Cum au evoluat cifrele de afaceri ale marilor retaileri de electronice si electrocasnice (mil. euro):
| Compania | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 |
| Altex | 150 | 275 | 220 | 275 |
| Flamingo | 135* | 180* | 150 | 180 |
| Domo | 100 | 112 | 123 | 150 |
Harta celor mai cautate destinatii interne de turism se schimba, iar odata cu ea si modul in care proprietarii de hoteluri isi organizeaza tintele pe hartile cu investitii.
La zece ani dupa ce s-a implicat in afaceri din zona turismului, omul de afaceri George Copos considera investitiile pe care le-a facut in Poiana Brasov si la mare, in statiunea Eforie Nord, o greseala: Daca as fi cu zece ani in urma si cu mintea de acum, as construi un hotel nu asa de mare la Eforie Nord si nu as investi la Poiana Brasov (hotelul Europa din Eforie Nord are 222 camere, cel mai mare centru de spa de pe litoral si un centru de iahting, n.red.).
Fostul vicepremier isi motiveaza afirmatia prin faptul ca atunci cand a intrat cu aceste doua hoteluri, piata turistica din Romania era intr-unul din cele mai proaste momente (perioada dintre jumatatea anilor 90 si anii 2001-2002 nefiind tocmai profitabila pentru hotelieri), iar in ultimii ani, cand piata s-a redresat, sunt locuri mult mai interesante in care turistii sa mearga, atat in strainatate, cat si in Romania. Daca pe litoral atragem turisti aproape tot anul datorita spa-ului, la munte nu e chiar la fel, mai spune George Copos.
Conform datelor referitoare la numarul de turisti (atat romani, cat si straini) care au vizitat zonele turistice din Romania in ultimul an, reginele turismului romanesc nu mai sunt cele de altadata, mai precis pe litoral sau pe Valea Prahovei. Desi Constanta se afla inca in fruntea numarului de innoptari in primele 11 luni ale anului trecut (cu 3,7 milioane de turisti), operatorii din turism spun ca obiceiurile in materie de mers pe litoral s-au schimbat: In structura innoptarilor de pe litoral sunt doua tendinte mari: turismul de weekend (gradul de ocupare ajunge in weekenduri la 100%, in timp ce gradul constant de ocupare pe tot litoralul e in jur de 70%) si turismul prin sindicate (in special din domeniile invatamant, medical, energie), care ocupa foarte mare parte din hotelurile sub 3 stele, spune Dragos Raducan, vicepresedinte al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR) si director al agentiei de turism Magest Travel. In privinta turismului de pe Valea Prahovei, acesta este intretinut de relativa apropiere fata de Bucuresti, care inlesneste in primul rand excursiile scurte, de weekend. Conform Institutului National de Statistica (INS), 65% dintre vacantele petrecute la hoteluri, pensiuni sau case de vacanta din tara au loc pe o perioada de 1-3 zile, iar peste 75% dintre acestea sunt organizate pe cont propriu.
Alaturi de Constanta, pe lista celor mai solicitate zone de catre turisti au urcat judetele Valcea si Bihor, cu innoptari de peste 1 milion de turisti. Aceste doua zone reprezinta noii poli turistici ai Romaniei, carora li se alatura judetele din
Valcea si Bihorul sunt, pe langa cele mai cautate zone montane, si cele unde numarul turistilor depaseste numarul locuitorilor. Dincolo de avantajul economic (insemnand ca judetul respectiv are venituri bune din turism), doi turisti si ceva la un locuitor inseamna intai de toate ca zona nu este exclusiv una turistica (cum se intampla cu litoralul sau statiunile izolate) si ca la noi in tara merge foarte bine turismul cu cazari la pensiuni si hoteluri in zone semituristice, spune Dragos Raducan. Pe langa ca se afla in regiuni montane cautate de turisti (de interes fiind pesterile sau drumetiile), Valcea si Bihor mai au si avantajul turismului balneo, cu statiuni de profil (Baile Felix, Baile Olanesti, Baile Govora si Calimanesti-Caciulata).
Interesul crescut pentru zona din sud-vestul tarii a dus la dezvoltarea investitiilor de profil in zona: la baile Calimanesti-Caciulata au mai fost renovate total doua hoteluri si a mai fost construit unul nou, la Voineasa s-au construit numai in ultimul an 24 de pensiuni agroturistice, iar un investitor care se gandeste sa paraseasca din acest an litoralul planuieste dezvoltarea unui complex turistic in zona Manastirii Tismana.
Cresterea zonei a atras si lanturi internationale. Cunoscut pentru nonconformismul cu care a afiliat hoteluri in cele mai neasteptate colturi ale Romaniei, Malin Malineanu, directorul de dezvoltare al lantului Best Western in Romania, a intrat cu al optulea Best Western din Romania in Resita, afiliind Rogge Hotel (40 de camere). Cred ca e mai bine sa te asezi intr-o zona pe care o consideri cu potential si sa ajungi un magnet pentru oricine vine acolo decat sa te duci intr-o piata matura, spune Malin Malineanu, admitand totusi ca, pana acum, cel mai profitabil hotel afiliat Best Western ramane tot Parc Bucuresti, care a atras anul trecut o treime din cifra de afaceri a lantului, de 12 milioane de euro.
Unde este Valea Prahovei, cea mai cautata zona turistica
Datele INS arata ca distributia numarului de innoptari este relativ egala pentru toate perioadele anului: gradul de ocupare mediu al statiunilor de pe Valea Prahovei este de 63% in fiecare luna din an, iar cel al hotelurilor, respectiv al pensiunilor din Bihor este de 76%, tot pe parcursul intregului an. Prezenta cu un numar de peste 400.000 de turisti a Covasnei printre primele zece judete cele mai ocupate din punct de vedere turistic are, dincolo de explicatia numarului mare de statiuni balneo din regiune, si o explicatie culturala: numarul mare de maghiari care locuiesc acolo atrage multi turisti din Ungaria; o parte din ei vin sa isi vada rudele si apoi stau cateva zile (doua sau trei) in vacanta acolo, ceilalti vin aici pur si simplu fiindca au de-a face cu destinatii mai ieftine decat in tara lor, dar unde pot sa-si vorbeasca limba la fel ca acasa.
Concluzia, trasa de KPMG Ungaria, autorii studiului Romania perceputa de Ungaria ca destinatie turistica, 2006, arata ca Romania reprezinta a doua optiune de vacanta pentru maghiari, cu 29% dintre optiuni, dupa
Romania este atractiva si pentru vacantele de vara ale maghiarilor, cu 12% dintre optiuni, pe locul al saselea dupa Italia, Croatia,
Dezvoltate cu predilectie pana acum in zonele de sud si de sud-est ale Romaniei, investitiile in zona hoteliera incep sa urce spre nord-est, dar ajung si in sud-vest.
RESEMNARE. Desi George Copos nu le considera cele mai bune din portofoliul Ana Holding, in hotelurile din reteaua Ana Hotels s-au investit in ultimii opt ani 80 de milioane de euro, suma in care au intrat atat achizitia hotelului Athénée Palace Hilton, renovarea acestuia, cat si constructia hotelului Europa sau a telefericului de la Poiana Brasov.
Fata de 2005, anul trecut numarul innoptarilor in structurile de cazare din Romania a crescut cu 3,4% in primele trei trimestre, pana la 18,03 milioane, cresterea venind dinspre hotelurile pentru tineret, pensiuni si campinguri.
| Judet | turisti | locuri cazare | locuitori |
| | 3.705.322 | 120.226 | 713.825 |
| Valcea | 1.259.394 | 10.058 | 416.908 |
| Bihor | 1.037.655 | 10.591 | 596.961 |
| | 794.386 | 11.380 | 596.140 |
| Prahova | 780.789 | 10.253 | 829.026 |
| Bucuresti | 543.943 | 9.903 | 1.927.560 |
| Covasna | 460.586 | 4.000 | 223.878 |
| Mures | 391.359 | 7.156 | 584.089 |
| Cluj | 374.625 | 5.095 | 686.825 |
| Suceava | 364.802 | 5.755 | 705.202 |
Cele mai radicale previziuni zic ca televiziunea va disparea cu totul in cativa ani, inlocuita de Internet. Dar daca n-o sa dispara, ci doar o sa arate altfel, altoita cu Internet, telecomandata cu telefonul mobil si cu tot atatea canale cati abonati sunt?
Ionel TV
Sa spunem ca in familie sunteti alintat Ionel. Peste cativa ani, de fiecare data cand rudele si prietenii apropiati vor deschide televizoarele din living, vor vedea in lista de posturi, alaturi de PRO TV, Discovery sau Telesport, inca unul, numit Ionel TV. Va fi televiziunea dumneavoastra personala, cu imagine de inalta definitie. Cum camerele video, inclusiv cele cu imagine high-definition si sunet surround, au devenit o banalitate, nu va fi o problema pentru nimeni sa trimita via Internet materialele video productie proprie (cu familia, din calatorii, cu animalele de casa) operatorului de cablu, care le va distribui tuturor celor desemnati in lista Ionel TV.
Aceasta este numai una dintre inovatiile pe care le aduce televiziunea prin Internet Broadband (IPTV). Asa cum le place tehnicienilor sa spuna, IPTV presupune livrarea unui pachet de servicii pe acelasi cablu: video, voce si date. Ei bine, veti spune, dar oferta aceasta este deja pe piata de cativa ani, inclusiv in
IPTV va aduce in primul rand un plus de informatie. Asemenea unui portal reusit de pe world wide web, telespectatorul va putea accesa date scrise si fotografii aditionale pe ecranul televizorului, in timp ce curge emisiunea. Daca se pregateste sa vada un film, va avea ocazia sa citesca sinopsisul, biografia regizorului, cronici si asa mai departe. Daca va urmari un meci, va avea la dispozitie in acelasi timp statistici, rezultatele altor meciuri care au loc concomitent, bloguri sportive. Si apropo de meci: pentru ca pe acelasi suport este oferita si telefonie, puteti sa comentati prin conference call, in timp ce priviti la televizor, fazele tari cu prietenii aflati in alta parte. In caz ca suna un apropiat aflat in lista de contacte, undeva intr-un colt al televizorului va aparea poza persoanei respective, iar din telecomanda aveti optiunea sa raspundeti sau sa dirijati apelul catre casuta vocala.
Internetul ne invata deja obiceiurile si gusturile, pe baza cautarilor pe care le facem, a frecventei cu care accesam anumite site-uri. IPTV se va comporta similar: pe baza datelor culese despre noi, ne va trimite recomandari personalizate de emisiuni, filme sau alte materiale video de pe Net, de pe portaluri gen youtube.com sau dailymotion.com. Platforma software care face posibile toate aceste lucruri va permite si pay TV: vom cumpara pentru colectia multimedia din computer sau inchiria pentru o singura vizionare pe televizor atat continut video cat ne permitem.
Televiziunea prin Internet va permite si alte optiuni care ne sunt familiare din viata online: calupuri de stiri video personalizate conform zonei de interes propriu si care vor putea fi vazute nu numai pe televizor, ci si pe computer, unde vor fi usor de transferat. Plus alerte in momentul in care apar noi filme sau documentare din categoria preferinte personale. Convergenta cu telefonul mobil va merge mai departe, pentru ca acesta va juca rolul de telecomanda: de la birou vom putea ordona operatorului sa ne inregistreze stirile de la ora 19, de pilda, pentru a le vedea cand ajungem acasa la ora 22. Noua televiziune va schimba semnificativ si plasarea publicitatii, pentru ca mesajele vor fi directionate mult mai precis, iar masurarea rezultatelor se poate face in timp real, asa cum se intampla acum cu bannerele de pe site-uri. La randu-i, comertul electronic ar putea sa cunoasca o dezvoltare si mai accentuata: daca in timpul unei reclame ne atrage un produs, va fi suficient sa apasam tasta buy a telecomenzii pentru a-l cumpara.
Scenariul suna fascinant. Dar cum in zona new media entuziasmul este de multe ori pus la pamant de realitate, merita oare sa dam crezare fondatorului Microsoft, Bill Gates, care spunea recent ca in cinci ani performantele descrise mai sus vor deveni obisnuite? Pana acum, datele de piata par sa ii sustina afirmatiile. In SUA, AT&T a lansat IPTV in format de inalta definitie (HDTV), bazat pe platforma Microsoft TV, in
Studiile arata ca in viitorul apropiat, peste 18 milioane de americani se vor abona la IPTV, a declarat pentru BUSINESS Magazin Elena Branet – senior marketing manager al Microsoft TV. In Europa au intrat in joc British Telecom, Swisscom, Telecom Italia, T-Online France, Deutsche Telekom. In Slovacia si Danemarca au inceput sau vor incepe testele. IPTV a ajuns la granitele Romaniei, in Ungaria, unde Microsoft a creat o platforma software special dedicata IPTV si colaboreaza cu marii furnizori de Internet si cu furnizorii de infrastructura.
Dar in
Un cuvant greu de spus il are Alcatel, partener Microsoft in proiectul IPTV. In Romania, lucrurile sunt destul de putin avansate, pentru ca nu s-a produs acea explozie a Internetului broadband care sa duca la masa critica (numar semnificativ de abonati) capabila sa permita investitia in IPTV, explica Iulian Costea, chief marketing officer al Alcatel-Lucent pentru Europa de Sud-Est. Depinde si cat de departe intentioneaza sa mearga Romtelecom cu investitia in Internet. Daca se va orienta spre IPTV, s-ar putea sa castige un avans serios in fata operatorilor de cablu.
Cu sau fara
In
De la circa 300 dupa primele sase luni, numarul utilizatorilor de pe piata locala este estimat sa ajunga la aproximativ 1.000 anul acesta, declara Radu Rusu, directorul diviziei IPTV a iNes. In urmatorii trei ani, piata locala de IPTV ar putea ajunge la 10.000 de utilizatori, in conditiile in care vorbim aici strict de Bucuresti, crede Radu Rusu, directorul diviziei IPTV a iNES. Realismul estimarii depinde insa de numarul companiilor care vor intra pe aceasta piata, intrucat in acest moment, iNES este singurul furnizor de servicii IPTV din
Cei de la UPC Romania se arata deocamdata temperati in previziuni. In momentul in care va exista o piata convingatoare atat din punctul de vedere al cererii, dar si al recuperarii investitiei, vom analiza aceasta oportunitate, declara Dinu Malacopol, director Internet si date in cadrul companiei, referindu-se la adoptarea IPTV. Ca operator profesionist si companie listata la bursa, nu ne permitem experimente neviabile pe banii actionarilor, adauga Malacopol, care se refera la investitiile considerabile de care are nevoie un furnizor de Internet ca sa mareasca largimea de banda si capacitatea retelei. Pentru comparatie, analistii de la iSuppli estimeaza ca anul acesta se vor cheltui la nivel mondial peste 78 de miliarde de euro numai pentru echipamentele de comunicatii necesare IPTV, plus inca 15 miliarde de euro pentru semiconductorii necesari echipamentelor respective. Si aceasta in conditiile in care estimarea optimista a iSuppli vorbeste de o piata pentru serviciile IPTV de 29 de miliarde de euro in 2009.
Reprezentantul UPC se indoieste ca exista vreo companie in Romania care sa aiba in acest moment o retea pregatita pentru adoptarea IPTV ca activitate clar comerciala: Pot exista proiecte pilot, pot exista chiar si operatiuni comerciale, insa numai subventionate de alte activitati, intrucat in acest moment, recuperarea investitiei nu se face in parametri normali pentru o operatiune telecom. Altfel spus, in conditiile pietei concurentiale din
La ora actuala, printre cei mai mari furnizori de servicii de televiziune prin Internet din lume se numara Kingston in Marea Britanie, Yahoo BB/Softbank in Japonia, Now Broadband TV in Hong Kong si Media on Demand in China, iar valoarea pietei, de 29 de miliarde de euro in 2009, corespunde unui numar de 53 de milioane de clienti. Cat despre 2010, se vorbeste deja de un total de aproximativ 65 de milioane de clienti IPTV in toata lumea, iar Alcatel a facut o estimare si mai indrazneata – 100 de milioane. Cu un sistem diferit de masurare a pietei, analistii de la Gartner ofera o estimare mai rezervata, de 10 miliarde de euro si 49 de milioane de clienti in 2010.
IPTV reprezinta in esenta transmisiunea semnalului TV in format digital prin cablul de Internet, pe platforma IP. Aceasta solutie trebuie diferentiata insa de celelalte solutii de televiziune digitala, prin cablu sau prin satelit, existente pe piata. Pe segmentul de televiziune digitala prin satelit, in Romania piata s-a impartit deja intre cinci concurenti – DigiTV (RCS-RDS), Max TV (DCS), Boom TV (DTH Television), Focus Sat (UPC) si recent lansatul Dolce (Romtelecom). In plus, exista solutia de transmitere digitala a semnalului video prin cablu, lansata in 2005 de Astral si intrata in portofoliul UPC dupa ce aceasta din urma a preluat Astral. Spre deosebire de televiziunea digitala prin cablu, care utilizeaza in exclusivitate largimea de banda ca sa transmita semnalul TV, fara a mai permite existenta simultana a unui alt semnal, in cazul IPTV avantajul il reprezinta folosirea aceleiasi capacitati disponibile, adica un singur cablu, pentru mai multe aplicatii in acelasi timp – acces la Internet broadband, telefonie si televiziune, a explicat Dinu Malacopol. Diferenta este similara cu cea dintre mersul cu masina pe o banda clar delimitata si mersul pe o sosea impreuna cu alte masini. Uneori rezultatul este acelasi, alteori exista o diferenta semnificativa, adauga reprezentantul UPC.
Deocamdata, asa cum recunoaste insa Radu Rusu de la iNES, pentru multi dintre romani, perceptia serviciilor de IPTV este ca acestea nu sunt altceva decat servicii de televiziune prin cablu la un pret ridicat. Intr-adevar, un abonament IPTV costa 100 de euro lunar pentru persoane fizice si 250 de euro pentru persoane juridice, la care se adauga costurile instalarii – 500 de euro – si ale echipamentelor necesare – 150 de euro.
In schimb, utilizatorul are avantajele de baza ale televiziunii prin Internet – interactivitatea si posibilitatea de personalizare. Un exemplu este time-shifting sau televiziunea reprogramata, optiune care presupune posibilitatea de a urmari inregistrarea programelor difuzate in ultimele 24 de ore pe anumite canale TV. Operatorul inregistreaza automat un numar prestabilit de canale TV, comportandu-se astfel ca un videorecorder, de unde si posibilitatea de a pune pauza pe inregistrare sau de a o derula inainte sau inapoi. La aceasta se adauga serviciile de ghid electronic EPG (deja disponibil), dar si video-on-demand si pay-per-view (disponibile de anul viitor).
Deocamdata, televiziunea prin Internet in Romania este un serviciu destinat segmentului rezidential, clientii vizati fiind cei cu venituri lunare de cel putin 1.000 de euro, care lucreaza frecvent cu Internetul si au nevoie de o conexiune broadband si acasa.
La 40 de ani, Matteo Codazzi a fost trimis de Enel sa conduca strategia de dezvoltare si sa administreze bugetul de 4 miliarde de euro pe care italienii l-au programat pentru Romania in urmatorii trei ani.
Mandatul lui Matteo Codazzi de country manager al Enel Romania a demarat la sfarsitul anului trecut, cand compania italiana ar fi trebuit sa isi dubleze afacerile locale, odata cu preluarea Electrica Muntenia Sud (EMS) – cea mai mare distributie romaneasca de electricitate, pe care Enel a castigat-o la licitatie in iunie anul trecut, oferind 820 mil. euro.
Desi nu a preluat inca in portofoliu distributia (transferul de proprietate fiind intarziat din cauza unor anchete privind modul de desfasurare a licitatiei), Codazzi include
Trimis in Romania tocmai pentru a conduce dezvoltarea unei retele de trei distributii cu 2,5 milioane de clienti (Dobrogea si Banat, dar si Muntenia Sud), italianul are pregatit un plan de investitii de 1 miliard de euro pentru EMS in retea si servicii clienti si vrea sa o includa in compania integrata pe care o va crea odata cu finalizarea unbundling-ului (pana la 1 iulie 2007, companiile de distributie desprinse din Electrica trebuie sa isi separe activitatea de distributie – reglementata – de cea de furnizare – activitate comerciala, supusa pietei libere).
Odata cu finalizarea unbundling-ului, vom infiinta trei companii separate de distributie, cate una pentru
Intrarea EMS in portofoliul Enel inseamna nu numai dublarea afacerilor, dar si o buna ocazie de a obtine o mai mare cota de piata in vanzarea de electricitate catre marii clienti. Deocamdata, fara
Data fiind aceasta pozitie pe piata, Matteo Codazzi – care a fost vicepresedinte al diviziei de vanzari pentru clientii captivi din Italia – isi concentreza atentia pe cresterea veniturilor dinspre acesti utilizatori casnici, crestere care poate veni din doua directii: atat din investitiile in retele, care reduc pierderile, dar si din cresterea consumului populatiei, pe care oficialul Enel o estimeaza la 4-5% in acest an. Vrem sa asiguram servicii mai bune clientilor casnici nu numai pentru ca asa este mai bine pentru noi, asta reducandu-ne din pierderi, dar si pentru a fideliza acesti consumatori, care de la 1 iulie 2007 vor deveni si ei clienti eligibili si vor putea sa isi schimbe furnizorul de energie, spune Codazzi.
In afara de investitiile in retea, Enel a investit anul trecut peste 5 mil. euro pentru a deschide atat la
In acest context, conflictele din ultimele saptamani de pe piata energiei nu intereseaza direct grupul italian, spune Codazzi, decat poate din punctul de vedere al accesului la energie: Suntem putin expusi la piata libera, dar bazandu-ma pe informatiile din piata, pot sa spun ca trebuie sa se intample ceva pentru ca regulile sa devina aceleasi pentru toata lumea. Investitiile programate pentru EMS sunt doar o parte din bugetul pe care Matteo Codazzi il poate investi in
Miliardului de euro destinat EMS i se adauga 1,5 miliarde de euro in cele doua distributii Enel in
Enel va depune in aceasta saptamana oferta imbunatatita in procesul pentru constructia unui grup termo la Braila si asteapta definitivarea modului in care va putea participa la constructia grupurilor 3 si 4 la Cernavoda.
Am declarat ca suntem dispusi, atat operational, cat si financiar, sa preluam cea mai mare parte a acestui proiect, dar, cum strategia este realizarea unui consortiu, suntem de acord sa participam in orice forma, spune Codazzi.
De fapt, Codazzi crede ca atat energia nucleara, cat si orice alt tip de energie ieftina par proiecte sustenabile: Europa depinde de doar cateva surse de energie, iar orice investitie in cresterea productiei este binevenita pentru toata lumea. Mai ales, subliniaza Codazzi, ca in
Matteo Codazzi nu are un mandat delimitat in timp, ci doar in performante. Am fost trimis aici cu o serie de misiuni si va dura cu siguranta cativa ani pana le voi realiza.
CARIERA. Pana anul trecut, cand a fost numit sef al afacerilor Enel in Romania, Matteo Codazzi a fost vicepresedinte al diviziei de vanzari pentru clientii captivi ai Enel in Italia, care servea 30 de milioane de clienti si avea 5.000 de subordonati. Codazzi a intrat in Enel din 1999, cu responsabilitati atat in diviziile de productie, cat si in cele de distributie (a fost director de dezvoltare, dar a condus si o serie de achizitii in sectorul gazelor si al electricitatii – inclusiv achizitia EMS, iar in 2001 a luat parte in achizitia GenCos – cea mai mare capacitate de productie pe care o are Enel in Italia, de 15.000 MWh). Inainte de Enel, a lucrat in Finmeccanica, ocupandu-se predominant de tranzactiile din Europa, dar si din Statele Unite.
STUDII. Codazzi a studiat in Italia si Statele Unite, fiind licentiat in economie la Roma si absolvent al
Piata bricolajului a intrat in vizorul retelelor internationale mai ales dupa evolutiile din ultimii doi ani, care au marcat cresteri de 40-50%. In prezent, piata este disputata de noua companii, dintre care patru (inclusiv Ambient) sunt romanesti.
PRAKTIKER. Compania germana, parte a grupului Metro, a intrat pe piata in 2002 si are acum 13 magazine. In 2005, cifra de afaceri a fost de 104,8 milioane de euro, cu un profit net de 4,2 milioane de euro.
BRICOSTORE. Compania franceza a inaugurat primul magazin in 2002, iar reteaua a ajuns acum la sase spatii comerciale. Cifra de afaceri din 2005 a fost de 84,1 milioane de euro, cu un profit net de 9,9 milioane de euro.
BAUMAX. Compania austriaca a intrat pe piata in toamna anului trecut si a deschis deja trei magazine.
MR. BRICOLAGE. Compania franceza a deschis primul magazin in luna decembrie 2006, iar planurile pe termen lung vizeaza o retea de 33 de magazine.
HORNBACH. Compania germana are in constructie primul magazin, iar planurile de dezvoltare vizeaza o retea de 10-15 magazine.
DEDEMAN. Axata pe zona de nord-est, compania a fost infiintata in 1992 si are acum sase centre comerciale si patru depozite. In 2005, compania a realizat o cifra de afaceri de 72 de milioane de euro, cu 30% mai mare decat in 2004.
TIGER AMIRA. Ocupand zona de nord a tarii, compania cu sediul in Bihor a avut in 2005 vanzari de 27 de milioane de euro.
STELCATI. Compania, fondata in 1994, domina zona de sud-est a tarii si are doua magazine in
Cea mai mare companie romaneasca de pe piata de bricolaj s-a nascut in inima tarii, la