi aplicarea procedurilor”, a spus Predoiu.

    Ministerul propune introducere unei reguli noi, care prevede expres şi explicit faptul că poliţiştii care constată încălcarea unui ordin de protecţie sau a unui ordin de protecţie provizoriu au obligaţia legală de a prezenta agresorul procurorului, imediat după găsirea acestuia, pentru a analiza şi dispune cu privire la eventuale măsuri preventive.

    „Se înlătură astfel orice posibilitate de interpretare greşită a poliţistului, el va reţine şi prezenta imediat procurorului pe oricine încalcă un ordin provizoriu de protecţie”, arată ministrul de Interne.

    El spune că modificarea întăreşte instrumentele de protecţie şi elimină ambiguităţile care, în practică, au întârziat reacţia operativă în recentele cazuri.

    Proiectul a fost publicat spre dezbatere pe site-ul Ministerului de Interne.

    Cătălin Predoiu a semnat şi proiectul de OUG pentru dezvoltarea „Sistemului E – Sigur – Sistem Integrat de Monitorizare Rutieră”. Conform acestuia, se va extinde colectarea imaginilor prin conectarea progresivă a tuturor camerelor de luat vederi instalate de autorităţile locale,precum şi a celor înregistrate de camerele de bord ale participanţilor la traficul rutier.

    „Nu, nu este vorba de <Big Brother>, ci de un scut digital de protecţie şi de siguranţă, prin care cei care sunt iresponsabili în trafic sunt identificaţi, sancţionaţi sau scoşi din trafic pentru a nu mai pune pe alţii în pericol”, a spus Predoiu.

    De asemenea, se propune ca un procent din amenzile achitate voluntar să fie direcţionat către educaţia rutieră şi mentenanţa sistemelor tehnice, în acord cu bunele practici europene.

    Ministrul anunţă că pasul următor va fi utilizarea inteligenţei artificiale în monitorizarea traficului rutier, aşa cum se întâmplă deja în alte ţări europene sau non-europene.

    Cătălin Predoiu a mai semnat un ordin ministerial prin care a aprobat şi dispus punerea etapizată în aplicare a Noului Sistem de Dispecerate al Ministerului Afacerilor Interne.

    „În prezent, în sistemul Ministerului Afacerilor Interne funcţionează 802 servicii de permanenţă operate cu aproape 6.000 de posturi, majoritatea la nivel judeţean. Noul model prevede realocarea a aproximativ 20% din personal către structurile operative din teren, un sistem unitar de organizare la nivelul MAI, prin care apelul la 112 este transmis direct de la dispeceratul judeţean de Poliţie către echipele de intervenţie din teren, procesarea rapidă a datelor şi redistribuirea optimă a resurselor. Deci, munca birocratică va fi preluată de tehnologie, iar poliţiştii de birou vor merge acum în stradă lângă cetăţean sau în structuri operative care combat diverse tipuri de infracţionalitate”, a adăugat ministrul.

    De asemenea, el a anunţat semnarea unui ordin ministerial prin care s-a aprobat Noul Concept de Pază al Jandarmeriei Române.

    „Pe scurt, acest ordin dislocă trupele fixate la pază lângă clădiri, care vor merge acum în patrulare şi intervenţie mobilă. Clădirile se vor păzi cu tehnologie conectată la centrele de comandă ale Jandarmeriei şi intervenţia unităţilor mobile alertate şi, dacă beneficiarii doresc, cu pază privată. Iar trupele astfel eliberate de o muncă pasivă şi uneori sterilă, vor patrula şi interveni mobil atunci când e cazul, pentru a proteja cetăţenii şi comunităţile”, susţine ministrul.

  • Distribuitorul de materiale şi finisaje pentru construcţii SIPEX a încheiat primele 9 luni din 2025 cu o cifră de afaceri de 256 milioane de lei, în creştere cu 2%. Compania construieşte o fabrică la Ariceştii Rahtivani , proiect de 20 mil.euro

    Distribuitorul de materiale şi finisaje pentru construcţii SIPEX, listat pe piaţa AeRO (simbol bursier SPX), a încheiat primele 9 luni din 2025 cu o cifră de afaceri de peste 256 milioane de lei, în creştere cu 2%, şi un profit net de 2,8 milioane lei, aproape dublu faţă de perioada similară a anului trecut.

    Evoluţia a fost susţinută în principal de avansul cu aproape 5% al vânzărilor din canalul Retail.  

    SIPEX a avansat în trimestrul trei cu planurile privind construirea unei unităţi de producţie la Ariceştii Rahtivani (Prahova), fiind obţinute toate avizele pentru depunerea documentaţiei PUZ. Investiţia este estimată la 20 milioane euro, iar lucrările sunt estimate să înceapă în 2026, cu termen de finalizare în 2027, în funcţie de sursele de finanţare care pot fi atrase.

    „Anul 2025 este un an în care este testată capacitatea de adaptare şi viziunea pe termen lung a companiilor. Într-un context economic marcat de presiunea costurilor şi scăderea cererii în segmentul B2B, SIPEX şi-a consolidat poziţia printr-o planificare atentă a vânzărilor, un control riguros al stocurilor şi o disciplină financiară constantă. Canalul Retail rămâne principalul motor de creştere, cu vânzări mai mari cu peste 6,6 milioane lei faţă de primele nouă luni din 2024. În acelaşi timp, canalul B2B, deşi a înregistrat o scădere moderată de 2,2%, rămâne esenţial pentru dezvoltarea strategică a companiei. În trimestrul al treilea am înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din an.”,  a declarat Irinel Gheorghe, CEO SIPEX. El este şi acţionarul majoritar, cu aproape 92% din acţiuni.

    Veniturile din exploatare au atins 261,4 milioane lei, în creştere uşoară, cu 1,5%, susţinute de evoluţia canalului Retail, în contexul unei diminuări a vânzărilor în canalul B2B.

    Cheltuielile de exploatare au totalizat 256,2 milioane lei, (+1%). Principala categorie de cheltuieli operaţionale este reprezentată de cheltuielile privind mărfurile, cu o pondere de aproape 84%.

    Activele totale au ajuns la aproximativ 151,4 milioane lei, în creştere cu 13% faţă de începutul anului, iar datoriile se ridică la 65,6 milioane lei, în creştere cu 38,1%, ca urmare a creşterii stocurlior cu 18,8% faţă de începutul anului.

    SIPEX operează cu un model de afaceri integrat, organizat în 3 linii de afaceri: vânzare şi distribuţie de materiale şi finisaje pentru construcţii, prestări servicii (consultanţă tehnică) şi vânzare de produse finite colorate.

    Compania are aproximativ 300 de angajaţi, deţine 12 centre logistice şi un parc auto de 191 de autovehicule. Punctele de lucru şi de desfacere ale companiei sunt: Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Ilfov (Pantelimon), Focşani, Piatra Neamţ, Prahova (Ariceştii Rahtivani), Râmnicu Vâlcea, Suceava, Timişoara.

  • BREAKING: Databricks, unicornul de date şi AI cofondat de doi profesori români, poartă discuţii pentru o nouă rundă de finanţare care ar duce la o evaluare de peste 130 de miliarde de dolari

    Compania de analiză a datelor Databricks se află în discuţii pentru a atrage noi fonduri la o evaluare de peste 130 de miliarde de dolari, cu aproximativ 30% mai mare decât ultima rundă de finanţare de acum două luni, a relatat luni publicaţia The Information, citând două persoane familiarizate cu negocierile.

    Compania a refuzat să comenteze informaţia.

    Potrivit raportului, Databricks nu a semnat încă un term sheet cu nicio firmă de investiţii.

    În septembrie, compania din San Francisco a închis o rundă de finanţare de 1 miliard de dolari, care a evaluat-o la 100 de miliarde de dolari, făcând-o una dintre cele mai valoroase companii private din lume.

    La acel moment, Databricks a declarat că se află pe drumul de a atinge 4 miliarde de dolari în venituri anualizate, impulsionată de cererea explozivă pentru produsele sale de inteligenţă artificială. Compania intenţiona să folosească capitalul pentru a accelera strategia sa în AI, a extinde gama de produse, a lansa o nouă categorie de baze de date operaţionale şi a urmări achiziţii şi cercetări în domeniul AI.

    Databricks este o companie din San Francisco specializată în gestionarea volumelor mari de date şi a inteligenţei artificiale, care are doi profesori români printre fondatori, Ion Stoica (59 de ani) şi Matei Zaharia (39 de ani). Compania este de mult timp considerată un candidat principal pentru o eventuală listare publică şi a primit numeroase solicitări din partea investitorilor.

  • Suntem în criză de … recesiuni? Economia globală evită de ani buni prăbuşirile majore, însă calmul aparent ascunde firme zombie, capital blocat şi datorii publice uriaşe care pot exploda la primul şoc

    Economia mondială traversează o perioadă de stabilitate cum rar s-a mai văzut în istorie. Deşi ultimii ani au adus provocări majore – de la pandemie şi dobânzi ridicate până la crize bancare, războaie comerciale şi conflicte armate –, creşterea globală a rămas surprinzător de robustă, scrie The Economist.

     Între 2022 şi 2024, PIB-ul real mondial a avansat în medie cu 3% anual, iar 2025 se conturează în acelaşi ritm. Şomajul în ţările OECD rămâne aproape de minime istorice, iar profiturile companiilor la nivel global au crescut în trimestrul al treilea din 2025 cu 11% faţă de anul precedent, cel mai puternic ritm din ultimii trei ani. În mod paradoxal, însă, tocmai această absenţă a recesiunilor începe să creeze vulnerabilităţi noi, greu de ignorat.

    Istoric vorbind, capitalismul este un sistem dominat de cicluri violente. Între anii 1600 şi 1800, Anglia – şi mai târziu Marea Britanie – se afla în recesiune aproape jumătate din timp. În secolul XIX, frecvenţa a scăzut la un sfert, iar în secolul XX, odată cu maturizarea capitalismului şi rafinarea politicilor economice, recesiunile s-au rărit şi mai mult. Astăzi, ele par aproape o specie pe cale de dispariţie.

    În afara contracţiei provocate strict de lockdown-urile sanitare din 2020, lumea nu a mai cunoscut un declin sincronizat de peste cincisprezece ani. O întreagă generaţie – inclusiv o treime din forţa de muncă americană – nu a trăit niciodată un adevărat episod de recesiune.

    Această rezilienţă are însă un revers. Unii economişti atrag atenţia că o economie are nevoie, din când în când, de o recesiune pentru a se menţine sănătoasă. Joseph Schumpeter, de pildă, vedea în recesiuni un proces necesar de „distrugere creatoare”: firmele slabe ies de pe piaţă, capitalul şi forţa de muncă migrează spre sectoare mai productive, iar economia câştigă în eficienţă.

    El nu pleda pentru crearea deliberată a unei crize, dar nici nu considera că politicile trebuie să împiedice orice corecţie naturală. Exemplele istorice par să îi dea dreptate: multe companii inovatoare – de la Apple şi Microsoft până la Uber – s-au născut în perioade de recesiune, când antreprenorii au fost obligaţi să caute soluţii radicale.

    Cercetările academice confirmă parţial această logică. Un studiu din 1994 arată că perioadele de declin pot curăţa piaţa de tehnologii sau modele de afaceri depăşite. O lucrare mai recentă, publicată în 2022, a demonstrat că startup-urile apărute în recesiune performează mai bine pe termen lung decât cele înfiinţate în vremuri economice calme.

     Pandemia a oferit un experiment interesant: Europa a încercat să conserve locurile de muncă prin scheme de sprijin, în timp ce Statele Unite au permis distrugerea rapidă a joburilor vechi, dar au susţinut veniturile populaţiei. Rezultatul a fost o realocare mult mai amplă a forţei de muncă în America şi, implicit, o creştere semnificativ mai rapidă a productivităţii – aproape 10% din 2019 până astăzi, faţă de doar 2% în Uniunea Europeană.

    Totuşi, nu orice recesiune generează progres. Japonia anilor ’90 este un contraexemplu: băncile au continuat să finanţeze companii neproductive, împiedicând restructurarea economiei. La fel, recesiunea din 2007–2009 a fost urmată de o perioadă de reconfigurare extrem de lentă, cu efecte persistente asupra dinamismului economic american. Pentru decidenţi este imposibil de ştiut în avans dacă următoarea recesiune va fi una „curăţitoare” sau una care creează rigiditate şi stagnare, motiv pentru care majoritatea guvernelor fac tot posibilul să evite o contracţie.

    În ultimul deceniu, acest reflex s-a transformat într-un nou model de guvernanţă: intervenţii masive la primul semn de turbulenţă. Ţările emergente au adoptat politici mai prudente, cu regimuri flexibile de curs valutar şi cu bănci centrale orientate spre ţintirea inflaţiei. În economiile dezvoltate, însă, sprijinul fiscal şi financiar a devenit regula, nu excepţia.

    Europa a direcţionat 3% din PIB în 2022 pentru a amortiza şocurile din energie. SUA au garantat depozitele după prăbuşirea Silicon Valley Bank în 2023 şi continuă să menţină deficite bugetare de peste 5% din PIB, în pofida unei economii puternice. Odată lansate, aceste intervenţii sunt rareori retrase rapid, ceea ce perpetuează dependenţa companiilor şi a populaţiei de sprijinul statului.

    Această „recesiune a recesiunilor”, în care crizele sunt evitate cu orice preţ, generează trei tipuri de riscuri majore. Primul este cel financiar. Lipsa declinurilor face ca investitorii să uite că pieţele pot cădea.

     Euforia actuală din jurul companiilor de inteligenţă artificială aminteşte de bulele speculative din trecut. Gospodăriile din ţările bogate au direcţionat în ultimii ani aproximativ 3.000 de miliarde de dolari către burse, iar expunerea populaţiei americane la acţiuni se află la cel mai ridicat nivel din istorie. Orice corecţie mai amplă ar provoca dureri severe.

    Al doilea risc este cel fiscal. Costul prevenirii recesiunilor este tot mai ridicat. Datoria publică din economiile avansate a ajuns la cel mai înalt nivel de la războaiele napoleoniene încoace.

     Pe lângă datoriile directe, guvernele au acumulat datorii masive. În Statele Unite, garanţiile federale pentru depozitele bancare, pentru creditele ipotecare şi angajamentele din sistemul de sănătate însumează peste 130.000 de miliarde de dolari, de aproape cinci ori PIB-ul ţării. Pe măsură ce statul devine principalul asigurator împotriva oricărei crize, tot mai multe industrii încep să se aştepte la ajutor, ceea ce amplifică vulnerabilitatea fiscală.

    În fine, cel mai important risc este cel legat de alocarea resurselor. Într-o economie fără corecţii, capitalul şi forţa de muncă rămân blocate în zone cu productivitate scăzută. Fenomenul „firmelor zombie” – companii care rămân ani întregi neprofitabile, dar sunt menţinute în viaţă prin finanţări ieftine şi condiţii economice benigne – s-a extins considerabil.

    Dacă la începutul anilor 2000 reprezentau aproximativ 6% dintre companiile listate, în 2021 ajunseseră deja la 9%, iar în Europa, ponderea lor a crescut chiar şi după majorarea dobânzilor. Aceste firme trag în jos întreaga economie: reduc productivitatea medie, blochează intrarea unor competitori mai dinamici, împiedică migrarea talentelor şi frânează inovaţia.

    Economia mondială a reuşit să evite o recesiune severă pentru o perioadă impresionantă, însă tocmai succesul politicilor de stabilizare creează noi tensiuni structurale. Dacă guvernele sunt hotărâte să prevină cu orice preţ prăbuşirile ciclice, atunci trebuie să fie la fel de hotărâte să permită o reînnoire permanentă a companiilor şi a joburilor.

     Altfel, sistemul va cere doze tot mai mari de sprijin fiscal pentru a menţine o stare de pseudo-stabilitate care produce tot mai puţină valoare economică. În cel mai bun caz, rezultatul va fi o economie inertă. În cel mai rău, acumularea lentă a riscurilor financiare şi fiscale poate transforma această „lume fără recesiuni” într-una extrem de vulnerabilă la următorul şoc.

     

  • BingX Weekly Market Sentiment: Cripto se corectează; BTC revine la ~98.300 $, ETH -4%, DeFi -220 mil. $

    Săptămâna 10–14 noiembrie aduce volatilitate puternică în cripto. Bitcoin urcă temporar spre un maxim de două săptămâni, aproape de 116.000 $, apoi revine spre 98.300 $ pe fondul mesajelor macro şi al luării de profit. Ethereum alunecă spre 3.278 $, în timp ce un exploit major loveşte DeFi cu pierderi de peste 220 mil. $, conform BingX.

    Bitcoin: raliu anulat, volum ridicat
    Bitcoin oscilează între 98.261–104.079 $ şi atinge un vârf de aproape 116.000 $ înainte ca vânzările să şteargă câştigurile. Preţul revine spre ~98.300 $, la circa -3,3% faţă de deschiderea sesiunii. Activitatea rămâne intensă, cu volume pe 24h de peste 37 mld. $, semn că piaţa reacţionează rapid la ştirile macro şi la presiunea de marcare a profitului.

    Ethereum şi DeFi: lichiditate fragilă, exploit de 220 mil. $
    Ethereum urmăreşte tonul „risk-off”, scade spre 3.278 $ şi pierde aproape 4% până joi; intervalul săptămânii este larg, 3.170–4.600 $, pe fondul lichidităţii subţiri în futures şi al dezîndatorării poziţiilor. DeFi resimte un nou şoc: un exploit cumulat depăşeşte 220 mil. $, amplificând preocupările privind riscurile de compozabilitate şi standardele de audit.

    Stablecoins: USDsui accelerează adopţia multichain
    Segmentul stablecoin marchează un plus de sentiment după anunţul Sui Network privind USDsui, integrat prin Bridge (subsidiară Stripe). Integrarea promite o compatibilitate cross-chain mai bună, suport consolidat pentru comerţ on-chain şi o reţea de emisie mai largă, cu potenţial de extindere rapidă a plăţilor reglementate cu latenţă redusă.

    Preluare Aleph Business. 

     

  • BingX lansează Shards: recompense pentru spot, premii până la 40.000 USDT

    Panama City, 17 noiembrie 2025 — BingX lansează programul BingX Shards, un mecanism de recompense pentru spot trading. Utilizatorii câştigă Shards din activitatea pe platformă, urcă niveluri şi deblochează beneficii. Lansarea include Grand Shards Event între 17 noiembrie şi 1 decembrie, cu premii de până la 40.000 USDT şi airdropuri zilnice.

    Ce este BingX Shards?
    BingX Shards reprezintă identitatea şi statutul utilizatorilor pe platformă. Shards se obţin prin verificare KYC, depuneri de fonduri, tranzacţionare, participare la campanii şi invitarea de noi utilizatori. Numărul de Shards determină nivelul fiecărui cont şi accesul la beneficii.

    Beneficii şi acces pe nivel
    „Utilizatorii sunt fundamentul succesului nostru, iar noi rămânem dedicaţi dezvoltării de produse şi servicii centrate pe nevoile lor. Cu BingX Shards, recompensăm activitatea utilizatorilor cu beneficii reale. Acest lucru nu doar arată recunoştinţa noastră, ci îmbunătăţeşte şi experienţa generală pe platformă”, spune Vivien Lin, Chief Product Officer, BingX.

    Lansare şi context companie
    Grand Shards Event are loc între 17 noiembrie şi 1 decembrie 2025; deţinătorii cu cele mai mari poziţii pot câştiga până la 40.000 USDT, iar toţi participanţii pot primi airdropuri zilnice. Fondată în 2018, BingX deserveşte peste 20 de milioane de utilizatori global şi oferă produse alimentate de AI, de la spot şi derivate la copy-trading; în 2024 devine partener oficial de crypto-exchange al Chelsea FC.

    Preluare Aleph Business. 

     

  • Câţi bani trimit acasă românii plecaţi la muncă în străinătate şi ce efecte au aceste sume asupra economiei ţării noastre şi a afacerilor autohtone care se extind în pieţele cu comunităţi puternice de români

    România are cea mai mare diasporă la nivel european, circa 3,1 milioane de români trăind în prezent într-o altă ţară membră A UE, conform datelor Eurostat, după valurile de migraţie care au avut loc în perioada post-decembristă. Aceşti oameni sunt nu doar o sursă de bani pentru familiile rămase acasă şi pentru economie, ci şi o importantă piaţă de desfacere pentru companiile autohtone.

    Diaspora românească are o pondere de 22% în totalul europenilor care trăiesc în altă ţară decât cea natală, mai mult decât italienii şi polonezii, care, cu 1,5 milioane de persoane fiecare, ocupă locul doi în topul UE.

    Pentru mulţi ani, românii plecaţi la muncă în străinătate au fost una dintre principalele surse de finanţare ale economiei locale. Şi în prezent sumele pe care ei le trimit în ţară sunt impresionante şi susţin atât propriile familii, cât şi economia locală şi bugetul de stat.

    Cele mai recente date ale Băncii Naţionale arată că anul trecut remiterile au atins chiar un nivel record, de 6,7 miliarde euro, sumă care vine după un alt maxim, în 2023, de 6,6 miliarde euro. De fapt, în ultimii 15 ani, exceptând perioada pandemiei, în 2020, valoarea remiterilor a fost aproape an de an în creştere, iar din 2005 până în 2023, diaspora a trimis în ţară peste 80 miliarde euro. Cele mai apropiate niveluri de maximele din 2023 şi 2024 au fost înregistrate în 2007 şi 2008, când remiterilor românilor din străinătate depăşeau 6 miliarde de euro.

    Pe datele de până acum, 2025 pare să aducă o uşoară scădere, românii de afară trimiţând în ţară în primele şase luni circa 3 miliarde euro, cu 200 de milioane euro mai puţin decât în perioada similară din 2024.

    Defalcat pe ţări, cei mai mulţi bani ajung în ţară din Marea Britanie şi Germania, state cu puternice comunităţi de români, dar unde şi salariile sunt astăzi mai mari decât în destinaţiile din sudul Europei, Italia şi Spania, care au atras emigranţi în primele valuri de după Revoluţie. Diferenţa dintre cele două zone este semnificativă, remiterile din cele două ţări din sudul Europei fiind în 2024 la jumătate, respectiv sfert faţă de celelalte două.

    În acelaşi timp, condiţiile economice din Spania şi Italia au mai temperat entuziasmul plecărilor spre aceste ţări la joburi entry level, aşa că mulţi români ori s-au întors acasă în ultimii ani, ori s-au mutat în alte ţări din vest.

    Atunci când calculează totalul remiterilor, BNR analizează atât transferurile lucrătorilor, reprezentând sumele de bani transferate de persoanele care lucrează în străinătate pe perioade mai mari de un an, cât şi remunerarea netă a salariaţilor, determinată pornind de la valoarea salariilor brute ale rezidenţilor care lucrează în străinătate pentru perioade sub un an, din care sunt deduse valoarea contribuţiilor sociale, a taxelor şi impozitelor pe salarii şi valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate de aceştia în ţara gazdă.

    Astfel, anul trecut, transferurile lucrătorilor au totalizat 4,8 miliarde euro, în creştere faţă de 2023, iar remunerarea netă a salariaţilor s-a plasat la 1,8 miliarde euro, în scădere uşoară.

    Prima jumătate a anului 2025 a adus o inversare de trend, cu scădere la nivelul transferurilor (-300 mil. euro), dar creştere la nivelul remunerării nete (Ă50 mil. euro).

    Există însă şi un sens invers al traseului banilor, în condiţiile în care, odată cu creşterea veniturilor din ţară, tot mai multe familii şi-au permis să susţină educaţia copiilor în străinătate. Câteva zeci de mii de studenţi români se află an de an în universităţi din Olanda, Franţa, Spania, Germania, Italia sau ţările nordice, marea majoritate dintre ei fiind susţinuţi financiar de părinţi pe toată durata studiilor. Asta înseamnă, pe lângă taxă, bani trimişi din ţară pentru chirie, transport, mâncare, asigurări şi alte cheltuieli obligatorii. Chiar dacă sumele care pleacă din România spre alte ţări sunt mult mai mici decât cele trimise de români spre ţară, ele sunt semnul evoluţiei economiei locale în ultimii ani şi a avantajelor aduse de intrarea în UE în 2007.

    O altă perspectivă: Diaspora, poartă de intrare pentru producătorii români

    Comunităţile de români care s-au dezvoltat în alte ţări, precum Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie, au însă şi un alt rol: ele sunt o poartă de intrare extrem de profitabilă pentru companiile româneşti care vor să îşi ducă produsele pe alte pieţe. Nostalgia, dorul de ţară, pofta pentru mâncarea bunicii sunt tot atâtea motive pentru care românii plecaţi afară caută anumite produse în magazine.

    Un exemplu sunt mezelurile Cris-Tim, producător care a început să exporte încă din 2005-2006, mizând exact pe acest segment de clienţi. „A fost o oportunitate pentru noi la acel moment. Comunităţile de români de afară tocmai se formau atunci şi am sesizat că vor fi tot mai mulţi care se vor muta afară. Şi acum comunităţile de români rămân clienţii noştri principali, dar vindem şi spre comunităţi apropiate, de polonezi, de sârbi”, spunea Radu Timiş Jr, CEO, Cris-Tim  în cadrul conferinţei ZF Branduri Româneşti.

    Având în vedere apropierea geografică şi culturală, adeseori, brandurile din România, Polonia sau Serbia ajung să fie cumpărate şi de membri ai comunităţilor vecine, multe produse româneşti fiind vândute de exemplu în mici magazine de cartier deţinute de polonezi şi invers.

    Odată făcută intrarea pe piaţă în acest fel, este mai uşor pentru companiile româneşti să se extindă şi să atragă şi alte categorii de clienţi, ţinta finală fiind prezenţa în marile lanţuri de retail. „Vrem să intrăm în marile reţele de afară cu brandul nostru”, precizează Radu Timiş Jr., adăugând că drumul nu este lipsit de provocări. Pe unele pieţe, producătorilor români le este greu să concureze la nivel de preţ cu producătorii locali, în aceste cazuri vânzările realizate de ei fiind pur sentimentale. „În Spania, de exempu, noi vindem mai scump decât producătorii locali, pentru că importăm carne de acolo, o procesăm în România şi exportăm apoi produsul final. Aşa că acolo vânzările sunt emoţionale”, adaugă CEO-ul Cris-Tim.

    Importanţa comunităţilor de români din anumite regiuni europene nu a trecut neobservată nici retailerilor internaţionali, o serie de lanţuri de magazine, precum Lidl, Auchan sau Carrefour, având acum la raft branduri româneşti. Chiar dacă acestea sunt recunoscute iniţial de românii din zonă, treptat, atrag şi consumatori din alte comunităţi, dornici să testeze gusturi noi sau să îşi amintească de mâncăruri similare de acasă.

    „În Franţa încep să fie şi produse româneşti în magazine. Vrem să punem producătorii români în contact cu colegii care se ocupă de listări acolo pentru a putea fi prezente şi mărci româneşti la raft. Ele trebuie testate şi trebuie să se vândă. Dacă ajungi în zone cu comunităţi româneşti, ai deja un cap de pod”, crede Tiberiu Dăneţiu, Director Corporate Affairs & Retail Media la Auchan. El îndeamnă chiar producătorii români care realizează deja volume mari, care au capacităţi de producţie importante, să intre mai agresiv pe piaţa europeană, pe modelul Poloniei, care a ajuns să aibă companii între primii 3-5 producători europeni pe multe domenii. „Am ajuns la nivelul la care, de acum încolo, e mult mai uşor să devii mare producător şi să ai acces la piaţa europeană, faţă de cum era acum 20 de ani.”

    Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto, cel mai mare jucător de pe piaţa de profil, a făcut deja paşi importanţi afară, fiind prezent pe 40 de pieţe, unde duce mai bine de jumătate din producţie. Iar Annabella Fabrica de Conserve Râureni, cel mai mare producător cu acţionariat românesc din sectorul conservelor din fructe şi legume, livrează deja produse în 22 de ţări şi face pe pieţele externe circa 20% din vânzări.

    „Cel mai căutat produs românesc de afară este apa minerală Borsec. Dar şi pufuleţii Gusto. Sunt câteva ţări din Europa unde sunt lideri de piaţă pe categoria lor. De exemplu în Austria au 38% pe zona de chipsuri expandate”, povestea Bogdan Buzu-Vasilache, managing partner Balkanika la conferinţa ZF Branduri Româneşti. Balkanica Distral este din 2012 distribuitor de produse alimentare româneşti în Uniunea Europeană, având acum un portofoliu de peste 4.400 de articole şi prezenţă pe 19 pieţe. „Eu visez ca niciun român plecat în diaspora să nu facă un efort prea mare pentru a mânca un produs original de acasă. Avem parteneri locali care au înţeles că pieţele externe pot fi testate prin intermediul comunităţilor de români de acolo. Focusul nostru rămâne pe diaspora, iar când vine un producător şi identifică oportunităţi pe alte pieţe noi răspundem la aceste provocări.”

     

    Un detaliu neaşteptat

    Dincolo de importanţa banilor pe care îi trimit în ţară sau a rolului pe care îl au în extinderea producătorilor români peste hotare, românii mutaţi în alte ţări pot deveni şi un jucător important în lupta pentru echilibrarea bugetului, prin investiţii în titluri de stat. Pe plan local, programele Fidelis şi Tezaur sunt deja nişte vedete incontestabile, care au atras doar în primele 10 luni din acest an peste 40 miliarde lei, după ce în 2024 totalul a fost de 32 miliarde lei. Acum, Ministerul de Finanţe se uită şi spre românii plecaţi din ţară ca potenţiali cumpărători. „Vrem să derulăm o campanie de marketing pentru diasporă. Vedem interes mare pentru plasamente în titluri de stat în euro. Avem scrisori, corespondenţe cu românii din alte ţări care ne cer detalii.  E un potenţial foarte mare acolo. Şi până la urmă ce opţiuni alternative mai bune are un român de acolo pentru a plasa euro? E greu de bătut randamentul titlurilor de stat”, spunea Ştefan Nanu, director general Trezoreria Statului, în luna septembrie, la conferinţa ZF Piaţa de capital summit 2025.   

     

  • Paşi mici, impact mare. Un instrument care face sustenabilitatea accesibilă acasă

    În ultimii ani, conversaţia despre energie a coborât din grafice şi statistici direct în sufragerie. Facturile au crescut, românii au comparat oferte, au renegociat contracte şi au devenit mai atenţi la ce înseamnă, concret, un kilowatt plătit şi unul risipit. În acest context, deciziile aparent mărunte – un termostat setat corect, o fereastră etanşată, o lampă trecută pe LED – au început să conteze vizibil în confortul de zi cu zi şi în predictibilitatea bugetului. Interesul pentru sustenabilitate a crescut, dar la fel şi scepticismul: publicul caută soluţii oneste, explicate pe înţelesul tuturor, nu promisiuni vagi. Cum sprijină ING clienţii să-şi transforme casele în locuinţe mai eficiente energetic?

    ING Bank vede sustenabilitatea ca pe o schimbare firească a economiei: tranziţia către un model de consum cu impact redus asupra mediului, către un model economic cu emisii reduse de carbon, este dezideratul spre care ar trebui toţi să ne orientăm, iar banca face eforturi în această direcţie. 

    Prin aplicarea strategiei „Terra” la nivel global, ING îşi propune să elimine finanţarea cărbunelui până în 2025, dar şi să diminueze cu 35% finanţările pentru exploatarea petrolului şi a gazelor până în 2030, ceea ce deschide calea pentru mai multe oportunităţi de creditare a economiei „verzi”, fie energie regenerabilă, eficienţă energetică şi soluţii de stocare. Întreg efortul se sprijină pe două direcţii clare: acţiune climatică (reducerea emisiilor prin modul în care este alocat capitalul) şi sănătate financiară (produse şi educaţie care ajută oamenii să-şi facă cheltuielile mai previzibile). Doar anul trecut, valoarea tranzacţiilor sustenabile pentru companii mobilizate de bancă s-a ridicat la 1,5 miliarde de euro în timp ce finanţările cu componentă verde pentru persoane fizice au ajuns la 382 milioane de euro, dublându-se faţă de anul anterior.

    SHIFT Hub este parte din misiunea ING Bank de a sprijini tranziţia la o economie cu emisii de carbon reduse. Este o platformă, un instrument de educaţie realizat de ING Bank împreună cu partenerii InfoClima şi ECONOS, care aduce la un loc expertiza tehnică şi recomandările practice, astfel încât conţinutul să fie util, echilibrat şi ancorat în realitate. SHIFT Hub porneşte de la semnalele pe care le dă casa: curenţi pe lângă ferestre, diferenţe de temperatură între camere, facturi care urcă în sezonul rece, apă caldă care întârzie sau senzaţia că „se pierde” căldura fără motiv.

    Utilizatorul poate alege tema relevantă, iar hubul te trece mai întâi printr-un diagnostic explicat pe înţelesul tuturor – ce înseamnă etanşeitate, cum recunoşti o punte termică, cum citeşti corect un grafic de consum sau o factură – şi abia apoi propune un traseu coerent al deciziilor: întâi reglajele de bază, apoi optimizările cu buget moderat, iar la final intervenţiile cu impact mare, numai acolo unde diagnosticul le justifică.


    „Am creat SHIFT Hub pentru a face sustenabilitatea accesibilă şi practică. Nu e vorba despre gesturi mari, ci despre paşi mici şi inteligenţi care contează cu adevărat la fiecare dintre noi acasă.“

    Marius Gavrea, Sustainability Manager, ING Bank România


    „Am creat SHIFT Hub pentru a face sustenabilitatea accesibilă şi practică. Nu e vorba despre gesturi mari, ci despre paşi mici şi inteligenţi care contează cu adevărat la fiecare dintre noi acasă. Logica proiectului porneşte de la trei convingeri simple: sustenabilitatea nu trebuie să fie complicată sau scumpă; într-un context economic dificil, eficienţa energetică are efect direct asupra cheltuielilor; iar rolul băncii este să susţină schimbările de fiecare zi, nu doar să vorbească despre ele”, afirmă Marius Gavrea, Sustainability Manager în cadrul ING Bank România. Conform lui, SHIFT Hub promite claritate şi ordine în decizii, cât şi soluţii adaptate pentru orice casă. Fiecare locuinţă are particularităţi, iar economiile reale depind de execuţie şi de obiceiuri.

     

    De la panouri solare la obiceiuri smart

    Percepţia preţului reprezintă o frână pe drumul către un stil de viaţă sustenabil: 58% dintre români susţin că nu folosesc mai des produse sustenabile din cauza preţului mai mare al acestora, potrivit unui studiu realizat de MKOR în 2024. În acelaşi timp, presiunea cheltuielilor schimbă criteriile după care românii caută „casa ideală”, iar şapte din zece români consideră că eficienţa energetică este unul dintre aspectele principale prin care o pot caracteriza. Altfel, interesul pentru soluţii care ţin costurile sub control este în creştere. Dorinţa de confort sporit vine la pachet cu întrebarea: cum investeşti fără să plăteşti în plus pentru soluţii care nu se potrivesc?

    În 2025, extinderea rapidă a prosumatorilor – reflectată în rapoartele lunare ANRE – indică o maturizare a pieţei: tot mai multe gospodării evaluează investiţiile prin costul total pe durata de viaţă şi gradul de autonomie obţinut, nu doar prin preţul iniţial.

    SHIFT Hub funcţionează ca un ghid de orientare în labirintul deciziilor ce pot spori eficienţa energetică acasă. În loc să propună „soluţii-minune”, platforma ajută utilizatorii să-şi pună casa în ordine în ritmul lor: primul pas este un diagnostic simplu, urmat de reglaje, etanşări, iluminat eficient, controlul consumului pasiv, iar paşii următori presupun optimizări cu buget moderat şi, doar acolo unde diagnosticul o cere, la intervenţii cu impact mai mare. Fiecare temă este explicată simplu, într-un limbaj accesibil, cu exemple din viaţa reală şi cu liste de verificare care pot fi folosite fie la momentul cererii de oferte sau la recepţia unei lucrări.

     

    Indicatorii care contează

    SHIFT Hub tratează eficienţa energetică ca pe un motor de predictibilitate: cel mai ieftin kilowatt este cel pe care nu-l consumi, iar ordinea intervenţiilor contează mai mult decât orice „soluţie-minune”. De aceea, platforma funcţionează ca un loc de inspiraţie în care soluţiile bune pentru casă vin natural, din explicaţii clare şi exemple concrete. Informaţiile sunt construite alături de specialişi: materiale scrise şi video care pun în ordine opţiunile în funcţie de impact şi buget – de la reglaje simple cu efect imediat, la optimizări şi abia apoi investiţii mai mari, atunci când chiar merită. 

    Platforma reuneşte articole şi resurse despre reducerea pierderilor de căldură prin izolaţie corectă, despre electrocasnicele care cântăresc cel mai mult în consum şi despre opţiuni de finanţare pentru renovări sustenabile. Materialele video arată, pas cu pas, cum citeşti o factură, cum setezi un termostat sau cum testezi etanşeitatea unei ferestre cu mijloace la îndemână.

    Conţinutul este realizat împreună cu InfoClima şi ECONOS, parteneri cu experienţă practică în proiecte de sustenabilitate şi eficienţă energetică. InfoClima funcţionează ca o agenţie de presă dedicată schimbărilor climatice, în care experţi din domenii variate contribuie cu articole bazate pe ştiinţă pentru a creşte gradul de înţelegere asupra impactului crizei climatice. ECONOS, pe de altă parte, este una dintre primele companii de consultanţă în domeniul soluţiilor de dezvoltare sustenabilă. Expertiza lor se vede în claritatea conţinutului, în simplitatea paşilor propuşi dar şi în argumentele fundamentate în ştiinţă.


    „În România, sectorul rezidenţial este responsabil pentru 45% din consumul anual de energie. În acest context, eficienţa energetică nu mai este doar o alegere responsabilă, ci o decizie strategică de business.“

    Iulia Rusu, business strategy lead, Tribul Lending & Insurance, ING Bank România


    SHIFT Hub îşi propune să fie un instrument util pentru toţi românii care înţeleg că sustenabilitatea nu este un lux, ci o serie de decizii şi schimbări mici care pot avea un impact semnificativ. Alături de ECONOS şi de InfoClima, SHIFT Hub va continua să creeze minighiduri, checklisturi şi clipuri scurte cu exemple concrete, dar şi miniserii video de
    1-3 minute şi podcasturi de 15-20 de minute, în care profesionişti explică pe înţelesul tuturor ce funcţionează în practică, cu demonstraţii acolo unde e relevant. În paralel, vor exista şi poveşti reale despre schimbări vizibile în locuinţe obişnuite.

    „Un stil de viaţă sustenabil nu înseamnă liste de trucuri, ci echilibru: confort astăzi, resurse şi şanse păstrate pentru mâine. El aduce predictibilitate în buget, linişte în casă şi sentimentul că alegerile tale contează. Nu ţine de perfecţiune, ci de consecvenţă şi transparenţă – de rezultate care se pot măsura în timp şi de normalitatea de a risipi mai puţin. Cu cât devine rutină, cu atât câştigăm noi, comunităţile şi mediul. La InfoClima sprijinim constant iniţiativele de sustenabilitate, pe baza datelor, cercetării şi a unei expertize solide”, declară Vlad Zamfira, Project Manager al InfoClima.

    Potrivit ECONOS, este important să înţelegem un concept adesea trecut cu vederea: consumul de energie „fantomă”. Acesta se referă la energia pe care o consumă aparatele electrice chiar şi atunci când sunt oprite sau în modul stand-by. De fapt, se estimează că energia consumată în modul stand-by poate reprezenta până la 40% din consumul total de energie al unui dispozitiv. Asta înseamnă aproximativ 6.500 de ore pe an de energie risipită pentru fiecare aparat, consumând între 0,5 şi 30 de waţi fiecare. La nivelul Uniunii Europene, consumul de energie electrică în modul stand-by reprezintă în medie 6,3% din consumul total anual pe gospodărie. Mai mult, se estimează că, pe măsură ce lumea devine tot mai digitalizată şi electrocasnicele preiau tot mai multe activităţi, până în 2030, aproximativ 15% din consumul total de energie electrică din Europa va fi în modul stand-by. Prin urmare, conştientizarea şi reducerea acestui consum „fantomă” este esenţială pentru a diminua facturile şi a proteja resursele şi planeta, care înmagazinează aproximativ 19 milioane de tone de dioxid de carbon pe an – adică aproximativ 1% din totalul emisiilor globale, numai din această risipă de energie.


    „Un stil de viaţă sustenabil nu înseamnă liste de trucuri, ci echilibru: confort astăzi, resurse şi şanse păstrate pentru mâine. El aduce predictibilitate în buget, linişte în casă şi sentimentul că alegerile tale contează. Nu ţine de perfecţiune, ci de consecvenţă şi transparenţă – de rezultate care se pot măsura în timp şi de normalitatea de a risipi mai puţin.“

    Vlad Zamfira, project manager, InfoClima


    „Eficienţa energetică şi reducerea amprentei de carbon nu mai sunt opţiuni, ci responsabilităţi urgente. La ECONOS, credem că sustenabilitatea începe cu transparenţă, cu măsurare şi cu acţiuni concrete. Doar aşa putem construi o economie care respectă limitele planetei şi oferă şanse reale generaţiilor care vin”, spune Mathieu Gregori, fondator al ECONOS.

    Există însă şi o doză de scepticism faţă de promisiunile „verzi”. SHIFT Hub pleacă exact de aici: nu promite rezultate înainte să-ţi înţelegi propria casă.

     

    Sustenabilitatea ca stil de viaţă accesibil

    SHIFT Hub traduce sustenabilitatea în paşi simpli şi accesibili pentru oricine. De la „monştrii” ascunşi ai consumului zilnic – pierderi de căldură, becuri ineficiente – la soluţii reale, practice, cu impact imediat asupra facturilor. Pentru cei care privesc sustenabilitatea strict prin lentila bugetului, mesajul este clar: o locuinţă eficientă înseamnă control – al pierderilor, al confortului, al costurilor. O locuinţă care pierde mai puţină energie înseamnă facturi mai aşezate, mai puţine surprize iarna şi verile caniculare mai uşor de gestionat. Când cheltuielile curente scad şi devin previzibile, bugetul familiei respiră, iar casa capătă un avantaj real la închiriere sau revânzare: cumpărătorii întreabă din ce în ce mai des „cât mă costă să locuiesc aici, lună de lună?”. Şi pentru finanţatori contează: un imobil cu consum mai mic e, în timp, un activ mai solid.

    Pentru o familie, eficienţa energetică înseamnă mai mult decât „verde”: înseamnă risc mai mic şi costuri mai previzibile. Cea mai mare parte a energiei dintr-o locuinţă merge în continuare pe încălzire – aproximativ două treimi în media europeană. În acelaşi timp, contextul rămâne volatil: numai în 2024, peste 1,3 milioane de consumatori din România şi-au schimbat furnizorul de electricitate, iar modificări recente ale tarifelor de reţea se văd deja în facturi, semn că preţul final rămâne o ţintă mobilă. De aceea, fiecare kilowatt „tăiat” din consum e o formă de protecţie împotriva volatilităţii iar prin intermediul SHIFT Hub românii pot lua decizii care să îi protejeze în aces sens.

    Utilizând platforma ca instrument de sporire a eficienţei energetice, aceştia pot lua decizii mici care se contabilizează, lună de lună, în buget. De la setarea temperaturii optime a frigiderului, optimizarea utilizării electrocasnicelor pentru consum redus de energie până la înlocuirea becurilor incandescente cu variante LED, platforma conţine soluţii şi idei pentru orice român. Cum clădirile înghit o parte importantă din energia Europei, investiţiile în eficienţă nu livrează doar confort, ci cresc şi rezilienţa şi valoarea activului în timp.


    „Eficienţa energetică şi reducerea amprentei de carbon nu mai sunt opţiuni, ci responsabilităţi urgente. La ECONOS, credem că sustenabilitatea începe cu transparenţă, cu măsurare şi cu acţiuni concrete.“

    Mathieu Gregori, fondator al ECONOS


    „În România, sectorul rezidenţial este responsabil pentru 45% din consumul anual de energie. În acest context, eficienţa energetică nu mai este doar o alegere responsabilă, ci o decizie strategică de business. Prin investiţii bine direcţionate şi accesarea mecanismelor de finanţare sustenabilă, oamenii pot reduce costurile operaţionale, îşi pot consolida rezilienţa şi pot contribui activ la tranziţia către o economie verde”, explică Iulia Rusu, Business Strategy Lead, Tribul Lending & Insurance, ING Bank România.

    Cele mai scumpe decizii apar, de regulă, din lipsa de informare adecvată: alegeri făcute după recomandările apropiaţilor, oferte comparate superficial şi instalaţii care nu au fost verificate complet. SHIFT Hub îşi propune să adune la un loc informaţiile necesare pentru a-i ajuta pe oameni să ia decizii mai informate când vine vorba de casă şi de stilul lor de viaţă. Când ştii ce să ceri, ce să verifici şi în ce ordine să intervii, reduci drastic riscul să plăteşti de două ori pentru aceeaşi problemă. 

    „Ne dorim să fim acolo unde sunt oamenii, să le fim alături, nu pentru a le spune ce să facă, ci pentru a-i ajuta să înţeleagă mai bine cum alegerile lor influenţează viaţa de zi cu zi şi lumea în care trăim. Eficienţa energetică nu este doar despre economii la facturi, ci despre grija faţă de resursele limitate ale planetei, despre reducerea impactului asupra mediului şi despre responsabilitatea pe care o avem unii faţă de ceilalţi. Cu cât devenim mai conştienţi de legătura dintre acţiunile noastre şi viitorul comun, cu atât putem construi împreună o societate mai echilibrată, mai sănătoasă şi mai sustenabilă”, punctează Eleni Skoura, Deputy CEO & Head of PI, ING Bank România.

     

    Începutul unei conversaţii despre locuinţe mai inteligente

    SHIFT Hub este, în esenţă, un instrument. Scopul lui e să îi ajute pe utilizatori să înceapă o conversaţie despre locuinţe mai inteligente şi, pe termen lung, despre un stil de viaţă sustenabil. Soluţiile nu cer investiţii spectaculoase, ci disciplină. Trecerea la becuri LED şi, acolo unde are sens, la senzori de mişcare reduce orele de lumină inutilă. Iarna, un termostat setat la 20–21° C, cu scăderi programate pe timpul nopţii sau când nu e nimeni acasă, păstrează confortul şi taie din consum fără efort. În aceeaşi logică intră şi „curăţenia” în jurul prizelor: TV-ul pus pe „sleep timer”, consola oprită complet, prelungitorul cu întrerupător pentru zona media sau de birou, iar încărcătoarele scoase din priză când nu alimentează nimic. La capitolul greşeli scumpe, diferenţa o fac aparatele vechi şi neîntreţinute. Un frigider sau un congelator din generaţii mai vechi pot consuma substanţial mai mult decât un model modern bine clasat energetic, iar filtrele murdare la aerul condiţionat ori la aspirator obligă motorul să muncească în plus pentru acelaşi rezultat.

    Pentru ING, această direcţie completează misiunea asumată: susţinerea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon şi întărirea sănătăţii financiare a clienţilor. Pe scurt, asta înseamnă decizii de finanţare care favorizează soluţiile eficiente energetic, dublate de educaţie despre un stil de viaţă sustenabil şi instrumente care fac cheltuielile mai previzibile acasă.