BusinessMagazin

Blog

  • Hotelul Watergate fara cumparatori

    Dupa cum afirma Paul Cooper, vicepresedinte al Alex Cooper Auctioneers, 10 persoane din intreaga lume s-au aratat interesate de cumpararea imobilului, depunand garantii de cate un milion de dolari, informeaza CNN. Cu toate acestea, hotelul a ramas in mainile creditorului, PB Capital, dupa ce nimeni nu s-a aratat dispus sa plateasca pretul minim cerut de 25 milioane de dolari.

    In noaptea din 17 iunie 1972, au fost gazduiti in hotel oamenii angajati de presedintele american Richard Nixon sa intre prin efractie in biroul Partidului Democrat, din timpul campaniei de re-alegere. Arestarea hotilor a fost punctul de pornire al anchetei care a dus, doi ani mai tarziu, la demisia lui Nixon. Printre oaspetii hotelului s-au numarat si fostii agenti FBI si CIA, G. Gordon Liddy, respectiv Howard Hunt, ulterior arestati datorita implicarii lor in infractiunea de la Watergate.

    Complexul Watergate a fost construit la finalul anilor 60 si include un hotel, doua cladiri de birouri si 3 imobile de apartamanete. CNN adauga ca arhitectii considera ca hotelul Watergate ar avea nevoie de renovari in valoare de 100 milioane de dolari.

     

  • Profit peste asteptari pentru Apple

    Vanzarile noilor versiuni de telefoane iPhone, computere Macintosh precum si popularele iPod-uri au adus venituri de 8,34 miliarde de dolari in ultimul trimestru, anunta the Telegraph. Apple a vandut 5, 2 milioane produse iPhone, fata de cele 3,79 milioane comercializate in primul trimestru al anului.

    Wall Street Journal     sustine ca veniturile rezultate din vanzarea dispozitivelor iPhone s-au triplat la 1.69 miliarde de dolari comparativ cu anul trecut, eclipsand castigurile aduse din comertul cu dispozitive iPod. Ba mai mult, cererea tot mai mare de de terminale iPhone a determinat o scadere de 7.3 procente a veniturilor aduse de vanzarea de iPod-uri. In timp ce unii analisti sustin ca atitudinea conservatoare a gigantului Apple este una prudenta, avand in vedere, mai ales, economia actuala, Andy Hargreaves a atentionat ca vanzarile ar putea scadea, dat fiind faptul ca le este foarte usor consumatorilor sa anticipeze produsele ce urmeaza a fi introduse pe piata de catre companie.

    De la lansarea din 2007, mai mult de 21 milioane unitati de iPhone au fost vandute, totalizand impreuna cu numarul de dispozitive iPod o suma de 37 milioane. “Apple este una dintre putinele companii a carei afacere a rezistat tumultoasei economii actuale” a declarat Eric Kuby, director de investitii al Northstar Investment Management. Gigantul are planuri mari: mai nou, vrea ca din anul urmator sa inceapa comercializarea de produse iPhone si in China.
     

     

  • Bursa pe minus

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 0,7%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 4,5% sub referinta.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 1,5%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 2,3%.

    Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost cele mai lichide din piata, cu o valoare cumulata de 3,8 milioane lei , iar ultimele tranzactii au fost efectuate la un pret de 0,885 lei, in scadere cu 1,1%. Titlurile SIF Moldova (SIF2) au incheiat ziua in scadere cu 1,9%, fiind cotate la un pret de 0,77 lei, iar pretul actiunilor Banca Transilvania (TLV) au fost de 1,18 lei, in crestere cu 1,7% fata de referinta.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) cu 10,5% si Condor Group Arad (CGC) cu 9,7%. Casa de Bucovina-Club de Munte (BCM) a avut o scadere a pretului de tranzactionare cu 6,5%, iar Amonil (AMO) cu 5,9%.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost diferita de cea a marilor burse europene, care au incheiat sedinta de miercuri in crestere cu 0,1% – 0,6%.
     

  • Biden: SUA susţin Ucraina în drumul spre NATO

    Vizita lui Biden în regiune – care a avut loc la numai două săptămâni după întâlnirea dintre preşedintele SUA, Barack Obama şi omologul său rus, Dmitri Medvedev – a avut scopul de a risipi temerile în Georgia şi Ucraina cu privire la posibila decizie administraţiei Obama de a îşi retrage sprijinul pentru ţările cu viziuni pro-vestice, cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile Washingtonului cu Moscova. Furia oficialilor ruşi este în creştere din cauza adâncirii alianţelor vestice în ceea aşa-numita „zonă a intereselor privilegiate”, dar şi din cauza propunerii extinderii NATO prin aderarea Ucrainei şi Georgiei, ţări din fosta Uniune Sovietică.

    Biden a lăsat să se înţeleagă foarte clar că Statele Unite sunt entuziaste în legătură cu această propunere. „Dacă alegeţi să luaţi parte la integrarea euro-atlantică, ceea ce eu cred că faceţi, atunci vă vom sprijini puternic”, a declarat Biden după întâlnirea cu preşedintele ucrainean Viktor Yushchenko.Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Andrei Nesterenko, consideră că este dreptul suveran al Ucrainei să îşi aleagă aliaţii, dar că este foarte important ca acest lucru să fie implementat în mod transparent, fără jocuri de culise şi fără a prejudicia interesul altcuiva.

    În tot acest timp, în Ucraina şi Georgia, problemele sunt departe de a se rezolva. La Kiev, preşedintele în exerciţiu, pro-europeanul Viktor Yushchenko, nu este cotat cu prima şansă la alegerile din ianuarie. Urmăritorii săi, Yulia Tymoshenko şi Viktor Yanukovich, sunt mai puţin entuziaşti cu privire la aderarea la NATO, la fel ca majoritatea ucrainienilor. Preşedintele Georgiei, citat duminică de Wall Street Journal, declara că „speranţele ţării de a se alătura NATO sunt aproape nule” şi că „dacă Rusia ar reuşi să blocheze şansele Georgiei de a intra în alianţă, ar avea loc o mare tragedie pentru ţara sa”.

    Mai multe puteţi citi în NYTimes: www.nytimes.com.
     

  • Afacerile Gerocossen au crescut cu 10% la 6 luni, pana la 2,6 milioane euro

    Compania de cosmetice a benficiat de pe urma migrarii consumatorilor din segmentul produselor cu pret ridicat, spre cele cu pret mediu, tendinta stimulata si prin promotiile oferite de producator.

    Produsele Gerocossen sunt distribuite in proportie de 69% in sistemul de comert traditional si de 29% prin canale moderne ca supermarketurile si hypermarketurile, dar si prin canalul farma.

    Reprezentantii Gerocossen mizeaza pe o crestere a vanzarilor ce va depasi ritmul pietei de 5-10% in 2009, bazandu-se pe faptul ca femeile nu vor renunta la consumul de produse pentru infrumusetare.

    Competitorii locali ai Gerocossen sunt Farmec Cluj-Napoca, Genmar Bucuresti, Gerovital Cosmetics si Ivatherm.
     

  • ING: “Rata rezilierilor s-a injumatatit in T2”

    "Observam in trimestrul al doilea un semnal ca, din punctul de vedere al cererilor de reziliere, piata asigurarilor de viata din Romania se stabilizeaza", spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general ING Asigurari de Viata. Astfel, daca in primul trimestru rata rezilierilor la ING Asigurari de Viata era de 2% pe luna, din totalul contractelor in vigoare, in trimestrul al doilea acesta s-a injumatatit, la 1%. "Ca tendinta, sesizam din partea clientilor nostri o nevoie tot mai mare de garantii si de comunicare transparenta si mai intensa. Este si normal sa fie asa, in conditiile in care contractele de asigurare de viata sunt incheiate pe termen lung, in medie, 20 de ani”.

    Astfel, in prima jumatate a anului, in vanzarile noi ale ING Asigurari de Viata contractele traditionale reprezinta 76% din total (in ceea ce priveste numarul de produse), in crestere evidenta fata de perioada similara din 2008. In aceeasi perioada, produsele cu cele mai mari ponderi in vanzari au fost planurile financiare pentru copii (cu 29%), planurile financiare cu economisire (25%) si planurile financiare cu componenta de protectie (25%). O alta tendinta pozitiva se manifesta la nivelul intentiilor de achizitie, asa cum arata un studiu realizat de Mercury Research, din iulie 2009: intentia de achizitie pentru asigurarile de viata a crescut la 17%, fata de 14% in noiembrie 2008, in timp ce pentru pensiile facultative aceasta este in prezent de 13%, fata de 11%, in noiembrie 2008.

  • Europa încearcă să scape de dependenţa gazelor ruseşti

    Chiar dacă Gazprom, compania rusească de export de gaze, ar închide conducta din nou, ar trebui să existe suficient gaz pentru a continua, mulţumită planurilor gândite în această perioadă, declară comisarul european pe probleme de energie, Andris Piebalgs. Aceste planuri se aplică chiar şi pentru ţările vulnerabile din afara UE, ca cele din Balcani, adaugă oficialul.

    Totuşi, analiştii susţin că rămân întrebări profunde legate de iarna viitoare referitoare la capacitatea Europei de a putea garanta resurse stabile şi îndestulătoare de gaze naturale din Rusia, principalul său furnizor. Unele iniţitive au fost deja avansate, însă oficialii afirmă că multe dintre ele sunt de ani buni repsinse, iar analiştii cred că unele sunt imposibil de realizat din cauza sensibilităţilor politice în ceea ce priveşte controlul resurselor energetice. Piebalgs a fost nevoit să recunoască faptul că îi este imposibil să interzică oprirea gazelor, mai ales dacă discuţiile dintre Rusia şi Ucraina, de la Bruxelles, din această vară, ajung în pragul colapsului.

    Până de curând, gazele naturale erau o resursă relativ abundentă în Europa, însă resursele din Marea Nordului se epuizează rapid. Potrivit NYTimes, în timp ce Norvegia încă produce 15% din necesarul UE, Rusia alimentează deja cu 25%, iar contribuţia sa la piaţa europeană este aşteptată să crească drastic, ţinând cont de tendinţele curente care adâncesc nevoia de gaz rusesc a blocului european. Nabucco ar putea fi soluţia prin preluarea gazului non-rusesc din jurul Mării Caspice, având în plus avantajul evitării Ucrainei.

     

    Mai multe puteţi citi în NYTimes: www.nytimes.com.

  • Danone: Speram sa urmarim trendul pietei de 5-10% in 2009

    "Dupa scaderile lunare de 2-3% din ianuarie si februarie, lunile de primavara au adus o stagnare a vanzarilor. In iunie putem vorbi de o crestere a vanzarilor de peste 2%, comparativ cu luna mai", a precizat Bogdan Ioachim, director comunicare, nutritie si stiinta in cadrul Danone.

    Printre cauzele care au determinat scaderea vanzarilor de iaurt se numara reducerea puterii de cumparare a populatiei si comportamentul de consum al oamenilor, care nu considera iaurtul ca fiind un aliment de baza. In Romania se inregistreaza un consum de 6 kg pe cap de locuitor anual, in comparatie cu vecinii nostri bulgari, care consuma cate 16 kg pe cap de locuitor.

    Compania Danone a operat reduceri de preturi intre 8-10% la 3 marci de iaurturi si a apelat la promotii de tipul "cumperi 2 si primesti 1 gratis" pentru a impulsiona vanzarile. Ofertele speciale au vizat produsele din categoria de pret medie si economica.

    "In ultimul timp s-a constatat o migrare a clientilor din categoria medie de preturi spre cea cea de jos, de aceea am intervenit cu promotii pentru a pastra clientela de pe acest segment", a mai adaugat Bogdan Ioachim.

    Cele mai mari vanzari le-au inregistrat marcile din categoria inferioara de pret, in timp ce brandurile din categoria de pret mediu au scazut cel mai mult.
    Marcile premium, cum ar fi iaurturile probiotice sau cele cu beneficii suplimentare, si-au mentinut vanzarile constante in perioada de scadere acuta a pietei, beneficiind de o clientela fidela.

    Producatorul de lactate Danone Romania a obtinut in anul 2008 afaceri de circa 125 milioane de euro. Danone Romania face parte din Grupul Danone, unul dintre liderii mondiali din industria alimentara, detinand primul loc in lume in domeniul produselor lactate proaspete si locul doi in domeniul apelor minerale imbuteliate, a alimentatiei pentru copii si a nutritiei clinice.
     

  • Top BM: Cei mai mari patroni de la mare – VIDEO

    Primii zece hotelieri de pe litoral detin aproximativ un sfert din numarul total al camerelor de la mare. Multe voci din piata spun ca la ei sta in fiecare an decizia stabilirii tarifelor, dar si ca tot ei ar fi singurii care ar putea schimba fata litoralului, detinand o masa critica de locuri de cazare. Elementele care au facut de-a lungul anilor ca cei zece sa nu aiba o voce comuna au fost legate in primul rand de interesul diferit pentru dezvoltarea capacitatilor de pe litoral, dar si stilul de investitii al fiecaruia. De fapt, proprietatea pe litoral s-a stabilit la inceputul anilor 2000, o data cu licitatiile pentru privatizarile hotelurilor.

    Atunci au intrat in posesie proprietari precum George Copos, Mohammad Murad sau fratii Ioan si Viorel Micula, dar s-a format si actualul THR Marea Neagra – controlat acum de SIF Transilvania. De atunci, putine lucruri s-au mai schimbat in topul celor mai mari proprietari de pe litoral: singurul care a urcat cateva pozitii mai sus este proprietarul Unita Turism, Josef Goschy, care a cumparat in urma cu doi ani complexul Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din Olimp, unul dintre cele mai mari hoteluri de pe litoral. Nu numai cel mai mare, ci si cel mai ravnit – hotelul a fost curtat in anii 2000 de touroperatorul TUI, care voia sa il transforme intr-un club de cinci stele cu aproape 2.000 de locuri. Ministerul Turismului a refuzat insa sa il vanda nemtilor si AVAS l-a vandut in urma cu doi ani lui Josef Goschy. Proprietarul Unita Turism are insa o strategie diferita de cea a nemtilor pentru “perla litoralului” – cum era denumit pe vremuri hotelul din Olimp: nu vrea sa il faca neaparat un complex hotelier, ci este mai incantat de actuala structura cu trei hoteluri, cel putin deocamdata: “Mai ales pana le vom renova pe toate, vom pastra actuala structura cu trei centre de cost si vom vedea mai tarziu ce alta strategie vom adopta”. Renovarea celor trei hoteluri de catre omul de afaceri Josef Goschy are la baza aducerea lor la un standard de trei stele plus, egal cu cel al altor hoteluri din portofoliul Unita Turism, precum Moldova din Iasi.

    Alti hotelieri de pe litoral au preferat sa nu investeasca in schimbarea hotelurilor pe care le-au achizitionat in 2000. Este vorba in special despre fratii Ioan si Viorel Micula, care au achizitionat o baza importanta de hoteluri in Olimp, in care insa nu au investit. Cand au cumparat hotelurile, cei doi oameni de afaceri considerau ca litoralul este una dintre cele profitabile investitii din tara. Intre timp, intarzierea lor de a ridica standardele hotelurilor cumparate s-a suprapus peste diversificarea ofertelor turistice din Romania, astfel ca multe dintre hotelurile de pe litoral au devenit necompetitive in comparatie cu piete care se adreseaza tot clientilor massmarket, precum Grecia, Turcia sau Bulgaria. Conform ultimelor informatii, Ioan si Viorel Micula iau in calcul in aceasta perioada iesirea definitiva din afacerile cu hoteluri de pe litoral, prin vanzarea hotelurilor unui investitor strategic. Analisti din piata spun insa ca vanzarea va fi cu atat mai dificila cu cat hotelurile sunt intr-un stadiu destul de avansat de degradare si singura solutie ar fi vanzarea lor la pachet, unui investitor dispus sa creeze unul sau mai multe cluburi de vacanta cu peste 600 de camere fiecare.

    Topul celor mai importanti proprietari de hoteluri de pe litoral nu se confunda decat pe alocuri cu topul celor mai mari proprietari de hoteluri din tara. Din aceasta categorie fac parte cei care se afla pe primele locuri in ambele clasamente, cum ar fi Josef Goschy (cel mai mare hotelier din Romania are 25 de hoteluri in toata tara, cu o capacitate de 6.000 de locuri de cazare), Mohammad Murad (care detine peste 3.000 de camere, concentrate in Bucuresti si pe litoral) sau SIF Transilvania (care controleaza si hoteluri din Brasov sau Bihor). Mohammad Murad a fost unul dintre primii hotelieri de pe litoral care a investit in refacerea hotelurilor si in crearea unui brand pentru litoral, Perla Majestic. Omul de afaceri a avut insa si o strategie diversificata, combinand hoteluri clasice cu vanzarea si inchirierea de apartamente pentru vacanta, doua afaceri care se echilibreaza ca si costuri si au adus profit de-a lungul timpului. Omul de afaceri libanez a avut in plan si constructia unei statiuni in nordul Mamaia (Europa), insa a sistat acest proiect anul trecut.

  • Ce poti face in cel mai mare mall din SUA

    Intr-o duminica dupa-masa recenta, Brianna si Jesse Bergmann stateau aici sub o arcada festiva de nunta, langa un pastor, dupa ce si-au promis sa-si fie alaturi la bine si la greu. Mireasa – o tanara bucalata de 19 ani – statea rezemata de perete in rochia ei cu volane si explica de ce a ales acest loc pentru ziua cea mare. “Imi place sa fac cumparaturi”, spune ea chicotind. “In special haine. Imi plac cele de la Macy, Aero, American Eagle sau Maurice.”

    “Eu vin cu ea aici cand face cumparaturi”, spune sotul ei, un tanar de 21 de ani care incarca paleti intr-un depozit, “ca sa nu cheltuiasca prea mult”. Aici, doamnelor si domnilor, este miezul problemei: ni se spune de catre cei in masura ca orice parte din actuala criza economica pe care n-o putem lega de gatul Wall Streetului – sau de nebunia financiara cu ipotecile – trebuie sa fie din cauza consumatorilor care au cheltuit prea mult. Dar consumul personal reprezinta in jur de 70% din economia americana. Asa ca daca americanii nu mai cheltuiesc, tara nu-si revine. Sanatatea fiscala nu este posibila atat timp cat banii nu isi reiau traseul spre casele de marcat din mall-uri sau din orice alt spatiu comercial.

    Cu alte cuvinte, shoppingul a fost parte a problemei, iar acum este parte a remediului. Si odata ce ne vom vindeca, spun economistii, trebuie sa invatam cu adevarat cum sa economisim, ceea ce sugereaza ca va trebui sa ne lasam din nou de shopping. Asa ca mall-ul cu care ne-am casatorit a devenit tovarasul de viata toxic de care nu mai putem scapa, desi trebuie neaparat sa scapam, dar nu chiar acum. Mall-ul, in ce-l priveste, este afectat de ambivalenta noastra si se simte nesigur din punct de vedere financiar. Ca si alte casnicii in criza, si aceasta are nevoie de consiliere. Deci am ajuns la acest gigant de 390.000 de metri patrati – mama mallurilor, un pionier in domeniul comertului si un indicator economic sensibil – pentru o sedinta de terapie cu cumparatori, comercianti si oficiali din management. Ei isi trec in revista nelinistile, isi descriu temerile si isi exprima surprinzatoarele nuante de vina pe care doar relatiile disfunctionale le pot produce.

    “Simt nevoia sa ies de aici si sa ma avant prin mall, pentru ca nu vreau ca mall-ul sa dispara”, spune Cookie Tomlinson, aflata in vizita din Maryland. Tomlinson si sotul ei au venit aici pentru cumparaturile de Craciun pentru cei doi nepoti ai lor, care sunt prea mici ca sa-si dea seama ca aceste cadouri vin cam tarziu. “Este o experienta sociala aceea de a sta cu nepotii si a-i vedea cum interactioneaza”, spune ea. Exista in SUA cam 1.500 de mall-uri, potrivit Consiliului International al Centrelor Comerciale, multe dintre ele in agonie, unele convertite deja in cladiri de birouri si altele inchise pur si simplu. Pe site-uri ca Deadmalls.com sunt publicate fotografii ale cadavrelor acestor cladiri abandonate, impreuna cu omagii de la fostii clienti. Si toate acestea in timp ce cea mai proasta dispozitie comerciala de decenii incoace continua sa domine o economie bolnava. Insa cei care conduc Mall of America nu rostesc cuvinte de panica.

    “Stam si noi deasupra valului”, spune Maureen Baush, vicepresedinte pentru dezvoltare. Unsprezece mii de oameni lucreaza la acest mall dintr-o suburbie a orasului Minneapolis, la distanta de cinci minute de aeroport. Patruzeci de milioane de vizitatori vin aici anual, ceea ce – potrivit ghidului oficial al mall-ului – este mai mult decat toate vizitele de la Disney World, Marele Canion si Graceland. Mall-ul are un parc tematic cu 24 de atractii, un acvariu cu sute de rechini, un teren de golf in miniatura, 20.000 de locuri de parcare si 520 de magazine. Din biroul ei de la subsol, Bausch incearca sa explice cum e posibil ca vanzarile mall-ului sa fi crescut cu 2% in 2008. Pana si ea pare putin surprinsa de cifra, pe de o parte pentru ca o mare autostrada din apropiere a fost aproape inchisa timp de cateva zile in timpul sezonului de vacanta. Da, s-au inchis 11 magazine in 2008. Dar s-au deschis alte 31. Dolarii turistilor au fost aici de mare ajutor. Treizeci si doua de tari au 71 de pachete turistice care includ Mall of America. Si mai sunt si evenimente speciale, cum e concursul de majorete “Spiritul Americii”, care a adunat in magazin mii de majorete, tocmai in weekend-ul in care noi ne aflam acolo. Daca tot suntem in terapie de cuplu cu mall-ul, trebuie sa marturisim ceva: noi ne-am schimbat, nu mall-ul.
     

    Mall-ul, un dreptunghi gigantic