BusinessMagazin

Blog

  • Fara licitatie la TV

    Pentru intreg pachetul de 83,3% din actiunile DDOR detinut de statul sarb, Fondiaria a oferit suma de 184 de milioane de euro, respectiv de 1,2 ori valoarea primelor brute subscrise de firma sarba anul trecut. Comisia de licitatie a decis sa amane decizia in privinta adjudecarii.

    Conform unei surse din conducerea DDOR, citate de agentia Reuters, se astepta o oferta de 2,2–2,3 ori mai mare decat valoarea primelor brute subscrise, care sa fi tinut cont de ritmul rapid de crestere a pietei si de pozitia puternica a firmei pe piata.
    Pretul oferit va fi astfel mai mic chiar decat valoarea estimata a primelor pentru acest an. Initial, organizatorii pregatisera o licitatie cu strigare, care trebuia sa aiba loc la hotelul Hyatt Regency si sa fie transmisa in direct la televiziune.

    Documentatia de participare la licitatie a fost cumparata de 13 companii, din care 11 au primit avizul Bancii Nationale a Serbiei. Celelalte zece firme au fost Allianz din Germania, Axa si Groupama din Franta, Baloise din Elvetia, Ceska pojistovna din Cehia, Eureko din Olanda, Ethniki din Grecia, Generali din Italia, KBC Group din Belgia si Triglav din Slovenia.

  • Megaproiect energetic in Albania

    Acesta prevede constructia unei centrale electrice pe gaz, a unei retele de transport de electricitate si a unei conducte pentru transportul gazelor naturale ce ar urma sa lege Albania de Italia. Proiectul presupune ca Albania sa importe pe cale navala gaze naturale lichefiate si, dupa prelucrare, sa utilizeze o parte pentru a acoperi nevoile locale de electricitate si gaz, iar restul sa fie exportat in Italia.

    Anual, in Albania vor ajunge aproximativ 100 de vase care vor transporta gaze din Qatar, Oman si Egipt. Agim Gjinali, CEO al ASG Power, a spus ca impreuna cu parteneri din Elvetia si Statele Unite s-a obtinut o prima aprobare pentru proiect.

    Daca celelalte doua aprobari necesare vor fi primite in 2007, lucrarile vor incepe in iunie 2008 si ar urma sa dureze trei ani. In sectorul energetic albanez nu s-a mai investit deloc dupa caderea comunismului, functionarea lui bazandu-se in continuare pe hidrocentralele vechi, des afectate de seceta sau proasta intretinere. Cresterea consumului privat si dezvoltarea mediului de afaceri din ultima perioada a majorat si mai mult presiunea asupra capacitatilor actuale de productie.

  • Mancarea e prea scumpa

    In Bosnia, salariul mediu este de 333 de euro, in timp ce pensia medie ajunge la 146 de euro. In acelasi timp, cheltuielile lunare ale unei familii formate din patru membri au fost in octombrie de 610 euro, din care 302 euro doar pentru alimentele de baza.

    Cele mai mari cresteri au fost la unt si ulei. Inainte de scumpire untul se vindea cu 4 euro pe kilogram, iar acum a ajuns la aproape 10 euro, iar de la 90 de eurocenti pe litru, uleiul costa acum aproape 2 euro. In perioada urmatoare se anunta si scumpiri la electricitate, gaze naturale si caldura. Asociatia pentru protectia consumatorilor a avertizat ca sunt posibile miscari sociale in viitor daca costul vietii va continua sa se majoreze, fara a fi insotit de o miscare similara a salariilor si a pensiilor.

    Din 40 de tari europene, Bosnia se situeaza pe locul 36 intr-un clasament privind puterea de cumparare. Albania, Ucraina si Republica Moldova ocupa ultimele locuri in acest clasament.

  • Cand ai 540 de euro pe luna

    Organizatori au fost asociatiile studentilor si ale pensionarilor, miscarea fiind declansata de refuzul patronatelor de a majora salariile cu 3,5%, in conditiile in care inflatia a ajuns la 5,1% de la inceputul anului si pana in prezent.

    Sindicalistii au acuzat managerii ca vor sa pastreze doar pentru ei beneficiile create de cresterea economica de peste 6% obtinuta de Slovenia. In prezent, salariul minim in Slovenia este de 540 de euro, in timp ce salariul mediu brut ajunge la 1.260 de euro. Daca le vor fi ignorate cererile, sindicatele au amenintat cu declansarea grevei generale din ianuarie. 

  • Intra Ferrari in Polonia?

    Potrivit unor surse citate de publicatia Puls Biznesu, constructia centrului din Varsovia a fost deja finalizata, fiind in prezent in stadiul de mobilare.

    Boguslaw Cieslar, purtatorul de cuvant al Fiat Auto Polonia, nu a confirmat, dar nici nu a negat stirea. Acesta a precizat ca politica Ferrari prevede purtarea unor discutii cu intreprinzatorii in vederea realizarii unei retele de vanzare.

    Reprezentantii de dealerilor auto chestionati de Puls Biznesu s-au aratat surprinsi de intentia Ferrari, insa un dealer a afirmat ca in curand vor fi deschise trei showroom-uri multibrand cu masini de lux – intre care si Ferrari – in Silezia, Poznan si Varsovia. Analistii de pe piata auto locala considera ca, in ciuda cresterii vanzarilor de masini de lux, automobilele Ferrari sunt inca prea scumpe si neadecvate pentru drumurile din Polonia.

  • Si Hit iese din Bulgaria

     Informatia, publicata de cotidianul bulgar Dnevnik, a fost confirmata de managerul companiei sarbe, Dragan Filipovic. In cazul in care tranzactia se va incheia cu succes, magazinele vor fi redenumite Tempo, brandul sub care opereaza discounterul sarb.

    Filipovic a precizat ca negocierile ar trebui sa se finalizeze pana la sfarsitul anului. Initial, Hit a anuntat ca doreste sa investeasca 50 de milioane de euro in deschiderea a 15 unitati, dar expansiunea s-a oprit dupa deschiderea magazinelor din doua orase situate in apropierea Sofiei, Mladost si Liulin. Surse din piata locala imobiliara si de retail spun ca Hit negociaza de mai multa vreme vanzarea celor doua unitati. Aceasta ar fi a doua iesire de pe piata bulgara a unui lant strain de retail, dupa exitul companiei turce Ramstore.

  • GM: Rusia, cea mai mare piata auto

    Acesta a estimat ca Rusia va ajunge anul viitor pana pe locul al doilea in Europa in privinta numarului de masini vandute, dupa Germania. In prezent, in Rusia se vand mai multe masini decat in China sau Brazilia. General Motors se asteapta ca in acest an sa vanda in Rusia 250.000 de masini, anul viitor numarul acestora urmand sa creasca semnificativ.

    In noiembrie 2008, compania va incepe productia in masa a autovehiculelor la Sankt-Petersburg. Echipamentele in noua fabrica vor incepe sa fie instalate din ianuarie, iar testele de productie vor incepe in septembrie. Pentru inceput, vor fi produse modelele Chevrolet Captiva si Opel Astra. In Europa, General Motors detine zece unitati de productie in sapte tari. Anul trecut, constructorul american a vandut 9,1 milioane de autovehicule la nivel mondial.

  • La salarii mai mari, dobanzi mai mari

    Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si ea cu 5%, in timp ce analistii prevazusera 4,7%.

    Marcin Mroz, economist-sef al Fortis Bank, citat de publicatia Puls Biznesu, spune ca datele arata situatia dificila cu care se confrunta piata fortei de munca, gasirea angajatilor fiind una din cele mai mari probleme ale patronilor.

    Mroz se asteapta ca tendinte similare sa se pastreze si pentru urmatorii doi-trei ani. Cresterea salariilor peste estimari prezinta riscul unei majorari a inflatiei; Jacek Wisniewski, economist sef la sucursala poloneza a Raiffeisen Bank, spune ca datele de pe piata muncii sunt un semn clar pentru politica monetara, in sensul ca se impune cresterea dobanzilor. Acesta se asteapta ca banca centrala sa majoreze dobanda de politica monetara cu 0,25% la sfarsitul lui noiembrie, o miscare similara fiind asteptata si la inceputul anului urmator.

  • Atractia bancilor ucrainene

    AvtoZAZBank a fost infiintata in 1991. Prin cei 365 de angajati, banca ofera o gama completa de servicii bancare.

    Conform unor situatii financiare neauditate, la sfarsitul lunii octombrie, banca detinea active nete in valoare de 15 milioane de euro. Imprumuturile totale insumau 85 de milioane de euro, iar depozitele 82 de milioane.

    Prin aceasta achizitie, Bank of Cyprus isi continua extinderea in tari cu un potential economic semnificativ, cu populatie numeroasa si cu o rata redusa de penetrare a sistemului bancar. Pentru acest an, banca cipriota se asteapta sa obtina un profit net de aproximativ 486 de milioane de euro.

  • A atins bursa fundul sacului?

    Saptamana a inceput cu o scadere relativ minora pentru principalii indici bursieri, cu un minus de 0,7% pentru cotatia BET si de un procent pentru BET-FI. Practic, a fost prima zi din perioada mai-iunie, cand cotatiile testau praguri importante ale celor doi indici, 9.000 de puncte pentru BET si 70.000 de puncte pentru BET-FI. Pragurile nu au fost sparte insa decat a doua zi, marti, cand ordinele de vanzare au coplesit traderii, valoarea tranzactiilor inregistrate pe piata principala ajungand la peste 25 milioane euro, mult peste media de 17 milioane euro din cursul anului.

    Investitorii speriati sau panicati au vandut fara oprire, valoarea indicilor scazand cu 2% in cazul BET si 2,5% BET-FI. Cel mai "sifonat" din sedinta a iesit indicele compozit BET-C, care urmareste evolutia tuturor companiilor listate la BVB, si care a pierdut 3,1%, aratand ca piata in ansamblu a cazut mai mult decat companiile mari si lichide.

    "Pe masura ce atingem valori din ce in ce mai scazute, investitorii cu pierderi in portofoliu vand din ce in ce mai mult, cumparatorii fiind investitori pe termen mediu sau lung, care aduc bani pentru a profita de momentele foarte bune de intrare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.

    Iar investitorii au continuat sa vanda si in sedinta urmatoare, cand pierderile s-au ridicat pana la 3,3% pentru BET-FI si 2,1% pentru BET, pe fondul unor volume ridicate, in valoare de peste 20 milioane euro pe piata principala. SIF Moldova a consemnat cea mai severa corectie dintre SIF-uri, cu minus 4,6 puncte procentuale. Caderea a fost in concordanta si cu situatia de pe toate pietele europene, pierderilor acestora mergand pana la doua puncte procentuale. "Ordinele de vanzare au inceput sa se domoleasca numai spre sfarsitul zilei. Pe piata spot, au avut loc si vanzari ale actiunilor pentru a le achizitiona la preturi mai mici, in special in cazul societatilor care stau bine fundamental, investitorii reduvandu-si astfel marimea pierderilor", comenta un broker.

    In acel moment a inceput sa se vorbeasca in piata despre iesirea unor fonduri straine, unele ca reactie la recomndarea Merrill Lynch de vanzare pentru titlurile Erste Bank, din cauza expunerii acesteia pe piata romaneasca prin Banca Comerciala Romana. Recomandarea a fost primita cu surprindere de catre investitorii rezidenti, deoarece BCR este divizia Erste care a adus cea mai mare parte din profitul grupului. Presiunea asupra cursului de schimb leu/euro a fost amplificata si de exit-ul de circa un miliard de euro, realizat de fondurile speculative, care pariaza pe diferenta de curs si pe dobanzile depozitelor la termen. Moneda nationala s-a depreciat zilnic, ajungand vineri la valoarea de 3,62 lei/euro, dupa ce euro fusese tranzactionat si la 3,69 lei.

    Cotatiile au continuat trendul descendent, iar in sedinta de tranzactionare de joi, dupa corectii de 1,1% pentru BET si BET-C si de 1,6% pentru BET-FI, valorile indicilor au ajuns la nivelurile inregistrate la inceputul anului. Inclusiv piata secundara RASDAQ a mers pe valori negative. Principalul indice RASDAQ-C, care reuneste evolutia tuturor societatilor listate pe piata secundara, a pierdut aproximativ 8 procente in sase zile consecutive de scadere.

    Ultima sedinta a saptamanii a fost ceva mai optimista. "E posibil sa fi atins fundul sacului, iar pana la sfarsitul anului sa mai recuperam ceva din pierderi. Cresterea de la sfarsitul sesiunii se astazi ne da sperante pentru saptamana viitoare, cand incepe si subscrierea ofertei Transgaz, iar daca suprasubscrierea va fi foarte mare, unii investitori se vro reorienta catre actiunile din piata", spune un broker. Practic, investitorii s-au saturat de vandut si au inceput sa si cumpere, insa nu au achizitionat pana cand nu au fost siguri ca mai jos nu se poate merge. Actiunile care pot fi cumparate mai ieftin la inceputul zilei nu au avut parte de ordine de cumparare pana cand nu au crescut.

    Spre exemplu, titlurile SIF Oltenia nu isi gaseau cumparatori la pretul de 3,58 lei, insa cand au ajuns la 3,70 lei cererile s-au inmultit pana la cateva sute de mii de actiuni.
    In urma cererilor atrase de cresteri, indicii au recuperat cate doua procente in ultima ora de tranzactionare a sesiunii. BET si-a intrerupt seria de zile neagre cu o majorare de 2%, insa a incheiat saptamana cu o micsorare totala de aproape 4%, iar scaderea aferenta ultimelor patru saptamani s-a ridicat la 13%. Cotatia indicelui a ramas sub pragul de 9.000 de puncte, la valoarea de 8.733 puncte.

    Indicele BET-FI si-a intrerupt seria de sase zile consecutive de scadere, cu un plus de 1,9% in ultima sedinta, si ramane la 66.861 puncte, sub cotatia din prima zi de tranzactionare a anului. BET-C, indicele composit al Bursei de Valori, a recuperat cel mai mult astazi, 2,4% in plus fata de sedinta precedenta, si reuseste sa pastreze o crestere de circa 15% fata de inceputul anului.
    Pentru saptamana viitoare se asteapta continuarea corectiei pozitive. Un suport partial ar putea veni si din pietele internationale, unde cresterea din ultimele doua zile este preconizata a fi de durata. "Vom continua in mod sigur corectia pozitiva, actiunile sunt prea ieftine ca sa nu se intre la cumparare", a comentat Iulian Panait, presedintele KTD Invest.