BusinessMagazin

Blog

  • Ponta susţine că România a fost guvernată de “legea junglei” în 2010-2011

     Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei conferinţe de presă susţinută, marţi, la Ministerul Muncii, cu ocazia lansării unui program social finanţat din fonduri europene.

    “Există o concepţie care a guvernat România în 2010-2011, o concepţie – nu ştiu dacă e neapărat de dreapta sau de extremă-dreaptă -eu o numesc o «lege a junglei», în care doar dacă eşti foarte puternic poţi să ai acces la şcoală, doar dacă eşti foarte puternic ai acces la fondurile europene, dacă nu, poţi să mori, în limbaj direct. Noi am venit la guvernare şi asta vom face cât timp vom sta la guvernare, pe o concepţie de societate inclusivă în care, sigur, îi premiem şi îi felicităm şi ne mândrim cu cei foarte buni la şcoală, îi felicităm şi ne mândrim cu cei foarte buni din economie, dar nu-i abandonăm pe ceilalţi, pe cei care, dintr-un motiv sau altul, au nevoie de sprijin”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta susţine că România a fost guvernată de “legea junglei” în 2010-2011

     Şeful Executivului a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei conferinţe de presă susţinută, marţi, la Ministerul Muncii, cu ocazia lansării unui program social finanţat din fonduri europene.

    “Există o concepţie care a guvernat România în 2010-2011, o concepţie – nu ştiu dacă e neapărat de dreapta sau de extremă-dreaptă -eu o numesc o «lege a junglei», în care doar dacă eşti foarte puternic poţi să ai acces la şcoală, doar dacă eşti foarte puternic ai acces la fondurile europene, dacă nu, poţi să mori, în limbaj direct. Noi am venit la guvernare şi asta vom face cât timp vom sta la guvernare, pe o concepţie de societate inclusivă în care, sigur, îi premiem şi îi felicităm şi ne mândrim cu cei foarte buni la şcoală, îi felicităm şi ne mândrim cu cei foarte buni din economie, dar nu-i abandonăm pe ceilalţi, pe cei care, dintr-un motiv sau altul, au nevoie de sprijin”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a pornit afacerea la 14 ani. După trei ani, face 200 de milioane de dolari

    La 14 ani, Bella Weems a început să strângă bani pentru a-şi cumpăra o maşină la mâna a doua. Astăzi, adoloscenta a pus pe picioare Origami Owl, o afacere de sute de milioane de dolari.

    Când le-a spus părinţilor că îşi doreşte o maşină pentru aniversarea de 16 ani, aceştia i-au sugerat că ar fi mai bine să încerce să îşi câştige singură banii. Bella a început să caute idei de afaceri şi a fost atrasă de confecţionarea medalioanelor. A folosit cei 350 de dolari pe care îi primise ca babysitter pentru a cumpăra materiale, relatează Business Insider.

    În prima fază, Bella  a vândut bijuteriile prietenilor apropiaţi; după ce le-a prezentat însă şi altor cunoscuţi, a rămas impresionată de reacţia pozitivă pe care aceştia au avut-o. În primul an, afacerea a generat venituri de 280.000 de dolari. Un an mai târziu, după ce Bella şi familia ei au gândit un plan complex de afaceri, veniturile au depăşit 24 de milioane de dolari.

    Cele mai multe posturi de management au fost preluate de membri ai familiei, însă Bella Weems şi părinţii ei l-au angajat ca CEO al Origami Owl pe Robin Crossman, acesta având experienţă pe posturi de conducere în companii ca Amway Global, Home Interiors, Suzanne.com sau The Longaberger Company. Crossman a precizat că se aşteaptă ca cifra de afaceri să depăşească, în perioada următoare, 200 de milioane de dolari.

     

    Ce riscă firmele dacă  nu le permit accesul inspectorilor de la Consiliul Concurenţei?

  • Şi-a pornit afacerea la 14 ani. După trei ani, face 200 de milioane de dolari

    La 14 ani, Bella Weems a început să strângă bani pentru a-şi cumpăra o maşină la mâna a doua. Astăzi, adoloscenta a pus pe picioare Origami Owl, o afacere de sute de milioane de dolari.

    Când le-a spus părinţilor că îşi doreşte o maşină pentru aniversarea de 16 ani, aceştia i-au sugerat că ar fi mai bine să încerce să îşi câştige singură banii. Bella a început să caute idei de afaceri şi a fost atrasă de confecţionarea medalioanelor. A folosit cei 350 de dolari pe care îi primise ca babysitter pentru a cumpăra materiale, relatează Business Insider.

    În prima fază, Bella  a vândut bijuteriile prietenilor apropiaţi; după ce le-a prezentat însă şi altor cunoscuţi, a rămas impresionată de reacţia pozitivă pe care aceştia au avut-o. În primul an, afacerea a generat venituri de 280.000 de dolari. Un an mai târziu, după ce Bella şi familia ei au gândit un plan complex de afaceri, veniturile au depăşit 24 de milioane de dolari.

    Cele mai multe posturi de management au fost preluate de membri ai familiei, însă Bella Weems şi părinţii ei l-au angajat ca CEO al Origami Owl pe Robin Crossman, acesta având experienţă pe posturi de conducere în companii ca Amway Global, Home Interiors, Suzanne.com sau The Longaberger Company. Crossman a precizat că se aşteaptă ca cifra de afaceri să depăşească, în perioada următoare, 200 de milioane de dolari.

     

    Ce riscă firmele dacă  nu le permit accesul inspectorilor de la Consiliul Concurenţei?

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • Geniul de 24 de ani care are o afacere de două miliarde de dolari: “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi un astfel de business”

    Evan Spiegel, fondatorul Snapchat, a devenit cel mai mediatizat executiv din IT, după ce a refuzat o oferta de 3 miliarde de dolari de la Facebook, conform Wall Street Journal, şi apoi una de 4 miliarde de dolari de la Google, conform unei surse neprecizate de The Verge.

    “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi o asemenea afacere”, a declarat Evan Spiegel. “Nu cred că cedarea unui astfel de business pentru un câştig pe termen scurt este un lucru de dorit.”

    Conform specialiştilor, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, cofondatorul Snapchat, ar fi câştigat câte 750 de milioane de dolari în urma tranzacţiei propuse de Zuckerberg.

    Spiegel, 24 de ani, a început să lucreze în domeniul programării de software încă din liceu, când dezvolta simulatoare şi jocuri video, ulterior începând să construiască site-uri mai complexe. A fost acceptat la prestigioasa universitate Stanford, de unde s-a retras în anul 2012.

    După ce a renunţat la şcoală, Spiegel s-a mutat cu tatăl sau şi a atras o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru compania sa, pe care i-a folosit pentru a dezvolta aplicaţia Snapchat.

  • Geniul de 24 de ani care are o afacere de două miliarde de dolari: “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi un astfel de business”

    Evan Spiegel, fondatorul Snapchat, a devenit cel mai mediatizat executiv din IT, după ce a refuzat o oferta de 3 miliarde de dolari de la Facebook, conform Wall Street Journal, şi apoi una de 4 miliarde de dolari de la Google, conform unei surse neprecizate de The Verge.

    “Sunt foarte puţini oameni în lume care pot construi o asemenea afacere”, a declarat Evan Spiegel. “Nu cred că cedarea unui astfel de business pentru un câştig pe termen scurt este un lucru de dorit.”

    Conform specialiştilor, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, cofondatorul Snapchat, ar fi câştigat câte 750 de milioane de dolari în urma tranzacţiei propuse de Zuckerberg.

    Spiegel, 24 de ani, a început să lucreze în domeniul programării de software încă din liceu, când dezvolta simulatoare şi jocuri video, ulterior începând să construiască site-uri mai complexe. A fost acceptat la prestigioasa universitate Stanford, de unde s-a retras în anul 2012.

    După ce a renunţat la şcoală, Spiegel s-a mutat cu tatăl sau şi a atras o finanţare de 70 de milioane de dolari pentru compania sa, pe care i-a folosit pentru a dezvolta aplicaţia Snapchat.