BusinessMagazin

Blog

  • Peste 130 de autovehicule furate descoperite la frontieră în primele opt luni ale anului 2025

    Peste 130 de autovehicule şi utilaje furate au fost descoperite la frontiera României în primele opt luni ale anului 2025, anunţă Poliţia de Frontieră. Cele mai multe sunt autoturisme de lux şi mijloace de transport înmatriculate în Europa de Vest şi spaţiul nordic.

    În perioada ianuarie – august 2025, poliţiştii de frontieră au descoperit la nivel naţional 135 de autovehicule şi utilaje căutate de autorităţile internaţionale, informează Poliţia de Frontieră Română.

    Printre acestea se află 113 autoturisme, 10 camioane, 6 microbuze, 1 motocicletă, 1 remorcă şi 4 utilaje agricole sau de construcţii. Cele mai multe vehicule sunt de lux sau de clasă medie, înmatriculate în state din Europa de Vest şi spaţiul Nordic, şi sunt urmărite pentru confiscare sau litigii juridice.

    Autovehiculele furate sunt adesea disimulate prin documente false, plăcuţe de înmatriculare schimbate sau transport pe platforme şi containere. Poliţia de Frontieră colaborează permanent cu instituţii similare din UE şi ţări terţe, utilizând baze de date internaţionale, precum SIS şi Interpol.

    Printre cazurile semnificative se numără: un microbuz înmatriculat în Bulgaria verificat la Nădlac care transporta un autoturism de lux căutat de autorităţile din Elveţia; două autoturisme de lux descoperite în portul Constanţa pregătite pentru export în Turcia; şi două utilaje agricole şi două de construcţii depistate la Nădlac şi Borş.

    În luna august 2025, poliţiştii de frontieră au indisponibilizat mai multe autoturisme de lux, evaluate la peste 500.000 de euro, semnalate de Austria, Danemarca, Norvegia, Polonia şi Spania. În toate cazurile, autovehiculele au fost reţinute până la clarificarea situaţiei juridice, iar pe numele persoanelor implicate au fost întocmite dosare penale pentru infracţiuni precum tăinuire, uz de fals şi fals în înscrisuri.

  • Povestea tânărului care, la doar 19 ani, a început să scrie una dintre cele mai spectaculoase poveşti de antreprenoriat din ultimul deceniu. Totul a pornit din garajul său

    În 2012, în Birmingham, un student de 19 ani pasionat de fitness şi programare începea să scrie una dintre cele mai spectaculoase poveşti de antreprenoriat din ultimul deceniu. Numele lui este Ben Francis, iar brandul pe care l-a fondat dintr-un garaj a ajuns astăzi să reprezinte un brand care să fie purtat în peste 180 de ţări: Gymshark.

    L a acea vreme, Francis era student la universitate şi lucra part-time ca livrator la Pizza Hut pentru a-şi acoperi cheltuielile. Frustrarea lui era simplă: nu găsea echipamente sportive care să fie pe gustul său şi pe bugetul unui tânăr de 19 ani. „Mă antrenam zilnic şi voiam haine care să arate bine, dar şi să fie funcţionale. Nu exista nimic pe piaţă care să bifeze ambele criterii, aşa că am decis să fac eu ceva”, povesteşte el. Împreună cu un prieten, a început să imprime tricouri şi hanorace folosind o maşină de cusut pe care o comandaseră online.

    Primele produse erau trimise din garajul părinţilor, iar primele vânzări au venit prin eBay. Momentul de cotitură a fost în 2013, la expoziţia BodyPower din Birmingham, unde standul Gymshark a fost asaltat de vizitatori. Francis înţelesese deja că viitorul marketingului nu mai stă în panouri publicitare sau reclame TV, ci în reţelele sociale. A trimis produsele sale gratuit către youtuberi şi influenceri de fitness, iar aceştia au devenit rapid ambasadorii brandului. Strategia a funcţionat: în doar câteva luni, Gymshark trecea de la câteva comenzi pe săptămână la mii de comenzi pe zi. În 2016, Francis a decis să se retragă din poziţia de CEO pentru a învăţa mai mult despre cum se conduce o companie aflată în plină expansiune.

    A urmat cursuri de business, a angajat lideri cu experienţă şi a lucrat în diferite departamente ale firmei pentru a înţelege toate mecanismele. „Am vrut să fiu pregătit atunci când mă voi întoarce la conducere”, spune el. Decizia a dat roade: în 2021, Francis a revenit în funcţia de CEO al Gymshark. Astăzi, Gymshark are peste 230 de milioane de lire sterline cifră de afaceri anuală şi o evaluare de peste 1 miliard de lire sterline, după ce fondul american General Atlantic a cumpărat o participaţie minoritară în 2020. Compania are peste 800 de angajaţi, birouri în Marea Britanie, SUA şi Hong Kong, şi o comunitate de milioane de fani pe Instagram, TikTok şi YouTube. Succesul Gymshark se bazează pe un model direct-to-consumer (D2C) şi pe o filozofie „digital-first”. În loc să investească în magazine tradiţionale, compania a ales să vândă aproape exclusiv online, construind o legătură directă cu clienţii. Strategia de marketing este la fel de diferită: Gymshark a fost printre primele branduri care au transformat influencerii de fitness în adevărate vedete, înainte ca termenul de „influencer marketing” să devină mainstream. Francis rămâne un antreprenor atipic pentru industria modei şi a sportului.

    Nu este designer, nici manager clasic de corporaţie, ci un tânăr autodidact care a crescut odată cu compania lui. De altfel, el recunoaşte că una dintre cele mai mari provocări a fost să înveţe să lase controlul pe mâna altora şi să înţeleagă că „a construi un brand global înseamnă să aduni oameni mai buni decât tine în jurul tău”. În 2023, Ben Francis a fost inclus în lista Forbes 30 Under 30 Europe, iar Gymshark a deschis primul său flagship store la Londra, pe Regent Street – o mişcare simbolică prin care a intrat oficial în liga marilor branduri de fashion & sportswear, alături de Nike, Adidas sau Puma. Ce urmează? Extinderea pe piaţa americană, unde competiţia este acerbă, dar unde Gymshark are deja o comunitate solidă. „Visul meu nu a fost niciodată să am cel mai mare brand de echipamente sportive. Visul meu a fost să construiesc o comunitate globală de oameni pasionaţi de fitness şi să-i inspirăm să fie mai buni în fiecare zi”, spune Francis.  

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

    Surse: Forbes, BBC, The Guardian, Financial Times, Business Insider, site-ul oficial Gymshark, interviuri Ben Francis pe YouTube

  • Care este ţara în care a fost inventat valul artificial perfect, ce atrage tot mai mulţi miliardari şi vedete? Şi cât costă o vacanţă care include… valul perfect?

    Cel mai lung val artificial din lume are 690 de metri şi îi atrage pe miliardari şi vedete la Surf Abu Dhabi. Preţul? De la 950 DE DOLARI pentru câteva valuri, până la 5.450 de dolari pentru închiriere privată. Cum se transformă deşertul Abu Dhabi într-o destinaţie globală de surfing, cu valuri perfecte, pentru clienţi celebri precum Chris Hemsworth sau Lewis Hamilton?

     

    Abu Dhabi are multe dintre lucrurile pe care surferii le caută în goana lor după valul perfect: vreme caldă, soare tot timpul anului şi apă limpede. Singurul lucru pe care nu îl avea erau valurile. Asta s-a schimbat în octombrie 2024, când s-a deschis Surf Abu Dhabi. Oferind cel mai lung val artificial din lume, compania speră să transforme Abu Dhabi într-o destinaţie globală de surfing. Un articol publicat recent de CNN vorbeşte despre cum acolo piscina de valuri are 755 de yarzi (690 de metri) lungime, iar un surfer poate „încăleca” un val timp de până la un minut. Toate celelalte piscine de valuri sunt cu apă dulce, dar Surf Abu Dhabi este umplută cu 80 de milioane de litri de apă de mare pompată din Golful Persic. Apa este mai sărată decât în majoritatea părţilor lumii, aşa că Surf Abu Dhabi o desalinizează uşor. Valul este produs de o aripă subacvatică trasă de scripeţi de-a lungul piscinei. Aripa deplasează apa, iar podeaua special modelată a piscinei, cunoscută sub numele de batimetrie, face ca valul să se spargă. Batimetria piscinei din Abu Dhabi, „acolo unde se întâmplă magia”, este brevetată, spune Ryan Watkins, director general la Surf Abu Dhabi. Tehnologia a fost concepută de Kelly Slater, cel mai de succes surfer profesionist din istorie. În timp ce majoritatea surferilor profesionişti au o linie de pantaloni scurţi cu semnătura lor, Slater are o linie de valuri. El a lucrat cu Adam Fincham, specialist în mecanica fluidelor la Universitatea din California de Sud, pentru a crea valul perfect. Proiectul a fost „matematic îngrozitor”, a spus un profesor de la USC într-un interviu pentru Science. Tehnologia a fost prezentată pentru prima dată în 2015 la Surf Ranch din California, iar World Surf League (WSL), cea mai înaltă competiţie profesionistă de surfing, a inclus un eveniment la piscina Surf Ranch în sezonul 2018. WSL a organizat un eveniment şi la piscina din Abu Dhabi în februarie 2025. În 2016, WSL Holdings, compania-mamă a World Surf League, a cumpărat Kelly Slater Wave Company, deţinătoarea tehnologiei.

     

    Cum a devenit valul perfect plan de business

    Ideea valului perfect a fost cimentată în psihologia surfingului de documentarul „The Endless Summer” din 1966, despre doi surferi californieni aflaţi într-o călătorie în jurul lumii pentru a găsi valul perfect. Urmărind vara din emisfera nordică până în cea sudică, aceştia l-au descoperit la Cape St. Francis, în Africa de Sud. Filmul este hipnotizant pentru surferi – tuburi rapide pe o plajă cu nisip, cu valuri ce se succed unul după altul. „Aceste valuri par făcute de o maşinărie”, spune naratorul. Totuşi, Cape St. Francis este notoriu de capricios. Dezvoltările de pe cap au împiedicat nisipul să mai modeleze plaja, iar valul nu va mai fi niciodată perfect. Dar valul de la Surf Abu Dhabi este mereu acelaşi. „Am adoptat o metodologie de calitate, nu de cantitate”, spune Watkins pentru CNN. „Oferim cele mai bune valuri din lume; cu siguranţă nu cele mai multe.” Peste 80% dintre clienţii lor sunt vizitatori internaţionali care vin să facă surf pe acest val, iar Surf Abu Dhabi se adresează pieţei de turism de lux. În piscină sunt admişi doar patru surferi simultan pe valul intermediar sau avansat, fiecare plătind 3.500 AED (aproximativ 950 de dolari). Fiecare primeşte garantat şase valuri, dar poate prinde mai multe dacă un alt surfer cade. Totuşi, Watkins spune că majoritatea preferă să închirieze piscina în privat pentru 20.000 AED (circa 5.450 de dolari) pentru 90 de minute. Watkins spune că preţurile ridicate merită. „Călătoria noastră durează 55 de secunde de la un capăt la altul şi ai parte de două tuburi perfecte.” Clienţii primesc antrenament în apă şi recenzii video ulterior. Industria globală a turismului de surf a ajuns la 68,3 miliarde de dolari în 2024 şi se estimează că va atinge 95,93 miliarde până în 2030. Surf Abu Dhabi crede că poate capta segmentul de lux al pieţei. Dar pentru asta trebuie să-i convingă pe clienţi că surfingul în piscină e mai bun decât cel în ocean.

    Cifrele surfului de lux în Abu Dhabi

    Surf Abu Dhabi a inaugurat în 2024 cel mai lung val artificial din lume – 690 m, cu o cursă de până la 55 de secunde. Baza este umplută cu 80 milioane litri de apă de mare, desalinizaţi pentru condiţii optime.

    Œ1. Accesul este exclusivist: 

    • 3.500 AED (+950 $) pentru 6 valuri garantate;

    • 20.000 AED (+5.450 $) pentru închiriere privată, 90 min.

    2. Piaţa globală de turism de surf a valorat 68,3 mld. $ în 2024 şi va atinge aproape 96 mld. $ până în 2030. Surf Abu Dhabi mizează pe segmentul de lux, atrăgând CEO, miliardari şi vedete – printre clienţi, Chris Hemsworth, Lewis Hamilton sau Steve Aoki.

    Ž3. Creat de Kelly Slater, legenda surfingului, proiectul a costat +90 mil. $ şi promite „valul perfect” pe care surferii îl caută de zeci de ani.

    Un loc, dar nu un înlocuitor

    Când Felippe Bonella Dal Piero şi-a început afacerea de turism de lux în surf, Mahalo Surf Experience, spune că nimeni nu înţelegea conceptul. „Surferii sunt săraci”, îi spuneau oamenii. Dar acum, Dal Piero îşi petrece viaţa ghidând CEO şi miliardari spre colţuri ascunse ale lumii, în căutare de valuri pustii. Are o echipă de meteorologi care urmăresc furtunile, iar când condiţiile se aliniază perfect, îşi sună clienţii pentru o misiune de ultim moment. O excursie de patru zile costă în jur de 150.000 de dolari. Preţul, spune Dal Piero, e atât de mare pentru că „nu există marjă de eroare”. Clienţii lui nu vor să plece de la birou pentru valuri slabe, cazări incomode sau alţi oameni în apă. „Este ca o operaţiune James Bond”, spune el pentru CNN, folosind bărci rapide şi hidroavioane pentru a-i duce pe clienţi la cele mai bune valuri. Tot mai des, clienţii săi învaţă să facă surf în piscine de valuri. Predictibilitatea şi controlul fac piscina atractivă pentru profesioniştii ocupaţi care nu au timp să urmărească furtunile, iar cluburile exclusive de surf se înmulţesc, cum este São Paulo Surf Club din Brazilia, unde abonamentul de familie ar costa în jur de 174.000 de dolari. Acest lucru schimbă aşteptările clienţilor, ale căror abilităţi sunt formate în valurile previzibile ale unei piscine, nu în oceanul imprevizibil. „Oceanul îi coboară cu picioarele pe pământ pe mulţi dintre aceşti oameni, pentru că în piscină totul e controlat”, spune Dal Piero. Unii clienţi trebuie chiar împinşi în valuri, neavând condiţia fizică pentru a înota ca în ocean. Totuşi, piscinele de valuri au un rol. Dal Piero le foloseşte pentru antrenamente specifice în medii controlate, oprindu-se adesea la Surf Abu Dhabi în drum spre Maldive sau Indonezia. Însă el crede că piscinele nu vor înlocui oceanul. „Să te ridici pe un val şi să mergi 100 de metri nu înseamnă surfing.” Clienţii săi vor „conexiunea cu natura, cu ritmul oceanului” şi lipsa de control. „Dacă eşti miliardar, CEO, îţi ai toată viaţa programată. Odată ce intri în ocean, totul dispare”, spune el. „Nu ştii dacă următorul val va fi cel mai bun din viaţa ta sau cea mai dură căzătură.” Watkins, pe de altă parte, crede că această lipsă de control îi descurajează pe mulţi şi că piscinele fac sportul mai accesibil. „Cel mai vârstnic surfer pe care l-am avut avea 86 de ani”, spune el. Siguranţa şi exclusivitatea piscinei atrag CEO şi vedete care nu vor să se lupte pentru valuri în ocean. Chris Hemsworth, Steve Aoki şi Lewis Hamilton sunt clienţi fideli ai Surf Abu Dhabi, iar prinţul Harry şi Ivanka Trump au fost văzuţi la Surf Ranch în California. „Din perspectiva unui teren de golf, noi am fi Augusta”, spune Watkins, referindu-se la Augusta National Golf Club, celebru pentru exclusivitate. Comparaţia e potrivită: acum câteva decenii, executivii şi profesioniştii la care se adresează Surf Abu Dhabi ar fi jucat golf. Acum „toată lumea vrea să fie surfer”, spune el. Dar nu orice fel de surfer – ci unul cu valul perfect.

     

    La fel de mainstream ca fotbalul

    Slater visa la piscine de valuri cu mult timp înainte de a deschide Surf Ranch. În memoriile sale din 2003 scria că „surferii au visat mereu să creeze maşina de valuri supremă. Configuraţia perfectă ar aduce surfingul în fiecare oraş din America şi ar face sportul la fel de mainstream ca fotbalul”. Cu toate acestea, doar două piscine din lume folosesc în prezent tehnologia lui Slater: Surf Ranch din California şi Surf Abu Dhabi. O a treia este în construcţie la Austin, Texas. Surf Abu Dhabi nu a confirmat costurile de construcţie, dar Bloomberg a raportat suma de 90 de milioane de dolari. Sistemul lui Slater nu este singurul disponibil. În 2024, existau 36 de piscine de valuri în funcţiune la nivel mondial şi alte 76 în dezvoltare. Majoritatea folosesc sisteme diferite, care necesită bazine mai mici şi oferă curse mai scurte, dar mai ieftine. O oră de surfing la The Wave din Bristol, Marea Britanie, costă 55 de lire (75 de dolari) pentru o sesiune avansată.

    Fiecare are propria idee despre ce înseamnă un val perfect. Pentru un începător, poate fi să reuşeşti să stai în picioare trei secunde, în timp ce un profesionist îşi doreşte un tub de 30 de secunde, explică Watkins. „Este foarte subiectiv.” Cu toate acestea, toţi surferii urmăresc idealul valului perfect. A reuşit Surf Abu Dhabi să îl creeze? „Am făcut o versiune a lui”, spune Watkins.    


    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Zeci de mii de persoane participă la marşul anti-imigraţie din Londra

    Zeci de mii de manifestanţi au ieşit sâmbătă pe străzile Londrei la apelul activistului anti-imigraţie şi anti-islam Tommy Robinson. În paralele se desfăşoară şi o contramanifestaţie sub sloganul „Ridică-te împotriva rasismului”, informează Reuters. 

    Marşul, denumit „Uniţi Regatul”, a strâns zeci de mii de persoane în zona de sud a Tamisei, înainte ca mulţimea să pornească spre Parlamentul britanic.

    Protestatarii au fluturat steaguri britanice şi engleze, dar şi drapele americane şi israeliene, unii purtând şepci MAGA. Printre sloganurile scandate s-au numărat mesaje împotriva premierului Keir Starmer şi apeluri la oprirea imigraţiei ilegale.

    Organizatorul Tommy Robinson a anunţat marşul ca fiind o sărbătoare a libertăţii, dar şi un moment de comemorare pentru Charlie Kirk, activistul conservator american, asasinat miercuri la o universitate din Utah.

    De asemena, în apropierea marşului organizat de Robinson se desfăşoară şi o contramanifestaţie denumită „Ridică-te împotriva rasismului”.

    Poliţia londoneză a declarat că va trata ambele manifestaţii cu imparţialitate, dar va interveni ferm în caz de incidente. Autorităţile au avertizat asupra riscului de retorică anti musulmană, observată la evenimente similare din trecut.

  • Donald Trump cere statelor NATO să oprească importurile de petrol rusesc

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut, printr-o scrisoare adresată statelor Alianţei Nord-Atlantice, să fie oprite achiziţiile de petrol din Rusia şi să se adopte sancţiuni majore comune, notează Reuters. 

    „Sunt pregătit să impun sancţiuni majore Rusiei atunci când toate statele NATO vor fi convenit şi vor începe să facă acelaşi lucru şi când toate naţiunile NATO vor înceta să cumpere petrol din Rusia”, a transmis liderul de la Casa Albă printr-un mesaj publicat pe reţelele de socializare.

    În plus, Donald Trump a propus ca NATO să adopte tarife comerciale între 50% şi 100% pentru produsele din China, cu scopul de a diminua influenţa economică a Beijingului asupra Moscovei.

    Iniţiativa se petrece pe fondul avertismentelor repetate îndreptate împotriva Federaţiei Ruse de a impune sancţiuni pe fondul Războiului din Ucraina, dar şi împotriva statelor care continuă să achiziţioneze petrol rusesc.

    Washingtonul a decis deja să aplice taxe vamale suplimentare de 25% pentru produsele provenite din India, invocând dependenţa acesteia de petrolul rusesc.

  • Daniel David: Dacă moţiunea simplă trece, nu mai am de ce să rămân ministru

    „Dacă în urma moţiunii simple, deşi nu sunt obligat şi premierul nu este obligat să-mi ceară demisia sau eu să-mi pun demisia, eu nu mai am de ce să fiu ministru pentru a susţine un program al unei coaliţii care văd că, sau care s-ar putea să nu şi-l mai asume, mai ales că mă simt liniştit”, spune la Digi24 Daniel David, întrebat dacă va demisiona în cazul în care moţiunea simplă depusă de AUR, care va fi dezbătută şi votată luni, va fi aprobată.

    Ministrul Educaţiei afirmă că nu ar rămâne în funcţie nici dacă premierul i-ar cere acest lucru.

    „Eu mi-am făcut datoria. Ţara, repet, ca urmare, şi a contribuţiei educaţiei, a scăpat de junk, iar educaţia are salarii şi burse. În momentul ăsta eu pot rămâne pentru a fi un ministru care începe să treacă din logică de austeritate în reformă, dar vreau să văd că coaliţia este alături de mine, sau dacă nu mai este alături de mine, asta este, mi-am făcut datoria, sistemul a fost salvat, pot să plec”, încheie David.

    Alianţa pentru Unirea Românilor a înregistrat la Senat o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei, acuzându-l pe Daniel David că a impus măsuri de austeritate care ar duce la concedieri mascate, comasarea haotică a şcolilor şi scăderea calităţii actului educaţional.

  • Moşteanu: Nu cred că va demisiona. Nu are cine să îl înlocuiască pe Bolojan în momentul ăsta

    Vicepremierul Ionuţ Moşteanu (USR) afirmă că Ilie Bolojan nu va demisiona din funcţie dacă judecătorii CCR vor admite sesizările pe legile din pachetul doi de reforme: „Bolojan e omul de care România are nevoie în momentul ăsta, nu are cine să îl înlocuiască în momentul ăsta”

    „Nu cred (că Ilie Bolojan va demisiona-n.r.). Pot să înţeleg presiunea, că sunt alături de dânsul. Ne vedem şi credeţi-mă că Ilie Bolojan are susţinere mai multă de la USR cred că decât de la orice alt partid din coaliţie. Şi arătăm asta în fiecare zi. Îl susţinem în toate deciziile de foarte multe ori. Pur şi simplu, mergem pe mâna dânsului. Nu mai punem probleme suplimentare, că şi aşa sunt destule discuţii în coaliţie. Cred că Ilie Bolojan e omul de care România are nevoie în momentul ăsta”, spune la PrimaTV Ionuţ Moşteanu.

    El afirmă că Bolojan „are şi experienţa şi hotărârea să oprească nişte lucruri care nu se întâmplă bine şi să le pună pe un făgaş normal”.

    „Are nevoie de mai mult suport. Dacă nu va trece de Curtea Constituţională acest pachet, vom găsi o cale. Dacă Curtea va zice că nu e bună una sau alta, vom găsi o cale să corectăm. Nu se termină lumea cu un pachet legislativ. Pare că se termină cel puţin viaţa unui guvern dacă nu lumea. Ar fi foarte grav pentru România. Vă zic sincer, ştiţi piaţa politică din România, nu are cine să îl înlocuiască pe Bolojan în momentul ăsta”, adaugă vicepremierul USR.

    El este de părere că un premier tehnocrat „nu are autoritate”.

  • Grindeanu: Zvonurile privind ridicarea plafonării la alimente m-au îngrijorat

    Sorin Grindeanu, lider interimar PSD, a declarat că zvonurile privind ridicarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază l-au îngrijorat, avertizând că o astfel de măsură ar creşte inflaţia şi ar afecta puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii.

    „România are nevoie de stimularea investiţiilor, de idei care să aducă un plus în economie şi speranţă pentru viitor, nu de experimente şi austeritate pe seama celor mulţi. Tocmai de aceea, joi am lansat Planul economic al PSD – un program de relansare prin investiţii, locuri de muncă şi şanse pentru tineri. Avem nevoie de politici publice care să crească economia şi nu care să mute toată greutatea pe spatele celor care muncesc cinstit. Prin urmare, este nevoie să discutăm cât mai rapid acest Plan cu partenerii de guvernare, cu structurile asociative şi mediul de afaceri, în contextul în care inflaţia a ajuns din nou la niveluri record. Este un semnal care m-a îngrijorat, la fel de mult ca zvonurile privind renunţarea la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază, care ar urma să fie ridicată de la 1 octombrie”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu.

    El afirmă că va cere urgent clarificări partenerilor de guvernare, „pentru că este o decizie pe care nu am discutat-o în Coaliţie şi cu care PSD nu poate fi de acord”.

    „Specialiştii spun că ridicarea plafonării ar creşte imediat inflaţia cu încă 2-3 puncte procentuale, consumul ar scădea, iar puterea de cumpărare a românilor se va prăbuşi! Aşadar, nu văd nimic pozitiv în ridicarea acestui mecanism de protecţie, mai ales că el îi ajută pe românii cu venituri mici şi medii! O spun public şi o voi afirma clar şi în cadrul viitoarei Coaliţii: presiunea preţurilor deja se resimte puternic în buzunarele oamenilor, nu este nevoie de o lovitură suplimentară!
    Să gândim de două ori înainte de orice acţiune guvernamentală”, încheie Grindeanu.

    În ultimele zile au apărut informaţii în spaţiul public că Executivul va renunţa la plafonarea adaosului comercial în cazul alimentelor de bază.

  • Administraţia Trump opreşte fondurile pentru programele globale HIV/SIDA

    Statele Unite au suspendat o parte din finanţarea pentru programul lor emblematic de combatere a SIDA, potrivit organizaţiilor internaţionale şi membrilor Congresului, care avertizează că reducerile afectează deja pacienţii şi opresc proiecte esenţiale la nivel global, notează CNN.

    Programul Preşedintelui pentru Urgenţe în Lupta împotriva SIDA (PEPFAR), lansat în 2003 de George W. Bush, marchează în 2025 două decenii de activitate în reducerea epidemiei de HIV/SIDA la nivel mondial. Cu toate acestea, tăierile de fonduri anunţate de administraţia Trump riscă să submineze eforturile de prevenţie şi tratament, afectând milioane de persoane din Africa şi alte regiuni vulnerabile.

    PEPFAR a salvat estimativ 26 de milioane de vieţi şi oferă tratament antiretroviral pentru peste 20,6 milioane de persoane, inclusiv 566.000 de copii. Programul a prevenit, de asemenea, 7,8 milioane de naşteri cu HIV şi a oferit profilaxie pre-expunere (PrEP) pentru peste 2,5 milioane de persoane doar în 2024. În ciuda succeselor, reducerile de finanţare ameninţă continuitatea acestor progrese, iar organizaţiile internaţionale avertizează că milioane de oameni ar putea fi afectaţi dacă sprijinul nu va fi restabilit rapid.

    Experţii în sănătate publică subliniază că susţinerea constantă a programului este crucială pentru atingerea obiectivului de eliminare a HIV/SIDA până în 2030. PEPFAR rămâne un simbol al cooperării internaţionale şi al angajamentului pentru sănătatea globală, iar reducerea fondurilor ar putea inversa progresele realizate în ultimele două decenii.

     

  • Nazare: Reconfirmarea ratingului Moody’s arată direcţia credibilă de consolidare fiscală a României

    Reconfirmarea ratingului României de către Moody’s confirmă traiectoria credibilă de consolidare fiscală a ţării, în ciuda provocărilor interne şi internaţionale, iar Guvernul continuă să asigure stabilitatea finanţelor publice, afirmă ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

    „Reconfirmarea ratingului de către Moody’s subliniazǎ încǎ o datǎ că România se află pe o direcţie credibilă de consolidare fiscală, în pofida unui context intern şi internaţional complex. Această traiectorie nu este lipsită de provocări, iar menţinerea încrederii investitorilor şi a partenerilor internaţionali depinde de consecvenţa cu care vom continua consolidarea fiscală”, scrie pe Facebook Alexandru Nazare.

    Ministrul Finanţelor subliniază că Executivul continuă să asigure să asigurăm stabilitatea finanţelor publice şi reducerea deficitului, pentru a întări rezilienţa economiei româneşti şi a oferi predictibilitate cetăţenilor şi mediului de afaceri.

    „Ajustarea fiscală pe care am început-o nu este doar o măsură de echilibru bugetar, ci un fundament solid pentru creşterea economică sustenabilă a României”, încheie Nazare.

    Agenţia de rating Moody’s a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara noastră primind ratingul Baa3 cu perspectivă negativă.

    Măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, precum creşterea TVA-ului şi eliminarea subvenţiilor la energie au fost suficiente pentru a convinge prestigioasa organizaţie americană că ţara noastră încă este un loc sigur pentru investiţii.

    Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

    Agenţia de rating prognozează acum un deficit bugetar de 6,1% pentru 2026, în urma corecţiei fiscale, dar şi posibilitatea unor reduceri suplimentare în 2027, potrivit zf.ro.

    Totuşi, România ar putea intra în junk dacă Guvernul Bolojan nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar, din cauza faptului că pachetele de măsuri fiscale nu au un efect suficient.