Blog
-
Salariile preşedintelui şi miniştrilor din Cipru vor fi reduse
Preşedintele Nicos Anastasiades “i-a cerut deja contabilului general să îi reducă salariul cu 25%”, a declarat Constantinos Petrides, subsecretarul Preşedinţiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Carne neidentificată, care ar putea fi de câine, descoperită în mâncarea fast-food din Londra
Analizele ADN au arătat că acesta nu conţine nici urmă de miel, dar nici de vită, pui, porc, capră sau cal, ceea ce înseamnă că ar putea fi carne de câine sau pisică. Dezvăluirea a fost făcută într-un documentar al BBC 3.
Felul respectiv a fost ales la întâmplare din mai multe mâncăruri de tip fast-food din Londra, alături de burgeri, kebabi şi mâncare chinezească, în cadrul unei investigaţii speciale.
“Conţine carne – dar nu este miel, nici porc, vită sau pui. Nici cal şi nici capră. În acest moment, laboratorul nu poate identifica exact de la ce animal provine această carne”, a declarat o purtătoare de cuvânt.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
50 de mituri demontate în şase minute (VIDEO)
Deşi sunt un subiect de conversaţie foarte interesant care duce de multe ori la discuţii aprinse, miturile sunt de cele mai multe ori păreri greşite care pot fi în final demontate.
Despre sushi, de pildă, accepţiunea generală este că înseamnă peşte crud, dar în realitate termenul se referă la orez acrit. Folia de aluminiu băgată în cuptorul cu microunde nu va strica echipamentul electrocasnic, ci doar va scoate scântei din cauza undelor, fără a detemina vreo explozie.
-
Cinci riscuri care pot afecta afacerile
Profesionistii in domeniul contabil implicaţi în studiu au identificat şi primele cinci riscuri pe care capitalul natural le aduce în activitatea sectorului privat, şi anume:
• Riscul reputaţional (68%)
• întreruperea activităţii (61%)
• Raritatea şi costul crescut al resurselor (50%)
• Riscul ce afectează lanţul de aprovizionare (47%)
• Riscul finanţării (46%)Andreia Stanciu, Head of ACCA Europa de Sud-Est, consideră că profesioniştii din domeniul financiar- contabil ar trebui să se bazeze pe competenţele lor şi pe experienţa în contabilitate pentru a contribui la dezvoltarea unor metodologii contabile referitoare la capitalul natural, care să ajute la cuantificarea şi gestionarea factorilor externi companiilor. De asemenea, aceştia ar putea apela la asociaţiile contabile pentru a oferi îndrumări cu privire la modul de abordare a capitalului natural în cadrul rapoartelor anuale şi în conturile companiei, precum şi în rapoartele de dezvoltare durabilă. Ei trebuie să iniţieze sau să încerce să aplice metodologii contabile pentru capitalul natural împreună cu clienţii lor, acolo unde este cazul, şi să folosească această experienţă pentru a lucra cu autorităţile de reglementare cu privire la raportare şi la practicile de asigurare.
”Pentru profesia contabilă provocarea va fi de a determina când pierderea capitalului natural va necesita o mai bună înţelegere şi abordare din punct de vedere al evaluării riscurilor pentru afaceri şi din punct de vedere al raportării corporative. Procedând de această manieră, dar prea tarziu, se poate ajunge la greşeli atunci când se anticipează viitoarele riscuri şi costurile asociate lor, pentru mediul de afaceri, a mai adăugat Andreia Stanciu”.
“Un număr tot mai mare de companii integrează raportul lor anual financiar-contabil şi raportul privind dezvoltarea durabilă. Integrarea decurge din creşterea gradului de conştientizare în rândul multor companii asupra valorii şi necesităţii raportării cu privire la impactul social şi asupra mediului, alături de performanţele financiare”, a afirmat Aura Giurcaneanu, partner, head of audit and assurance, KPMG in Romania. Ea considera că această cale ar trebui luată serios în considerare, atât din perspectiva managementului, cât şi din punct de vedere al comunicării.
Având în vedere că, în ultimii ani, un procent nesemnificativ dintre companiile din topul Global Fortune 250 raportau într-o manieră integrată, practica actuală demonstrează că gândirea în acest domeniu a suferit transformări. Deşi în România nu se observă încă această tendinţă, este evident că trendul este stabilit de către companiile de top şi, mai devreme sau mai târziu, va fi urmat de multe altele. Dacă în 2006 doar 24% din primele 100 de companii din România, ierarhizate în funcţie de cifra de afaceri, au raportat cu privire la dezvoltarea durabilă, în prezent, numărul lor a crescut semnificativ, demonstrând interesul sporit al companiilor româneşti în a publica informaţii referitoare la dezvoltarea durabilă.
“În contextul economic actual, în care o mai mare transparenţă privind riscurile este necesară, riscurile non-financiare sunt considerate ca făcând parte din domeniul financiar, datorită implicaţiilor lor financiare. Companiile româneşti au conştientizat că publicarea informaţiilor referitoare la dezvoltarea durabilă este foarte apreciată de către clienţi, investitori şi alte părţi interesate responsabile”, a adăugat Giurcaneanu.
Integrarea raportării trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. Aceasta nu ar trebui privită pur şi simplu ca un raport “toate într-unul”. “Numai dacă integrarea este susţinută printr-o corelare reală şi profundă a proceselor de management, inclusiv a guvernanţei şi controalelor, raportarea poate fi considerată credibilă şi solidă. Prin urmare, vorbim mai degrabă despre raportare integrată – mijloace diferite pentru persoane diferite”, a concluzionat Giurcaneanu.
Gordon Hewitt, consilier pe probleme de dezvoltare durabilă la ACCA şi autor al raportului a spus: “Capitalul natural, care este cantitatea de capital derivată din resursele naturale, cum ar fi diversitatea biologică, ecosistemele şi serviciile oferite de acestea, se află în declin la nivel global. Pierderea capitalului natural expune companiile la o gamă de noi riscuri şi oportunităţi care poate avea un impact asupra profitului, valorii activelor şi fluxurilor de trezorerie.” Acest document a fost realizat în urma unui studiu la care au luat parte peste 200 de profesionişti contabili.
Acesta a fost prezentat şi în raportul internaţional al ACCA, KPMG şi Fauna & Flora, “Este capitalul natural o problemă importantă?”. Raportul iniţial, care a fost realizat anul trecut, a investigat conceptul de prag de semnificaţie, modul în care acesta este utilizat pentru a identifica diverse aspecte necesare pentru management şi prezentarea informaţiilor şi măsura în care acesta reflectă în prezent importanţa capitalului natural ca aspect în cadrul afacerilor.
Profesionistii din domeniul contabilitatii care au participat la studiu erau conştienţi de legătura dintre valoarea corporativă şi capitalul natural şi de faptul că tendinţele actuale ale capitalului natural reprezintă o varietate de riscuri pentru companii, riscuri ce pot să crească în decursul timpului. Cu toate acestea, această conştientizare nu a avut drept rezultat acţiuni ample la nivel corporativ, deoarece o mare parte dintre respondenti lucrează pentru companii care nu raportează capitalul natural. Principalele piedici pentru o mai mare implicare sunt lipsa îndrumărilor, a metodologiei de evaluare şi a înţelegerii.
În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.
-
Pe 1 aprilie începe săptămâna italiană la Lidl
Începând de luni, 1 aprilie, clienţii vor putea găsi în magazinele Lidl ingredientele potrivite pentru pregătirea unor mese italiene autentice, cum ar fi uleiul de măsline cu mirodenii, sosurile cu oţet balsamic sau ”bruschettele” în diverse sortimente şi aperitivele mediteraneene.
Oferta cuprinde şi produse din gama Deluxe, precum paste Gourmet, risotto în diverse sortimente, trufe dulci din Piemonte, îngheţată cu alune de pădure, sau panzerotti cu cireşe amarena.Pentru că bucătăria italiană este faimoasă şi datorită deserturilor sale, Lidl va avea în ofertă gustări dulci, precum tiramisu, îngheţata tip spaghetti din lapte, cu topping de fructe şi bucăţele de ciocolată albă, tartufo din spumă cu mascarpone pe blat însiropat cu cafea, sau prăjiturile pardulas cu ricotta, originare din Sardinia.
Anul trecut Lidl a deschis 26 de magazine, în condiţiile în care investiţia într-un magazin Lidl este potrivit estimărilor de circa 1 milion de euro fără teren.Lanţul german de discount Lidl, ultimul jucător care s-a alăturat retailului modern autohton în 2011, când a pornit una dintre cele mai agresive ofensive de expansiune, a terminat anul 2011 cu afaceri de 1,68 mld. lei (396 mil. euro), în creştere cu circa 16% comparativ cu 2010.
Cifra de afaceri pe 2010 este cea obţinută de lanţul de magazine Plus Discount, retailer prin achiziţia căruia Lidl a intrat pe piaţa locală. Nu există date pentru 2012. Intrarea oficială a lanţului german s-a făcut în vara lui 2011, când cele 107 magazine Plus au preluat numele şi sigla Lidl.
-
SAS Grup lansează servicii de tip valet pentru spălarea, alimentarea şi verificarea maşinilor
“Serviciile de tip valet vor veni în întâmpinarea angajaţilor şi managerilor care sunt ocupaţi peste zi şi pentru care este greu să îşi mai aloce încă aproape o oră pe drumul spre casă pentru a-şi spăla maşina, a-i face plinul şi a se îngriji de aceasta. În plus, angajaţii AutoCurat.ro care prestează aceste servicii de valeting au cunoştinţe mecanice şi pot efectua o verificare tehnică primară a vehiculelor”, a declarat Adrian Dinu, directorul general al SAS Grup, care deţine AutoCurat, o reţea de spălătorii auto care furnizează servicii pe bază de abonament exclusiv pentru persoane juridice.
AutoCurat.ro presteaza deja şi servicii de detailing, având staţii mobile care se pot deplasa la sediile companiilor. Detailingul se realizează cu cele mai performante aparate de curăţare cu aburi. AutoCurat.ro are o reţea de peste 200 de spălătorii cu care colaborează: acestea îşi păstrează autonomia şi, în plus, furnizează servicii pentru flotele auto. “Iniţial aveam de gând să extindem reţeaua la peste 500 de spălătorii, dar practica a dovedit că nu a fost nevoie: majoritatea companiilor cărora ne adresăm, care au flote cu un număr semnificativ de maşini, se află în oraşele mari din ţară, aşa încât ne-am concentrat asupra marilor oraşe şi împrejurimilor acestora în care sunt locate flotele clienţilor nostri. Pe viitor vom dezvolta reţeaua acolo unde clienţii noştri o vor cere”, a precizat Adrian Dinu.
În reţeaua Autocurat.ro sunt 24 spălătorii în Bucureşti, 11 în judeţul Prahova, 7 în Argeş, 8 în Vâlcea, 6 în Braşov, iar în marile oraşe se regăsesc în medie 3-4 spălătorii afiliate.
Companiile care sunt clienţi ai Autocurat.ro plătesc o singură factură ce acoperă toate spălările vehiculelor din flotă, în toată ţara, pe o anumită perioadă de timp, de obicei lunar. Acest mod de lucru simplifică foarte mult lucrurile, în comparaţie cu decontarea spălărilor fiecărui vehicul pe bază de bon fiscal şi, în plus, oferă managerilor un control mai mare asupra acestui tip de cheltuieli. Serviciile de car valeting vor funcţiona în acelaşi sistem.
-
Cum a paralizat cel mai puternic atac cibernetic din lume internetul
Un conflict între un grup care luptă împotriva mesajelor de tip spam şi o companie de găzduire web a condus la atacuri cibernetice care au afectat infrastructura principală a întreg internetului. Atacurile au afectat servicii de web precum Netflix, iar specialiştii avertizează că riscă să fie blocate inclusiv serviciile bancare şi cele de email.
Autorităţile din cinci state investighează atacurile cibernetice.
Spamhaus, un grup care are sedii la Londra şi Geneva, este specializat în furnizarea de filtre care să blocheze mesajele de tip spam. Pentru a face acest lucru, firma a realizat o bază electronică a serverelor utilizate pentru trimiterea de spam. De curând, Spamhaus a blocat servere administrate de Cyberbunker, o companie olandeză de găzduire web. Sven Olaf Kamphuis, purtătorul de cuvânt al Cyberbunker, a acuzat Spamhaus de abuz de poziţie, argumentând că această companie nu ar trebui lăsată să ia decizii privind funcţionarea Internetului.
Spamhaus susţine că Cyberbunker, în cooperare cu “grupuri infracţionale” din estul Europei şi Rusia, se află la originea celui mai mare atac cibernetic din istorie.
Asemenea atacuri sunt considerate în fapt adevărate războaie cibernetice prin amploarea şi magnitudinea pe care o au. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, cu precădere în rândul atacurilor sofisticate comandate de state care vor să lovească astfel alte state.
“Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, şi nu în ultimul rând statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local şi cel despre care omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit practic tehnologia de la baza antivisului RAV.
Categoria din urmă este cea răspunzătoare de războaiele cibernetice care, dacă până acum câţiva ani se întâmplau mai rar de o dată pe an, în prezent sunt din ce în ce mai frecvente şi afectează inclusiv companii.
-
Culisele războaielor cibernetice văzute de cel mai puternic softist din România
La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.
De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.
Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.
În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.
ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.
Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.
“Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.
Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.