Au participat:
Daniela Niculescu, director al direcţiei IMM, Alpha Bank
Nicu Lascu, asociat în cadrul lanţului de restaurante LaScoica
Dumitru Caranica, proprietar al companiei de software Glykon SRL
Valeria Gherman, consultant şi director contabil al Smart Solar Group, cu afaceri în energia verde
Astrid Mihaela Oprea, fondator şi administrator al ABC Medical Center, jucător pe piaţa serviciilor medicale private
Magda Bălan, asistent manager al GMB Computers şi Doors, businessuri ale omului de afaceri Mircea Boldea
Ane Marie Rosenberg, proprietar al Clos des Colombes, cramă şi hotel lângă Neptun
Simona Dumitru, director adjunct al firmei de distribuţie Intercom Topaz SRL
DUMITRU CARANICA, GLYKON: Activăm în primul domeniu în care s-a luat iniţiativa în mediul privat încă din 1990. Visam să facem software, dar piaţa cerea hardware, aşa că în 1992 am început să importăm şi să redistribuim echipamente IT. Deşi lumea nu înţelege serviciile IT, noi încercăm să aducem valoare adăugată companiilor şi să ne menţinem mereu la curent cu noutăţile din tehnologie. Cifra de afaceri a companiei este de 500.000 de euro, dar înainte de criză am depăşit milionul. În toţi aceşti ani am fost pe profit şi nu am dat oameni afară.
SIMONA DUMITRU, INTERCOM TOPAZ: Din 1991, am început cu un magazin care se ocupa de comerţ nespecializat, apoi am migrat spre restaurante, iar din 2001 ne-am reorientat spre importul şi distribuţia de profiluri PVC. Cum domeniul nostru de activitate este strâns legat de construcţii, am rezistat crizei economice, pentru noi a fost un punct de reorientare. Suntem mult mai prudenţi în relaţia cu clienţii, avem distribuţie la nivel naţional şi vrem să depăşim curând graniţele ţării.
NICU LASCU, LA SCOICA: Suntem înfiinţaţi din 1997. Am începul numai cu zece mese, iar din 2007 am deschis şi La Scoica Land. La Scoica are o capacitate de 300 de persoane, iar La Scoica Land de 600 şi un ballroom de o mie de locuri. Am început afacerea cu greu şi considerăm că dacă le oferim clienţilor servicii de calitate putem supravieţui şi ajunge la succes.
MIHAELA OPREA, ABC MEDICAL CENTER: Suntem pe piaţă din 2003 şi simplul fapt că rezistăm mi se pare o realizare. În 2012 am reuşit să cumpărăm un nou sediu şi încercăm să diversificăm specialităţile medicale pe care le oferim. Avem 15 medici şi găsim cu dificultate personal ca să creştem. Să găsim colaboratori e foarte greu, iar profesionalismul şi integritatea sunt foarte importante pentru clienţii noştri. E mult mai important să fidelizăm clientela decât să atragem una nouă, iar atitudinea personalului e decisivă la acest capitol.
MAGDA BĂLAN, GMB: La noi diversi-ficarea este limpede de observat. Grupul de firme GMB se ocupă cu calculatoare, servicii de cablu şi internet, dar deţinem şi clubul Doors din Constanţa.
DANIELA NICULESCU, ALPHA BANK: În ultimii ani s-a vorbit din ce în ce mai mult de apariţia unei bariere de comunicare între antreprenori şi bănci şi este evident că acest lucru este cauzat de schimbările dramatice care au avut loc în piaţă şi care s-au repercutat asupra activităţii acestora. Comportamentul clienţilor antreprenori s-a modificat în ultimii ani, astfel că am avut clienţi care au venit la bancă, ne-au cerut sfatul, l-au primit şi relaţia de parteneriat dintre noi s-a întărit. Au fost însă şi cazuri de antreprenori care au hotărât să se descurce pe cont propriu. Tot în ultimii ani, piaţa în ansamblul ei a fost impactată de subiecte precum creditele neperformante, insolvenţe, lichidări. Aici aş vrea însă să precizez atenţia acordată tuturor clienţilor noştri cu facilităţi de credit. Cei care au avut o problemă au venit la bancă şi am încercat să o rezolvăm împreună. Alegerea a aparţinut însă clientului. Nu am avut niciun client care să fi venit la noi şi să nu fi plecat cu un plan pentru a merge mai departe.
Este ştiut faptul că în perioada de criză finanţările au scăzut, dar datele statistice ne dau speranţe pentru că s-a creat o stabilitate la nivel macroeconomic. Se observă o creştere semnificativă de 6,8% a creditelor în lei, dar o scădere de 3,9% a creditelor în euro. Avansul creditelor în moneda naţională este explicabil de ultimele reglementări ale Băncii Naţionale privind creditarea în euro. Standardele de creditare ale băncilor au rămas nemodificate în ultimul trimestru al anului trecut, ceea ce indică o stabilizare, după ce, în ultimii ani de criză, standardele s-au înăsprit.
Cererea de credite în 2012 a crescut, aşa cum indică datele statistice, iar acestă evoluţie se datorează în principal companiilor mari, care au luat finanţări pe termen scurt. Nu acelaşi lucru se poate spune despre creditarea pentru IMM-uri, unde asistăm la cea mai mare contracţie din toate timpurile, şi aici vorbesc de cererea la nivelul sistemului bancar, nu doar al instituţiei noastre. Această situaţie demonstrează fie că antreprenorii nu au curaj să continue dezvoltarea prin finanţare externă, de la bancă, fie că nu au planuri de investiţii. Lipsa previziunii este un indicator destul de trist. În ceea ce priveşte riscul de credit, micile afaceri prezintă în continuare un risc ridicat de credit, deşi, procentual, raportul dintre micile întreprinderi şi companiile mari din România este similar cu cel din Uniunea Europeană, iar raportul dintre numărul de angajaţi din sectorul IMM şi companii mari este apropiat de cel din UE. Diferenţele între situaţia din România şi UE apar atunci când analizăm valoarea brută adăugată, unde suntem sub media europeană.
Finanţările acordate marilor companii au crescut cu 3% comparativ cu anul precedent, ceea ce a modificat structura creditării în total între companii şi populaţie. Din păcate, la nivel de sistem, rata de neperformanţă pentru companii a crescut cu aproape 4%, de la 14,33 la 18,23%. Dacă analizăm performanţele economice pe zone geografice, constatăm că după numărul de insolvenţe cele mai afectate trei regiuni au fost sud-estul, sudul şi nord-vestul ţării. Jumătate dintre insolvenţele cerute sau declarate sunt cantonate aici. Singurele zone unde numărul de insolvenţe a înregistrat o scădere sunt Capitala şi zona de nord-est a ţării. Deşi statisticile dau semnale bune, în viaţa reală ne confruntăm cu o percepţie contradictorie a antreprenorilor în ce priveşte perspectivele economice. Foarte mulţi spun că nu e o perioadă propice dezvoltării afacerii lor, iar pe sectoare economice se pare că transporturile înre-gistrează valul cel mai mare de percepţie negativă. O percepţie pozitivă însă se regăseşte în mod frecvent la nivelul antreprenorilor din zona de nord-est şi sud-vest.