Blog

„Ucraina este o piata uriasa in expansiune. Dorim sa achizitionam o banca mica pentru a o folosi ca vehicul pentru a intra pe piata“, a explicat Stavrakis. In prezent, cipriotii evalueaza patru – cinci banci care indeplinesc urmatoarele conditii minime: o retea rezonabila, de preferat peste 20 – 30 de sucursale si o reputatie buna. Conform planului de afaceri al bancii, activitatile din afara tarii ar urma sa reprezinte aproximativ 70% din operatiunile derulate de banca. Bank of Cyprus este cea mai mare institutie de credit din Cipru, detinand o cota de piata de 29%. In urmatorii trei ani, banca isi propune sa ajunga in Romania la cel putin 10-20 de sucursale. 

Aceasta detine deja 49% din Lattelecom si  LMT si a negociat cu guvernul letonian preluarea restului de 51%. Ainars Slesers, ministrul leton al transporturilor, a spus ca un grup de lucru format din mai multi membri ai guvernului s-au intalnit cu reprezentantii TeliaSonera si au stabilit detaliile vanzarii pachetelor majoritare de actiuni. Termenii acordului urmeaza sa fie aprobati de guvern pana in data de 12 septembrie. Lattelecom este cel mai mare operator de telefonie fixa din tara, iar LMT este cel mai vechi dintre cei trei operatori de telefonie mobila care opereaza in Letonia.

Valoarea operatiunilor economice care nu au fost contabilizate si supuse taxarii in cursul anului trecut este estimata la peste 165 de miliarde de euro. Cea mai importanta componenta a evaziunii este plata salariilor in doua parti: o suma mica declarata oficial si cealalta, substantiala, oferita angajatilor fara a fi inregistrata. Acest mod de operare a devenit o rutina in aproape toate companiile, si mai ales in estul industrializat al Ucrainei. Aici se estimeaza ca in jur de 75% din activitatile economice se desfasoara la negru. Astfel, salariul mediu real achitat angajatilor este de 584 de euro, cu mult fata de nivelul oficial de 190 de euro, se arata in studiul realizat de guvern. Dintre industriile care achita cea mai mare parte a veniturilor la negru sunt agricultura (72%) si constructiile (71%). Astfel, salariile reale achitate in agricultura sunt de 4,4 ori mai mari decat cele declarate, in industria grea de 3,9 ori, iar in constructii de 2,5 ori. Unul dintre sectoarele cele mai disciplinate din tara au fost serviciile, unde doar 18% din tranzactii au fost la negru, iar salariile reale au fost cu doar 45% mai mari decat cele declarate. 

Sindicatele se tem insa ca fuziunea va avea ca efect concedieri masive ca urmare a reorganizarii, astfel incat au solicitat sa li se garanteze locurile de munca pe o perioada de zece ani. In caz contrar, au amenintat cu declansarea grevei, scrie cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. In urma negocierilor, guvernantii au acceptat ca in cazul in care se vor face disponibilizari angajatii sa primeasca compensatii in valoare egala cu salariul pe perioada in care le este garantat locul de munca. In prezent, salariul mediu in industria energetica din Polonia este de 1.320 de euro, astfel incat suma compensatorie medie pentru un angajat ar urma sa fie de 158.400 euro. O intelegere similara a fost semnata in 2005 si de guvernul condus de Alianta Democratica de Stanga (SLD). Actualul partid de guvernamant, partidul Legii si Dreptatii (PiS), aflat pe atunci in opozitie, a criticat decizia, pretinzand ca acordul a fost incheiat doar pentru ca SLD sa-si protejeze prietenii politici.   

Vladimir Iakunin, presedintele Cailor Ferate din Rusia, a participat la ceremonia de la fabrica Siemens din orasul german Krefeld, organizata cu ocazia inceperii productiei a opt trenuri de mare viteza de tip Velaro. Acestea vor intra in functiune la sfarsitul anului 2009. Pana atunci, partea rusa va imbunatati sinele si sistemele de semnalizare, astfel incat trenurile sa poata circula cu pana la 250 de kilometri pe ora. Trenul comandat este considerat a fi cel mai rapid din lume. Este capabil sa desfasoare o viteza medie de 350 de km/h, viteza maxima fiind de 404 km/h. Suma de 606 milioane de euro ce va fi achitata catre Siemens reprezinta doar o mica parte din cele 292 de miliarde de euro pe care Caile Ferate din Rusia intentioneaza sa le investeasca pana in anul 2030 pentru modernizarea infrastructurii si in modernizarea trenurilor. Din cauza retelei de drumuri slab dezvoltate, 80% din nevoile de transport ale Rusiei sunt asigurate prin intermediul cailor ferate.

La inceputul anului, Unicredit a scos la licitatie o parte a BPH, printre care 200 de sucursale si alte active, ca parte a intelegerii cu guvernul polonez pentru a obtine permisiunea fuziunii dintre bancile Pekao si BPH. La primele negocieri, GE a pus niste conditii cu care Unicredit nu a fost de acord, astfel incat discutiile au fost sistate. „In mod surprinzator, GE Money s-a intors la negocieri“, a dezvaluit publicatiei Puls Biznesu o sursa apropiata negocierilor. Aceasta a precizat ca in urma propunerilor inaintate de reprezentantii GE Money sunt sanse mari ca tranzactia sa se finalizeze in perioada urmatoare.

In primul an de dupa aderarea la zona euro se estimeaza ca rata inflatiei va ajunge la trei pana la patru procente, in timp ce in 2008 ar trebui sa se reduca la doar doua procente. Una din cauze va fi lipsa posibilitatii de a mai folosi intarirea monedei nationale in lupta cu inflatia. Introducerea euro se asteapta sa atraga o majorare a preturilor din cauza conversiei. Conform estimarilor realizate de Banca Nationala a Slovaciei, preturile ar urma sa se majoreze din acest motiv cu 0,2 – 0,3%. Alte cauze care pot duce la o crestere a ratei inflatiei in primii ani dupa aderarea la zona euro sunt majorarea preturilor la petrol, rata de schimb euro/dolar, politica fiscala guvernamentala sau calitatea recoltei intr-un anumit an.

Stirea a fost publicata in cotidianul de afaceri Dienas bizness, dar reprezentantii bancii nu au confirmat-o. Julia Kondratovich, purtatorul de cuvant al Parex, a spus ca „este adevarat ca suntem in cautarea unui investitor strategic si am angajat KPMG pentru acest scop“. Aceasta a precizat ca spera ca atragerea investitorului sa se concretizeze pana la sfarsitul anului. Cea mai mare parte a actiunilor Parex sunt detinute de presedintele bancii, Valerijs Kargins, si de Viktors Krasovickis, membru in board-ul acesteia, ambii cu cate 42,89%. Printre actionari mai sunt si fondurile Danske Capital Finland, Firebird si East Capital.