BusinessMagazin

Blog

  • Prognoza meteo. Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni

    BANAT
    Temperaturile minime vor deveni pozitive şi vor fi în creştere până spre 21 martie, apoi vor scădea uşor. Temperaturile maxime vor creşte şi vor depăşi, în medie, 18 grade C în 17-20 martie. Precipitaţiile vor fi slabe cantitativ, sub formă de ploaie, cu probabilitate mai mare de apariţie între 21 şi 25 martie.

    CRIŞANA
    Temperaturile minime vor deveni pozitive şi vor fi în creştere până spre 20 martie, apoi vor scădea, iar în ultimele zile se vor situa, în medie, în jurul valorii de 2 grade C. Temperaturile maxime vor creşte şi vor depăşi, în medie, 16-18 grade C în intervalul 17- 23 martie. Precipitaţiile vor fi slabe cantitativ, sub formă de ploaie, cu probabilitate mai mare de apariţie între 21 şi 26 martie.

    TRANSILVANIA
    Temperaturile minime vor fi în creştere treptată până spre 20-21 martie, când se vor situa, în medie, în jurul valorii de 2 grade C. Spre finalul intervalului, minimele vor coborî uşor sub limita îngheţului. Temperaturile maxime vor fi în creştere, de la valori de 4-6 grade C la începutul intervalului, spre o medie de 160C în jurul datei de 19 martie, apoi vor scădea spre 10-12 grade C. Vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie, slabe cantitativ, cel mai probabil în intervalul 21-26 martie.

    DOBROGEA
    Temperaturile minime vor creşte până spre 20 martie, când vor ajunge la o medie de 6 grade C, apoi vor scădea uşor. Temperaturile maxime vor avea aceeaşi tendinţă, valorile cele mai ridicate urmând să se înregistreze în intervalul 18-20 martie. În prima jumătate a intervalului probabilitatea de ploaie va fi foarte redusă, apoi sunt de aşteptat ploi slabe, mai ales între 22 şi 27 martie.

    MARAMUREŞ
    Temperaturile minime vor fi în creştere până spre 19-20 martie, când se vor situa, în medie, în jurul valorii de 30C. Spre finalul intervalului, minimele se vor apropia de limita îngheţului. Temperaturile maxime vor fi în creştere, spre o medie de 16-18 grade C în jurul datei de 18 martie, apoi vor scădea, treptat, spre 10-12 grade C. Vor fi precipitaţii predominant sub formă de ploaie, slabe cantitativ, cel mai probabil în intervalul 21-26 martie.

    MOLDOVA
    Temperaturile minime vor fi în creştere treptată până spre 20-21 martie, când se vor situa, în medie, între 2 şi 4 grade C. În a doua parte a intervalului va fi o răcire uşoară. Temperaturile maxime vor fi în creştere, de la valori de 6-8 grade C la începutul intervalului, spre o medie de 18 grade C în jurul datei de 19 martie, apoi vor scădea spre 10-12 grade C. Până în jurul datei de 21 martie vor fi condiţii foarte reduse de apariţie a precipitaţiilor, apoi vor fi mai ales ploi, slabe cantitativ.

    MUNTENIA
    Temperaturile minime vor fi în creştere treptată până spre 20-22 martie, când se vor situa, în medie, între 4 şi 6 grade C. În a doua parte a intervalului va fi o răcire uşoară. Temperaturile maxime vor avea aceeaşi tendinţă, iar valorile cele mai ridicate se vor înregistra între 18 şi 20 martie, când vor depăşi 20 grade C. Până în jurul datei de 21 martie vor fi condiţii foarte reduse de apariţie a precipitaţiilor, apoi este posibil să plouă slab.

    OLTENIA
    Temperaturile minime vor fi în creştere treptată până spre 20-22 martie, când se vor situa, în medie, între 4 şi 6 grade C, apoi vor scădea uşor. Temperaturile maxime vor avea aceeaşi tendinţă, iar valorile cele mai ridicate se vor înregistra între 18 şi 20 martie, când vor depăşi 20 grade C. În ultimele zile, maximele vor fi în jurul valorii de 14 grade C. Este de aşteptat să plouă slab, în a doua parte a intervalului.

    LA MUNTE
    Valorile termice vor fi în general negative noaptea, având o tendinţă de creştere treptată, până în 18-20 martie, când vor depăşi uşor limita îngheţului. Apoi vor fi în scădere. Temperaturile maxime vor fi pozitive, cu valorile cele mai ridicate între 17 şi 21 martie. Precipitaţiile vor fi mixte şi slabe cantitativ, cu probabilitate mai mare de apariţie după data de 21 martie.

  • Medicină şi farmacie de partid

    Cum dezbaterea durează zece zile, Mate Andras, liderul grupului UDMR din Cameră, a ameninţat suplimentar şi că dacă PDL se răzgândeşte pe parcurs în privinţa legii, atunci Uniunea va părăsi coaliţia.

    În ce-i priveşte, cei din USL nu numai că n-au încercat să capteze în folosul lor nemulţumirea UDMR, pe care altminteri au curtat-o aşa de intens în ultimii ani, ci s-au opus in corpore ideii de introducere a predării în maghiară la UMF Târgu-Mureş. Mai mult, Daniel Constantin, şeful PC, a ameninţat că USL va introduce moţiune de cenzură dacă Guvernul aprobă hotărârea privind UMF, iar Dan Voiculescu, micul partener al PSD-PNL, a sugerat că opoziţia ar trebui să reacţioneze la “şantajul” UDMR prin suspendarea grevei parlamentare, ca să demonstreze că Parlamentul “nu poate fi blocat oricând îşi doreşte UDMR”.

    Vicepreşedintele Uniunii, Marko Bela, a prins prilejul să-i ironizeze pe uselişti, comentând că opoziţia şi-a dat seama că a făcut o greşeală intrând în grevă parlamentară, fiindcă aşa s-a privat singură de un instrument de acţiune politică.

  • Cel mai bun sfat pentru manageri: învăţaţi să spuneţi poveşti!

    În loc de tradiţionalul “a fost odată ca niciodată”, Denning, el însuşi un excelent povestitor, îşi începe explicaţia astfel: “Iată o carte care vorbeşte despre o idee simplă, dar puternică: cea mai bună cale de a relaţiona cu oamenii pe care încerci să îi conduci este adesea printr-o poveste. Este scrisă dintr-un impuls practic şi pedagogic şi arată cum să te foloseşti de arta povestirii pentru a înfrunta cele mai dificile provocări cărora trebuie să le facă faţă lidershipul în prezent.”

    Prin urmare, arta povestirii, “storytelling”, deşi aplicabil = eficient în varii domenii care nu-i sunt, în mod obişnuit, specifice, de la politică la marketing, este, pentru autorul nostru, instrumentul predilect de persuasiune în universul managementului, iar în această sferă se concentrează majoritatea eforturilor sale analitice. Vechea triadă (recunoaşterea unei probleme/ analiza/ preconizarea unei soluţii) şi-a atins limitele pentru publicul modern, adesea plicitisit de comunicarea clasică, şi a trebuit să fie înlocuită – în viziunea lui Denning – printr-o altă triplă succesiune de termeni – captarea atenţiei/ stimularea dorinţei de schimbare/ şi, de-abia la urmă, înrădăcinarea convingerii prin folosirea unor argumente explicate practic.

    Utilizarea unor poveşti şi a unor formule simbolice pentru fiecare dintre aceste trei etape îngăduie publicului să-şi pună temporar în paranteză cinismul şi să-şi păstreze deschis spiritul faţă de mesajul transmis. Asta pentru că, pedalând în registrul emoţional, recursul la naraţiune, la poveste, permite mobilizarea afectelor salariaţilor şi joacă un rol substanţial în procesul de identificare cu întreprinderea.

    Arta povestirii demonstrează, cu numeroase exemple la îndemână, cum poţi, în calitate de lider, să inciţi la acţiune, cum îi poţi face pe oameni să colaboreze şi cum îi poţi aduce spre performanţă. O carte care a reuşit tot ceea ce şi-a propus, devenind bestseller internaţional, un ghid pentru liderii mileniului III şi nu doar… o poveste.

    Stephen Denning, “Arta povestirii în afaceri”, Editura Publica, Bucureşti, 2011

  • Povestea unei jucării de succes: girafa Sophie (VIDEO)

    Creată în 1961, Sophie, o girafă de cauciuc destinată să aline disconfortul micuţilor cărora le dau dinţii, a fost comercializată exclusiv în Franţa de producătorul său, compania Vulli. A ajuns atât de populară, scrie The Wall Street Journal, încât în 2010, numărul de exemplare vândute s-a ridicat la 816.000, ceea ce înseamnă că aproape fiecare dintre cei 828.000 de copii născuţi în acel an a primit una – cumpărată, probabil, de mame care avuseseră şi ele o Sophie când erau mici.

    În ciuda renumelui ei din Hexagon, proprietarii Vulli, două familii franceze, nu se gândiseră niciodată că jucăria ar putea avea succes în afara graniţelor, până în momentul când noul director general angajat în 2006 a pornit de la ideea că, totuşi, bebeluşii sunt la fel pe toate meridianele şi deci ar putea să le placă şi lor Sophie.

    Directorul a angajat un psihoterapeut care să identifice calităţile care i-ar putea determina pe părinţi să cumpere girafa, după care a dat la tradus în câteva limbi descrierea făcută de expert şi a hotărât să folosească pentru exportul girafei un ambalaj biodegradabil decorat cu imaginea Turnului Eiffel.

    Girafa Sophie, produsă din cauciuc natural într-o mică fabrică din estul Franţei, a fost apoi promovată pe bloguri pentru mămici şi în magazine de lux cu articole pentru bebeluşi şi a ajuns astfel în magazine cu pretenţii din SUA, Japonia, Mexic sau Australia, atrăgând şi celebrităţi ca Sandra Bullock şi Kate Hudson, care au cumpărat-o pentru copiii lor.

  • Bentley intra pe piata autovehiculelor 4×4. Cum arata bijuteria de 140.000 de lire (VIDEO)

    Cu noul model, Bentley tinteste forbalistii din Premier League, dar si membrii familiei regale, care sunt mari fani ai producatorului auto britanic. Producatia initiala va fi de aproximativ 3.500 de bucati pe an, iar principalele piete de desfacere vor fi SUA, China si Germania.

    Masina va avea scaunele invelite in cea mai fina piele, iar in spate va fi dotata cu un compatiment pentru pastrarea bauturilor si a paharelor. Unele modele vor avea interioare din lemn, facute la comanda, pentru clientii care vor ca masina lor sa devina o a doua casa.

    Mai mult pe www.incont.ro.

  • Poate ajunge petrolul la 200 de dolari?

    Escaladarea crizei iraniene ar putea duce preţul petrolului la 150-200 de dolari, apreciază Stoeferle.

    Pe moment însă, teama de viitor ocoleşte pieţele financiare: pentru prima dată din 2008 până acum, indicele Standard & Poor’s 500 al bursei americane a depăşit 1.400 de puncte, în timp ce creşterea de la începutul anului a ajuns la 11,5%. Avântul burselor reflectă seria de date pozitive privind economia SUA şi reducerea temerilor faţă de o criză în zona euro sau o recădere a Americii în recesiune, ca şi rezultatele foarte bune ale unor companii, în frunte cu Apple, ale cărei acţiuni au bătut un nou record – 600 de dolari pe titlu, în contextul vânzărilor excelente ale noului iPad.

    Analiştii de la Barclays apreciază că singurele riscuri la ora actuală, din punctul de vedere al pieţelor, sunt legate de dispariţia stimulentelor monetare oferite de Fed şi de o potenţială scumpire a carburanţilor din cauza conflictului iranian.

  • Femei, bani şi minciuni. Perlele politice ale săptămânii

    “Ne place, nu ne place, cum era ea, cu tocuri înalte, cu pantaloni strâmţi, vreau să vă spun că ea a avut cea mai bună absorbţie a fondurilor europene” – preşedintele Traian Băsescu despre fostul ministru Elena Udrea

    “Mie mi s-au tăiat bani ca să dea bani la tot felul de prostioare. Ca să dansăm în jurul cireşii şi să vedem dacă are coadă” – Sorin Oprescu, primarul Capitalei, acuzând faptul că s-a tăiat din banii de investiţii ai municipalităţii

    “Domnul Ungureanu, în sfârşit, a tăiat banii de la marea fraudă a Elenei Udrea, că de aia Elena Udrea e atât de supărată, că i-a tăiat banii Ungureanu de la PNDI. Să-l critic pe Ungureanu pentru asta? Doamne fereşte! O să-l laud, sper să nu se răzgândească” – Victor Ponta, liderul PSD

    “Victor Ponta minte, dar asta nu este o ştire. E mai degrabă o non-ştire, pentru că e o realitate de zi cu zi a lui Ponta” – Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, despre afirmaţia lui Ponta că premierul Ungureanu ar vrea s-o schimbe din funcţie

    “Sistemul all inclusive dăunează grav sănătăţii. El duce la obezitate, consum mare de alcool şi risipă” – Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, ca reacţie la declaraţia ministrului Cristian Petrescu potrivit căruia introducerea sistemului ar creşte numărul turiştilor

    “Îmi pare foarte rău pt cei care şi-au pierdut viaţa; un singur român dacă se simte rău, pentru mine este o tragedie” – premierul Mihai-Răzvan Ungureanu despre victimele viscolului din februarie

    “În ultimele 12 luni am văzut cinci directori executivi numindu-i pe propriii lor clienţi ‘muppets’” – Greg Smith, demisionar din funcţia de director executiv al Goldman Sachs, referindu-se la atmosfera din interiorul grupului financiar

  • “Românii au talent”: Omul care citeşte gândurile şi îndoaie linguri cu puterea minţii (VIDEO)

    El a aşezat pe masă un plic, a scris pe o foaie un număr şi l-a rugat pe Mihai Petre să-i spună primul număr de 2 cifre care-i vine în minte, care a fost 64 – număr care chiar figura pe foaia respectivă. Pentru Andi Moisescu a adus un ziar şi i-a cerut lui Andi să-i indice un loc oarecare de unde să taie cu foarfeca pagina ziarului, apoi l-a rugat să citească primul rând din locul unde a tăiat. Spre uluirea tuturor, Cristian Gog a scos apoi din plic exact rândul pe care l-a citit Andi Moisescu.

    Pentru a doua parte a numărului său a adus câteva linguri de metal şi i-a cerut Andrei să aleagă una, apoi a început să mângâie lingura până a îndoit-o. “Câţi dintre voi aţi văzut Matrix? Era un efect in Matrix”, a comentat concurentul. “Închipuiţi-vă alături de mine că am capacitatea sa modific consistenţa metalului, că lingura e moale, că e de plastic”, a explicat el, îndoind lingura până ce aceasta s-a rupt, spre entuziasmul juriului şi al publicului. “M-ai lăsat cu gura căscată!”, a spus Mihai Petre. “Ar putea să mă facă să spun ce vrea el, aşa că îi mulţumesc că mă lasă să spun ce vreau eu: DA!”, a glumit Andi.

    Emisiunea de vineri, 16 martie, a emisiunii “Românii au talent” a stabilit un nou record de audienţă. La nivelul publicul comercial din mediul urban cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, ProTV a avut o audienţă medie incredibilă, de 25,8 puncte de rating şi o cotă de piaţă de 55,4%. A doua clasată, Antena 1, a obşinut de peste 7 ori mai puţin decât ProTV, respectiv doar 3,3 puncte de rating şi 7,1% cotă de piaţă.

    La nivelul întregii populaţii a României, ProTv înregistra pe toată durata emisiunii (20,29-23,00) o audienţă medie de 25,3 puncte de rating si 48,7% cotă de piaţă, emisiunea fiind urmărită pe tot parcursul ei de aproape 5 milioane de telespectatori. A doua clasată, Antena 1, înregistra o audienţă de 3,2 puncte de rating şi o cotă de piaţă de 6,2%.

  • Cum îşi găsesc managerii jumătatea perfectă

    Portretul perfect al managerilor din filme şi din reclame, care ziua jonglează cu brio cu bani mulţi şi decizii importante, iar seara se întorc acasă la familia fericită nu se întâlneşte foarte des şi în viaţa reală. Oamenii pentru care nimic nu e imposibil în carieră au adesea dificultăţi în a menţine un echilibru şi în viaţa personală, aşa că externalizează această sarcină unor specialişti. Fac asta într-un cadru de maximă discreţie, subiectul fiind unul extrem de delicat şi care, la o primă vedere, nu este deloc compatibil cu imaginea dură a unui om care conduce o companie. Surprinzător însă, nici managerii nu sunt străini de serviciile unei agenţii de matrimoniale sau “business heart hunting”, aşa cum se autodenumesc specialiştii care lucrează în această branşă.

    Acoperă o nişă ideală, dar extrem de pretenţioasă. Lucrează exclusiv cu clienţi care vin din lumea de afaceri şi care, implicit, vor să cunoască oameni din acelaşi mediu. Partea bună este că aceştia dispun de resursele financiare necesare pentru ca furnizorii să tarifeze acest serviciu ca pe unul din categoria premium. “Clienţii noştri provin din zona corporate, antreprenorială şi profesii liberale şi vorbim despre câteva sute de persoane, dintre care peste 70% ocupă poziţii de middle şi top management”, spune Oana Totora, personal matchmaker şi fondatorul agenţiei Umbrella for Two. Câştigă, în medie, între 2.000 şi 4.000 de euro pe lună şi au studii universitare şi post-universitare. 58% dintre clienţi nu au fost căsătoriţi niciodată, iar 41% sunt divorţaţi. În ceea ce priveşte distribuţia pe gen, 35% sunt bărbaţi, iar 65% femei.

    Îi costă cel puţin 250 de euro pe an, fără TVA, pentru a fi avuţi în vedere atunci când apare un client cu care, în teorie, ar fi compatibili şi cel mult 800 de euro, tot pentru un an, atunci când aleg un abonament cu servicii mai complexe. “Pachetul de 250 euro presupune o întâlnire de cunoaştere a clientului, suport în realizarea profilului, un interviu video, intrarea în baza noastră de date şi procesul de matchmaking, în momentul în care apare un partener compatibil. Pachetul premium implică, pe lângă serviciile de suport în realizarea profilului, şi un număr minim de întâlniri garantate şi heart-hunting în afara bazei de date, pentru a identifica un partener potrivit”, precizează fondatoarea agenţiei Umbrella for Two.

    Majoritatea au între 30 şi 45 de ani, cel mai tânăr client având doar 25 de ani şi cel mai în vârstă 58. Toţi sunt oameni cu o viaţă activă, câştigă bine şi se află într-un permanent proces de relaţionare cu alţii. Par genul de oameni cu cele mai mari şanse în a-şi găsi un partener de viaţă. Şi, totuşi, lucrurile sunt mai complicate de atât. Mai ales că, de la un anumit punct încolo, regulile compatibilităţii sunt mult mai stricte, iar aşteptările “părţilor” – tot mai mari. “După o anumită vârstă, experienţele sociale îşi schimbă dinamica. Timpul pe care îl investeşti în căutarea unui partener este limitat, cercul de prieteni se restrânge. Practic, devine tot mai greu să găseşti pe cineva care să aibă acelaşi statut socio-profesional cu tine şi, mai mult, să şi împărtăşească aceleaşi hobbyuri, valori, credinţe despre lume şi viaţă”, explică Oana Totora.

    În ciuda faptului că vorbim, până la urmă, despre o chestiune sentimentală şi care ar trebui să fie, în principiu, lipsită de reguli, întregul proces de găsire a partenerului potrivit este unul foarte riguros şi care se derulează după o serie de paşi bine puşi la punct. Totul începe de la baza de date, instrumentul cel mai valoros pe care îl deţine agenţia. Aceasta este, de fapt, bazinul de potenţiali parteneri – orice om înscris în baza de date este un client al agenţiei şi un potenţial partener pentru un alt client înscris în aceeaşi bază de date.

    Primul pas pentru a intra în “sistem”, este realizarea profilului candidaţilor. Apoi, consultanţii agenţiei fac o selecţie de profiluri compatibile cu criteriile impuse de un anumit client. Acestea îi sunt prezentate sub forma unei liste scurte de recomandări. Totul stă sub semnul confidenţialităţii, la baza de date având acces doar consultanţii agenţiei, clienţii putând vedea doar profilurile de pe lista scurtă, nu întreaga bază de date.

    De altfel, principala metodă de atragere a clienţilor sunt recomandările primite din partea altor foşti sau actuali clienţi, astfel încât totul se petrece într-un circuit închis. Urmează verificarea interesului reciproc faţă de o întâlnire, facilitarea acesteia şi gestionarea feed-backului după prima întâlnire. “Din experienţa noastră, după prima întâlnire îşi dau seama destul de clar dacă vor sau nu să meargă mai departe. Dar dacă au trecut de cea de-a treia întâlnire, premisele pentru a consolida o relaţie sunt bune”, spune Totora.

    Câteva sute de manageri apelează anual la aceste servicii şi, până acum, la doi ani de la deschiderea agenţiei, fondatoarea spune că sunt deja mai multe cupluri aflate de mai bine de un an în relaţie, iar în 2011 s-a născut şi primul copil al unui cuplu format prin intermediul acestei agenţii matrimoniale. Chiar dacă majoritatea clienţilor sunt manageri români, Oana Totora spune că în baza de date a agenţiei se regăsesc şi numele câtorva expaţi. Nu sunt foarte mulţi pentru că, de obicei, aceştia vin în România cu contracte pentru perioade de timp determinate, astfel încât nu caută o relaţie de lungă durată. Sunt însă mult mai deschişi la acest tip de servicii şi mult mai relaxaţi, atunci când vine vorba de găsirea unui partener de viaţă într-o manieră instituţionalizată pentru că în ţările din care provin aceste servicii au o istorie destul de lungă, iar fenomenul în sine este privit ca unul firesc.

    Potrivit unui studiu realizat de Matchmaking Institute pe un numar de 90 de agenţii din Statele Unite ale Americii şi Canada, 55% dintre acestea au între unul şi nouă clienţi noi lunar, iar 21% dintre agenţiile americane adaugă în portofoliu între 10 şi 24 de clienţi în fiecare lună. În acelaşi interval, în România, o agenţie de matchmaking poate câştiga între 10 şi 24 de clienţi noi. Mult mai mari sunt, pe de altă parte, diferenţele atunci când este vorba despre preţul serviciilor. Majoritatea americanilor plătesc cel puţin 3.000 de dolari pe an pentru serviciile matrimoniale, în timp ce în România preţul nu depăşeşte 800 de euro pentru un abonament anual.

    Piaţa se află încă într-un stadiu incipient, iar cei care ar putea apela la aceste servicii încă mai sunt rezervaţi şi se tem că ar putea fi judecaţi greşit. În momentul de faţă, în România sunt peste 600.000 de persoane necăsătorite, cu vârsta între 18 şi 65 de ani, iar asta înseamnă o platformă uriaşă de potenţiali clienţi pentru agenţiile de profil. Chiar şi atunci când nişa este cea a segmentului de business. “Ideea acestei afaceri este foarte personală. Venind din mediul corporatist, am observat că foarte mulţi oameni interesanţi din jurul meu, fie ei prieteni sau colegi, aveau dificultăţi în a-şi găsi pe cineva alături de care să construiască o relaţie pe termen lung”, conchide Oana Totora.

  • Tentaţia inovaţiei: telefoanele care îţi plătesc cumpărăturile

    Cea mai mare parte dintre produsele inovative au intrat până acum în rutină, dar, la momentul apariţiei lor, distanţa faţă de ce exista anterior era frapantă. În ceea ce priveşte cardurile, nu este greu să ne amintim momentul iniţial. Am trăit pe propria piele apariţia lor în România acum mai bine de 15 ani. Pe de altă parte însă, în America, această premieră a avut loc acum aproximativ 50 de ani. Demn de remarcat, cu tot decalajul semnificativ de start, că la capitolul inovaţii ne putem compara fără complexe şi fără falsă modestie cu ţări cu tradiţie: carduri cu cip, carduri personalizate cu fotografii sau parfum, carduri contactless – toate acestea există la noi în ţară. Următoarea treaptă firească de dezvoltare în materie de inovaţie sunt plăţile mobile.

    Plăţile mobile includ, de regulă, trei domenii distincte: m-commerce – permite utilizatorilor să facă achiziţii cu telefoanele smart -, plăţile contactless NFC – plata este realizată doar prin apropierea telefonului de terminal – şi plăţile “remote” – consumatorii pot face numeroase plăţi de pe telefonul mobil, cum ar fi facturi de utilităţi, reîncărcări de servicii prepaid, transferuri de bani P2P. Plăţile contactless cu telefonul mobil nu ar fi o premieră absolută în România. Acum aproape 4 ani a existat un proiect-test, noutatea din prezent ar fi includerea unui astfel de produs în oferta curentă a instituţiilor financiare. În acest moment, în cazul plăţilor mobile, din punctul nostru de vedere sunt îndeplinite toate condiţiile esenţiale pentru succesul oricărui produs/serviciu: siguranţa, confortul în utilizare şi avantaje clare pentru utilizatori.

    Desigur, piaţa se află la început, dar astăzi ciclul de dezvoltare a unui serviciu este mult mai scurt şi mă aştept ca în scurt timp să avem în România mai multe proiecte de plăţi mobile, atât m-commerce, remote, cât şi NFC. Optimismul meu este susţinut şi de creşterea foarte rapidă a pieţei de smart phones din România. Este nevoie ca emitenţii de carduri şi operatorii de telefonie mobilă să agreeze modelele de business, dar s-au făcut progrese semnificative în această direcţie atât la nivel mondial, cât şi european. E o chestiune de timp, foarte probabil nu prea îndelungat.

    Potenţialul foarte mare al plăţilor mobile la nivel global a fost confirmat de mai multe studii. O cercetare făcută de Yankee Group în iunie 2011 estima că, până la finalul anului 2011, valoarea tranzacţiilor mobile globale va ajunge la 241 mil. dolari, iar în 2015 va depăşi un trilion. Aceeaşi sursă indică EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) drept cea mai activă regiune pe acest segment, ea reprezentând 41% din valoarea tranzacţiilor mobile, comparativ cu 35% – America de Nord, 22% – Asia Pacific şi doar 1% – America Latină. Un alt studiu din 2010 al Portio Research arată că în 2009 erau 81,3 milioane de oameni în toată lumea care îşi foloseau telefonul mobil pentru plăţi. Până la sfârşitul lui 2014, această cifră este preconizată să crească la aproape 490 de milioane, adică 8% din abonaţii de telefonie mobilă. Conform unei alte estimări din 2011, aparţinând celor de la Frost & Sullivan, valoarea totală a plăţilor prin tehnologia NFC va depăşi 110 miliarde de euro în 2015. Mai mult, Orange a anunţat recent că aproximativ 550 de milioane de telefoane smart vor avea facilitatea NFC (Near Field Communication) până în 2016. Dincolo de teorie şi pentru că, în final, experienţa utilizatorului este cea care contează cel mai mult, eu sunt un mare fan al acestui mod de a plăti. Ştiu că nu mă aflu în postura să am cea mai obiectivă părere cu putinţă, dar sunt gata să îmi susţin punctul de vedere cu argumente.

    Îmi plac gadgeturile în general şi vreau să le folosesc cât mai mult posibil – dacă este posibil şi la cumpărături, cu atât mai bine. La Istanbul şi Varşovia am avut ocazia să le testez şi totul a mers extrem de repede şi de simplu, dar sunt foarte multe oraşe unde pot fi folosite, inclusiv în Bucureşti. Nu în ultimul rând, sunt un adept al acestor plăţi pentru că ştiu că sunt sigure. Cipurile contactless înglobează ultimele tehnologii în materie de securizare a tranzacţiilor, acestea având la bază standarde adoptate pe scară largă de toţi jucătorii mari de pe piaţă. În plus, se ştie că absenţa telefonului nu trece neobservată prea mult timp: îţi ia mai puţin de 4 minute să observi că nu mai ai telefonul, în timp ce durata până când remarci absenţa portofelului poate să ajungă, în medie, la 8 ore (conform First Data). Şi, pentru că vorbeam de tentaţia inovaţiei, măr-tu-ri-sesc că mă bucur că România a cedat acestei tentaţii şi, cum spuneam, sunt convins că ne vom lăsa subjugaţi şi de alte pro-duse sau servicii care îşi merită pe deplin calificativul “inovator”.

    Gabriel Ghiţă este business development manager CEE în cadrul MasterCard Europe.