Accesul bancilor la creditele negarantate acordate de institutii concurente a scazut semnificativ, iar dealerii considera ca aceasta piata a devenit foarte discriminatorie, imprumuturile depinzand de numele bancii.
Click aici pentru mai multe amanunte.
Dumitru Argeseanu are la Dragasani o ferma cu 4.000 de gaini care fac un milion de oua ecologice pe an. A inceput constructia ei in 2002 – in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala – iar in 2004 „a iesit primul ou ecologic din ferma“, spune Argeseanu.
Adapostul interior de 1.000 de metri patrati al fermei, plus spatiul de pasunat de 16.000 de metri patrati l-au costat pe directorul Cortina Bioprod in jur de 150.000- 200.000 de euro, potrivit afirmatiilor sale. Intr- o ferma conventionala, un asemenea spatiu permite cresterea unui numar de 30.000 de gaini, pentru ca sunt tinute in baterii metalice, dar „in sistem ecologic dezvoltarea se face pe orizontala, nu pe verticala“, spune Argeseanu.
Cum cererea creeaza oferta, fermierul valcean a prins gustul afacerilor ecologice si intentioneaza sa se extinda. „Terenul achizitionat imi da posibilitatea sa cresc pana la 15.000 de gaini, cate sper sa am peste doi ani“, afirma el.
Si chiar si asa, tot nu va reusi sa produca atat cat cere piata. „Ca sa satisfac piata din Romania ar trebui sa am cam 30.000 de gaini“, estimeaza fermierul. De anul acesta, vrea ca 80% din furajele pentru hrana pasarilor sa le produca prin forte proprii.
A luat in arenda 100 de hectare de teren pe care urmeaza sa-l cultive. „Furajele nu trebuie sa contina substante chimice de sinteza, substante proteice de origine animala, conservanti sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic“, explica Argeseanu, precizand ca toate cele 4.000 de gaini pe care le creste acum mananca intr-un an de aproape 60.000 de euro.
Ouale ecologice produse in ferma din Dragasani nu se gasesc decat pe piata interna, in retelele Carrefour, Selgros, Artima sau Gima, „pentru ca productia este prea mica sa fac si export“.
Argeseanu e convins ca in doi ani isi va tripla afacerea, de la nivelul actual cu vanzari anuale de 120.000 de euro. Are optimismul lui acoperire?
Afacerile cu produse ecologice de pe piata romaneasca, desi cresc de la an la an cu circa 15-20%, marcheaza totusi volume foarte mici comparativ cu ceea ce se intampla in Germania, Ungaria sau Polonia.
„In jur de 3% din totalul pietei alimentelor din Germania sunt produse ecologice. Noi suntem sub 1%“, estimeaza Radu Panait, managerul companiei Natura Land, distribuitor si importator de produse ecologice.
In plus, stam bine la productie si rau la consum, fiindca producem indeosebi pentru pietele europene si foarte putin pentru piata interna, care este alimentata si de produse ecologice din import. Vanzarile pe pietele externe se ridica la aproximativ 50 de milioane de euro, din care cea mai mare parte reprezinta materie prima, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
In schimb, in magazinele din tara se vand produse ecologice autohtone in valoare de numai 4-5 milioane de euro.
„Circa 95% din productia vegetala, inclusiv miere de albine, si 80% din cea de provenienta animaliera – lapte si derivate – pleaca la export, in principal in UE“, afirma Costin Lianu, directorul Directiei generale de promovare a exporturilor din cadrul ministerului.
„Produsele cultivate sau fabricate fara nici un gram de substante chimice nu prea sunt cautate de consumatorul roman, pentru ca nu sunt cunoscute. E drept ca a fost creata sigla AE care identifica un produs ecologic la raft. Dar de unde sa stie consumatorul de aceasta sigla, daca ea nu e promovata deloc?“, spune Radu Panait, directorul unei alte firme de produse ecologice, Natura Land.
Un alt motiv ar fi pretul, care il depaseste cu cel putin 30% pe cel al produselor conventionale. Panait se incumeta totusi sa anticipeze o dublare sau chiar o triplare a pietei in urmatorii doi-trei ani, pe masura cresterii puterii de cumparare si a popularitatii capatate de stilul de viata sanatos.
Romania are o suprafata de circa 143.000 de hectare certificate ca putand fi cultivate cu produse ecologice. Desi suprafat a de teren cultivata in sistem ecologic este de opt ori mai mare decat in urma cu sapte ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cifra reprezinta la ora actuala mai putin de 1% (0,94%) din suprafata agricola a Romaniei, de 14,82 milioane de hectare, fata de 3,7% la nivelul Uniunii Europene.
"Nu se poate spune ca piata a fost dominata astazi de vanzatori, cotatiile ar fi scazut si mai mult inntr-un astfel de caz. Cumparatori s-au gasit destui astazi, se vede si din lichiditate, atrasi de aproapierea de minimele anului. Speram sa fi avut dreptate, iar piata noastra sa isi revina cat mai repede, in ciuda celor internationale", a declarat un broker.
Indicele BET a fost campionul scaderilor astazi, luni, cu o depreciere de 3,3%, ajungand pana la valoarea de 7.206 puncte. Din portofoliul indicelui, foarte bine a rezistat Banca Transilvania, ale carei titluri au coborat 1,9% si SNP Petrom cu 1,7%, in timp ce Banca Romana pentru Dezvoltare a pierdut 5,2%. BET-C a scazut 3,2%, pana la 5.090 puncte.
SIF-urile au fost mai volatile decat restul pietei, cu pierderi de aproape patru procente pe parcursul zilei, insa indicele BET-FI a incheiat cu un minus de doar 2,2%. Cotatia indicelui s-a apropiat din noi de 55.000 de puncte, zona in care are un prag de suport, de unde a recuperat pana la 56.269 puncte la inchidere.
Lichiditatea pietei s-a ridicat la 13,3 milioane euro, valoare mai buna decat media ultimelor luni, cu 11,3 milioane euro aferente operatiunilor efectuate pe piata principala. O tranzactie speciala, in valoare de circa 0,8 milioane euro, a avut loc cu actiunile SOCOM Ramnicu Valcea, companie cu activitati de comert al materialului lemnos si a materialelor de constructii, prin care au fost transferate aproximativ 46% din actiunile societatii. Pretul mediu de vanzare este de aproape 40 de lei, dublu fata de cotatia saptamanii trecute. Pachetul transferat este aproape egal cu detinerea SIF Oltenia de la aceasta societate, de 47,08% din capitalul social, conform ultimelor raportari disponibile pe site-ul BVB.
Din nefericire pentru actionarii Bear Stearns, care vor primi doar doi dolari pe actiune, fata de inchiderea de 30 de dolari/actiune de saptamana trecuta si fata de 170 dolari/actiune maximul atins anul trecut, vanzarea la acest pret era singura optiune pentru a salva compania.
Problemele au aparut vinerea trecuta, cand Jamie Dimon, CEO, a anuntat ca societatea nu mai dispune de lichiditati, desi in urma cu doua zile compania parea ca nu mai are nici o problema legata de criza ipotecara secundara.
Intrarea in incapacitate de plata catre investitorii care au inceput sa isi retraga banii a fost cauzata si de retragerile masive ale unor clienti foarte mari.
In ultimele doua saptamani, S3 Partners LLC si-a mutat portofoliul de active in valoare de 25 de miliarde de dolari de la Bear Stearns, miscare copiata si de Renaissance Technologies Corp., care detinea active in valoare de 30 de miliarde de dolari. Retragerile celor doi investitori mari, odata aflate de piata, au "convins" probabil multi alti investitori sa isi retraga fondurile de al Bear Stearns, rezultatul fiind deja cunoscut.
Mutarea celor doua portofolii mari de active poate fi considerata o miscare deliberata a celor doua societati, scopul final fiind preluarea institutiei cu un pret scazut.
Ceea ce s-a si intamplat. Cele 240 de milioane de dolari reprezinta o suma de zece ori mai mica decat valoarea companiei dupa anuntarea intrarii in incapacitate de plata, adica 30 de dolari/actiune la inchiderea de saptamana trecuta, sedinta pe parcursul careia cotatia s-a depreciat cu peste 35%.
Comparativ, capitalul social al bancilor romanesti din varful plutonului (BCR, BRD sau Banca Transilvania) este mai mare decat pretul de vanzare al Bear Stearns.
Ingrijoarile produse de posibilul faliment al Bear Stearns se rasfrang asupra Goldman Sachs si Lehman Brothers, doua fonduri importante de investitii care urmeaza sa anunte saptamana aceasta rezultatele partiale din primul trimestru al anului.
Daca raportarile vor fi nefavorabile, piata de capital va suferi si mai mult. Presiunea asupra Rezervelor Federale este acum cu atat mai mare, in sedinta de maine fiind preconizata o reducere a dobanzii de referinta de cel putin 0,75%, multi analisti estimand acum o micsorare de un procent, ceea ce ar duce rata la doar 2%, jumatate din cea a Bancii Centrale Europene.
Bursele internationale au picat in bloc de la aflarea problemelor Bear Stearns, pana acum pierderile fiind de circa cinci procente pentru marea majoritate a indicilor.
Anuntul salvarii Bear Stearns, lansat inainte de deschiderea saptamanii bursiere in Asia pentru a preveni o retragere masiva a fondurilor detinute de asiatici in SUA, nu a putut stopa caderea burselor.
Principalii indici asiatici au coborat intre patru si sase procente, iar europenii i-au urmat. In Europa corectia este ceva mai redusa, o parte producandu-se deja vineri. Majoritatea indicilor au pierdut circa doua procente, coborarea fiind mai accentuata in Germania, de 3,3% la aceasta ora, din cauza rezultatelor Siemens, in scadere cu 12%.
La Bucuresti pierderile sunt de aproape 3,7% pentru blue-chips-uri, 3,2% pentru SIF-uri si 3,4% pentru bursa in ansamblu.
Si la BVB scaderea mai accentuata poate fi pusa pe seama faptului ca vineri anuntul Bear Stearns a venit dupa inchiderea sedintei, evolutia din ultima sesiune a saptamanii trecuta nefiind afectata de noile probleme ale americanilor.
Bursa de la Bucuresti a deschis astazi, luni, ca peste tot in lume, in scadere. Indicele BET a inceput sedinta cu 1,7% mai putin decat vineri, cu valoarea de 7.324 puncte, iar BET-C cu o depreciere de 1,6%. BET-FI, care nu a reusit sa recupereze nimic saptamana trecuta, a mai coborat 1,8% in deschidere, ajungand pana la valoarea de 56.508 puncte. Daca deprecierile se vor accentua, indicele SIF-urilor va testa din nou pragul de suport de la 55.000 de puncte, iar o strapungere a acestuia poate inseamna noi minime pentru societatile de investitii financiare.
Banca Transilvania (TLV), cea mai mare banca privata cu capital romanesc, propune actionarilor majorarea capitalului social cu 448,6 mil. lei (121 mil. euro), prin incorporarea profitului net din 2007, pentru a mentine in cadrul bancii cash-ul necesar dezvoltarii.
Click aici pentru mai multe detalii.
Click aici pentru mai multe amanunte.
Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, a anuntat ca vrea sa fiscalizeze agricultura pentru a aduce venituri suplimentare la buget, estimate la minimum un miliard de euro anual. „Obiectul meu este sa fiscalizez piata agricola. Acesta este si motivul pentru care, cu Ministerul Agriculturii, avem un program de crestere a fiscalizarii economiei agrare, deci creare de ferme si salarizare de oameni, ca sa avem bani de acolo. Pierdem cel putin un miliard de euro pe an din cauza structurii arhaice a agriculturii”, a declarat Vosganian.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
Mai multe amanunte pe www.protv.ro
In anii trecuti, despre Romania se vorbea intr-un slide separat la prezentarea anuala a rezultatelor Enel. Din acest an, la anuntarea rezultatelor pentru 2007 ale companiei italiene, Romania a intrat la socoteala cu Bulgaria si Grecia.
"Pietele din sudul si estul Europei (Romania, Grecia si Bulgaria) converg intr-o singura piata, datorita legaturilor dintre ele", spune Fulvio Conti, presedintele Enel. In prezentarea data publicitatii de catre Enel, cele trei tari sunt legate tocmai de conditiile de piata: liberalizarea in curs a pietei de energie, cresterea economica si integrarea progresiva in UE.
Aceste trei tari au "mare nevoie", conform raportului Enel, si de o noua capacitate de productie in zona, estimata la 10 GW, precum si de retele care sa conecteze cele trei state intre ele.
Cele trei tari au si strategia comuna, cu doua directii pe care Conti le considera esentiale pentru dezvoltarea aici: capacitatea de productie de electricitate avand ca materie prima carbunele si investitiile in energii regenerabile. Fulvio Conti nu a spus unde va fi construita noua centrala pe carbune, insa Enel se uita acum in Romania la mai multe proiecte pentru centrale, cel mai important fiind deocamdata cel care presupune constructia in colaborare cu germanii de la E.ON a unui grup de 700 MW nou la termocentrala de la Braila, aflata in proprietatea Termoelectrica. Grupul de la Galati ar avea insa 700 MW, departe de cei 10 GW despre care Enel ar avea nevoie in zona.
Fulvio Conti spune insa ca, privind Europa de Sud-Est ca pe un intreg, si investitiile mai la sud ar ajuta aceasta intreaga piata: "In Maritza 3, unitate de productie termoelectrica din Bulgaria, suntem aproape de final cu o investitie imensa, iar acum ne uitam tot acolo sa vedem daca ar mai fi loc pentru o noua centrala". Cele trei tari sunt privite ca un intreg si datorita complementaritatii: in Grecia si Bulgaria grupul italian doar produce energie (avand capacitati instalate de 80 MW in Grecia si 660 MW in Bulgaria), iar in Romania are doar multi clienti (1,4 milioane).
Acesti clienti vor fi mai multi din aprilie, cand Enel ar putea intra in sfarsit in posesia Electrica Muntenia Sud (EMS), companie pe care a castigat-o la licitatie din iunie 2006. O data cu preluarea EMS, numarul clientilor Enel in Romania se va dubla, la aproape 2,5 milioane.
Centralele pe carbune nu sunt singura solutie prin care Enel se gandeste sa isi aprovizioneze clientii: compania a cumparat anul trecut Blue Line, o firma cu proiecte de energie eoliana de 175 MW – al carei potential de dezvoltare este de fapt de aproape 300 MW, conform celor de la Enel – si spera sa se implice in dezvoltarea urmatoarelor doua reactoare de la Cernavoda.
"Nu pot sa spun ce valoare vom propune pentru a intra in afacerea Cernavoda, deoarece nu vreau sa afle competitorii mei", spune Fulvio Conti, care ar putea sa afle daca va intra sau nu in afacerea de 2,3 miliarde de la Cernavoda la sfarsitul acestei luni, cand Nuclearelectrica ar trebui sa anunte lista finala a investitorilor de la centrala nucleara.
Pentru Cernavoda, Enel se afla in competitie cu cinci companii: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), Electrabel (Belgia) si ArcelorMittal (Romania). Variantele de colaborare a companiilor care vor intra in proiect alaturi de Nuclearelectrica sunt mai multe, companiile putand primi intre 10 si 15% cota in investitie, urmand ca ulterior sa poata accesa electricitate din cele doua reactoare direct proportional cu cat au investit.
Energia regenerabila si cea nucleara nu sunt directiile de dezvoltare doar pentru piata zonala. Enel intentioneaza sa investeasca in domeniu 7 miliarde de euro in urmatorii cinci ani in toata lumea, precum si sa se implice in mai multe proiecte de energie nucleara: in Franta (in urma unui acord cu Electricite de France), in Spania (prin preluarea proiectului Endesa de constructie a unui grup nuclear cu putere instalata de 2.441 MW), in Rusia (Enel a semnat un acord cu Rosatom pentru dezvoltarea in parteneriat de centrale nucleare), precum si in Slovacia (unde este vorba despre constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei Mochovce).
Singura tara din zona unde ar fi putut investi in energie nucleara este Bulgaria, la Belene. "Am intrat pe lista scurta a proiectului nuclear din Romania si am ratat intrarea in Bulgaria, dar nu imi pare rau", spune Conti.
Oricare ar fi proiectul de productie in care Enel va incepe sa investeasca, energia de acolo va fi disponibila in cativa ani – de la doi la cinci-sase. Atunci Enel va putea vorbi in Romania de dezvoltare pe verticala si de integrare a afacerilor de distributie cu cele de productie