BusinessMagazin

Blog

  • Cât de curajos e pariul deschiderii mallului de la Ploieşti

    Cu sărbătorile de iarnă care bat la uşă, momentul inaugurării mallului din Ploieşti pare o alegere inspirată. Cu toate acestea, valoarea vânzărilor – fie ele de îmbrăcăminte, încăl-ţăminte, mobilier sau cu timpul liber – a continuat şi în acest an să scadă. Cele 500 de milioane de euro care reprezintă, conform estimărilor, puterea de cumpărare a locuitorilor din judeţul Prahova au fost însă un argument suficient de puternic pentru o investiţie de 65 de milioane de euro – cât a costat dezvoltarea mallului.

    Noul loc de cumpărături a fost ridicat lângă hipermarketul Carrefour şi galeria comercială ataşată, care “performau foarte bine”, spune Anca Damour, director general al Carrefour Property România. La 36 de ani, ea coordonează o echipă de câteva zeci de oameni specializaţi în expansiune, dezvoltare, comercializare şi property management şi gestionează cele trei linii de business ale Carrefour Property România. Compania pe care o conduce din noiembrie 2011 administrază cinci centre comerciale în Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Botoşani şi Drobeta.

    Retailerul francez are pe piaţa locală 24 de hipermarketuri, 60 supermarketuri Carrefour Market şi 12 magazine de proximitate Carrefour Express. Practic, noul mall a fost ridicat în completarea galeriei comerciale ce se întindea în faţa hipermarketului Carrefour; în noua zonă apar nume dintre cele mai puternice din modă, iar la capătul aleii, sub un tavan de sticlă cu forme rotunjite a fost amenajată zona de food-court şi un cinematograf. Anca Damour consideră că Ploieşti Shopping City nu ar fi avut nevoie de un moment prielnic pentru inaugurare şi se aşteaptă ca mallul să fie principala destinaţie de cumpărături şi de petrecere a timpului liber pentru locuitorii judeţului Prahova. Înainte de dezvoltarea mallului, centrul comercial avea un trafic anual de 3-4 milioane de clienţi, iar pentru viitor aşteptările se ridică la 10 milioane de vizitatori pe an.

    Ea povesteşte că proiectul a prins contur în urmă cu circa doi ani: “Partenerii noştri de la NEPI au cumpărat un teren de 5,5 hectare lângă terenul deţinut de Carrefour la Ploieşti pentru dezvoltarea unui centru comercial”. Ambele companii au considerat că pentru dezvoltarea unui centru comercial regional cea mai bună formulă este un parteneriat. În decembrie 2011 au început lucrările de construcţie în care au fost implicaţi nu mai puţin de 400 de muncitori. Joint-venture-ul dintre cele două companii, în care fiecare dintre parteneri deţine jumătate din acţiuni, “a necesitat foarte multă precizie”, declară Tiberiu Smaranda, leasing manager, NEPI Investment Management. Managerul în vârstă de 32 de ani detaliază că “am aliniat experienţa în retail şi centre comerciale a Carrefour şi Carrefour Property cu forţa NEPI ca investitor, dezvoltator şi administrator de centre comerciale pe termen lung”.

    Mallul, pentru dezvoltarea căruia bugetul a ajuns la 65 de milioane de euro, a fost finanţat în proporţie de 60% din resurse proprii ale celor două companii, iar diferenţa a fost asigurată de un credit obţinut de la BRD. Pentru că mallul era finalizat în proporţie de 80% în momentul contractării creditului bancar, dar şi stadiul avansat al comercializării, “obţinerea finanţării nu a reprezentat un risc pentru noi”, declară Smaranda. La momentul deschiderii mallului, 95% din suprafaţa acestuia era deja închiriată. Pe lângă hipermarket, care este principala ancoră a proiectului, Ploieşti Shopping City reuneşte 100 de magazine dispuse pe un singur nivel, suprafaţa închiriabilă fiind de 55.000 mp, cât unsprezece terenuri de fotbal alăturate.

    Anca Damour mai spune că zona dedicată activităţilor de petrecere a timpului liber include Cinema City, cu 12 săli de proiecţie, fiind astfel cel mai mare cinema din afara Capitalei. În acelaşi spaţiu se regăsesc zona de joacă pentru copii, dar şi restaurante – unele vor avea deopotrivă terasă interioară şi exterioară. Cei 450 mp pe care se întind în timpul verii terasele exterioare în timpul anotimpului rece găzduiesc un patinoar.

    Capitala judeţului Prahova a atras la capitolul malluri şi interesul israelienilor de la AFI Europe, care au ridicat deja în proporţie de 70% AFI Palace Ploieşti, care ar urma să fie inaugurat în toamna anului viitor. Dezvoltatorii mizează pe o rată a şomajului în rândul ploieştenilor de circa 5%, mai mică decât media la nivel naţional şi o putere de cumpărare estimată la 500 de milioane de euro la nivelul judeţului Prahova. Una peste alta, deşi în ţară sunt peste 50 de malluri, investitorii sunt dispuşi să cheltuie sume mari pentru a construi noi centre comerciale. Bani să fie în buzunarele cumpărătorilor.

  • Blocat în entry-level: Ce soluţii există pentru tinerii angajaţi care nu mai pot promova pe poziţii de management

    ÎN CONTEXTUL ÎN CARE UN ABSOLVENT DE FACULTATE DE 23- 24 DE ANI ARE UN MANAGER DE 30 DE ANI CARE LA RÂNDUL LUI ARE UN ŞEF DE 40- 45 DE ANI, să aştepte ca şeful lui să iasă la pensie pentru a fi promovat devine o utopie.Vremurile s-au schimbat, iar tinerii spun că trebuie să muncească mult mai mult decât au muncit şefii lor, “crescuţi” în perioade de boom, pentru a ajunge în poziţii de management. Modelul promovat de multinaţionale, acela al unei cariere pentru o viaţă în aceeaşi companie, în care angajatul ideal ajunge de la o poziţie de “intern” ocupată într-o vacanţă din facultate devine ulterior specialist, manager de divizie, manager regional şi poate director general (nu înainte de a ocupa câteva poziţii de management la diviziile din străinătate ale companiei) pare să nu-şi mai găsească valabilitatea în contextul economic actual.

    “Poziţiile manageriale sunt ocupate deja de către cei din generaţia 2000, care au avut norocul de a fi luaţi de val odată cu dezvoltarea economică a ţării şi a companiilor. În prezent, pentru ca să îi înlocuiască cineva mai tânăr, aceştia din urmă trebuie să muncească mult mai mult decât au făcut-o ei ca să ajungă în poziţia actuală. Iar alt boom economic nu o să vedem prea curând pentru a spera la o muncă mai uşoară”, spune George, 24 de ani, absolvent al Academiei de Studii Economice, care a câştigat competiţia pentru un program de internship al unui operator telecom de pe piaţa locală. El admite totuşi că, în acelaşi timp, schimbarea jobului a devenit mai ritmică, pentru că este mai uşor să avansezi pe “diagonală” decât pe verticală, “profitând de ocaziile ivite pe parcurs”.

    SPECIALIŞTII ÎI SFĂTUIESC PE ANGAJATORI SĂ INVESTEASCĂ ÎN MANAGEMENTUL SUCCESIUNII DIN MAI MULTE MOTIVE, pentru sustenabilitatea actuală, dar şi viitoare a businessului. Astfel că, pe termen scurt, implementarea unor planuri de succesiune este esenţială pentru ca managementul să se asigure că angajaţilor le sunt acordate toate oportunităţile de a performa la un nivel optim.

    “Un proces de management al succesiunii bine conturat creşte rata de retenţie a angajaţilor cu performanţe superioare. Recunoaşterea eforturilor profesionale şi faptul că organizaţia investeşte timp, atenţie şi depune eforturi consecvente în dezvoltarea abilităţilor individuale au un impact considerabil asupra nivelului de motivare”, este de părere Harry Meintassis, managing director pentru regiunea Europei de Sud-Est în cadrul firmei de consultanţă în management Hay Group. El a adăugat că, pe termen lung, managementul succesiunii poate deveni un factor diferenţiator pentru companii în momentul relansării economiei.
    O parte dintre tinerii “blocaţi” în poziţiile de entry-level au schimbat companiile mai des, cam o dată la doi ani, pentru a putea promova pe o poziţie ascendentă şi sunt mereu atenţi la joburile existente pe piaţă.
    “O opţiune pentru cei care nu mai pot promova în cadrul companiilor pentru care lucrează este antreprenoriatul, dar depinde şi de dorinţa acestora în ceea ce priveşte evoluţia în carieră. În momentul în care vrei mai mult şi nu ai unde, trebuie să îţi creezi singur propria poveste”, crede Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). El adaugă că, mai ales în ultimii ani, accesul la poziţii de top management a fost posibil doar după ce candidaţii au lucrat 2 – 3 ani în afara ţării.

    Lucian Vînătoriu, consultant în cadrul buticului de consultanţă Hostile Context Management, spune că, prin prisma companiei angajatoare, angajaţii de pe poziţii de entry-level sunt doriţi iniţial pentru rolurile de execuţie, iar ascensiunea spre middle şi top management ţine de merite, rezultate, implicare şi durată şi cu toate acestea nu e garantată pentru toţi cei din entry-level.

    “Am văzut modele ierarhice cu mai mulţi şefi decât executanţi şi pot spune că nu au avut succes. Cât despre angajaţi, percepţia asupra carierei li s-a schimbat. Nu se mai ard etape de carieră în mod heirupist şi în consecinţă se munceşte mai mult timp pe aceeaşi poziţie de bază până când unul dintre superiori să recunoască meritele dobândite în perioada de entry-level”, explică Vînătoriu.

  • Monica Iavorschi a transformat un brand de frigidere într-unul de electrocasnice

    Spune acum că ar fi putut să numească momentul în care a preluat mandatul de conducere al companiei nepotrivit, dar este încredinţată că a fost mai degrabă vorba de noroc, pentru că în ciuda evoluţiei economice nefaste compania pe care o conduce a evoluat bine. La începutul carierei, timp de patru ani, a acumulat experienţă în domeniile de relaţii cu clienţii şi analiză financiară în cadrul Avon, iar din 2001 s-a angajat la Arctic, unde iniţial a deţinut funcţia de marketing manager.

    În 2002 a fost numită director de marketing şi vânzări. “Lecţia mea în viaţa de manager este că aproape orice se învaţă şi orice abilitate ţi-o poţi câştiga dacă vrei şi dacă munceşti pentru asta.” În ultimii trei ani producătorul de electrocasnice a fost una dintre puţinele companii din România care a continuat să facă angajări, a investit, a crescut producţia şi exportul. Între proiectele sale de suflet cel mai drag îi este extensia de brand Arctic, care a coincis cu un moment important în istoria companiei: trecerea de la marca de aparate frigorifice la marca de electrocasnice, ce cuprinde şi maşini de spălat rufe, aragazuri, hote şi aspiratoare.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

     

  • Despăgubiri de până la unmiliard de euro pentru proprietarii de imobile în cazul unui cutremur puternic

    “Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a hotărât demararea procedurilor legale privind securizarea disponibilităţilor Fondului de Garantare printr-o poliţă de asigurare împotriva riscului de intrare în procedură de insolvenţă a asigurătorilor ca urmare a producerii unui cutremur. Acest lucru va duce la o acoperire de circa un miliard de euro a daunelor produse în urma unui cutremur, respectiv în cazul insolvenţei unor asigurători care subscriu acest risc”, a comunicat CSA la solicitarea MEDIAFAX.

    Intenţia de reasigurare a fost anunţată pentru prima dată de vicepreşedintele CSA Cornel-Coca Constantinescu, la mijlocul lunii octombrie.

    Fondul de Garantare plăteşte din propriile disponibilităţi creanţele societăţilor de asigurare aflate în procedură de faliment, obligaţii care decurg direct din contractele de asigurare facultative şi obligatorii încheiate de acestea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Timiş a pierdut de două ori tot ce a investit, iar acum are un business de 80 mil. euro

    Antreprenorul a lansat anul acesta mezeluri fără conservanţi şi vrea să intre şi în alte segmente – vinuri, lactate bio, să exporte tot mai mult şi să transforme Cris-Tim într-o companie regională.

    Radu Timiş nu crede că spiritul antreprenorial poate fi dobândit, ci pur şi simplu, ne naştem sau nu cu simţul banilor. Simte că are nişe noi de atacat, iar lista de planuri pe care vrea să le pună în aplicare e lungă. Plin de optimism, declară că a bugetat pentru anul în curs o creştere de 25% a afacerilor, dar că nu s-ar mira ca plusul să fie chiar şi de 50%, în condiţiile în care anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 83 de milioane de euro şi cel mai bun EBITDA, de 10,5 milioane de euro, din istoria Crist-Tim. Radu Timiş a influenţat decisiv piaţa preparatelor de carne din România. A construit grupul Cris-Tim, compus din şapte firme, cu activităţi în principal în producţia, distribuţia şi vânzarea preparatelor din carne. Antreprenorul în vârstă de 50 de ani spune că s-a născut cu “simţul banilor”, iar un exemplu este faptul că părinţii i-au dat bani doar în prima lună de studenţie, iar apoi “le trimiteam eu bani acasă”.

    Este absolvent al Institutului Naţional de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti, iar după terminarea studiilor a lucrat ca profesor în Olteniţa vreme de trei ani. La începutul lui 1990 s-a întors în Bucureşti şi s-a angajat timp de doi ani ca instructor sportiv la piscina fostului hotel Bucureşti, actualul Radisson. Primii paşi de antreprenoriat au fost făcuţi în 1992, în domenii care nu au nicio legătură cu activitatea din prezent.

    Citeşte povestea lui Radu Timiş, fondatorul şi preşedintele grupului CrisTim

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

     

  • Guvernul a modificat legislaţia audiovizualului

    Sumele aferente vor fi plătite direct de către beneficiarul publicităţii către radiodifuzor, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu.

    El a arătat că ordonanţa vizează “combaterea corupţiei şi a sistemelor subterane” de achiziţionare a spaţiului media prin practici netransparente şi anticoncurenţiale.

    Zaharescu a adăugat că a doua categorie de schimbări vizează protecţia interesului consumatorilor prin instituirea unor reglementări clare şi obiective privind accesul la programele de televiziune în condiţii de calitate.

    “În acest sens, ordonanţa menţionează stoparea practicii furnizorilor de servicii de a efectua modificări în mod unilateral în grilele de programe fără a informa în timp consumatorii. Ordonanţa stabileşte ca serviciile de programe să fie ordonate în grilele distribuitorilor în funcţie de cota de audienţă, măsurată şi certificată de un organism independent”, a spus Zaharescu

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe ultimul loc în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecţie socială

    Procentaje mai mici de 20% pentru cheltuielile de protecţie socială au înregistrat şi Letonia (17,8%), Bulgaria şi Estonia (ambele 18,1%), Slovacia (18,6%), Polonia (18,9%), Lituania (19,1%) şi Malta (19,8%), potrivit informaţiilor prezentate marţi de Eurostat, care analizează datele pe 2010 ale statelor membre. Cele mai ridicate niveluri sunt consemnate în Franţa (33,8%), Danemarca (33,3%), Olanda (32,1%), Germania (30,7%), Finlanda (30,6%), Austria şi Suedia (ambele 30,4%). Media UE s-a situat la 29,4%, aproape neschimbată faţă de 29,6% în 2009. “Aceste disparităţi reflectă diferenţe ale standardelor de viaţă, dar sunt influenţate şi de diversitatea sistemelor de protecţie socială la nivel naţional, precum şi de factorii demografici, economici, sociali şi instituţionali specifici fiecărei ţări”, se arată în raportul Eurostat. În 2009, România s-a situat pe penultima poziţie în UE, cu 17,1%, foarte aproape de Bulgaria (17,2%) şi înaintea Letoniei (16,9%).

    Mai multe pe mediafax.ro

  • ING Asigurări de Viaţă: Speculaţiile privind retragerea din România sunt demersuri incorecte şi vor fi tratate ca atare

    “Toate demersurile pe care le întreprindem – investind permanent în sisteme, produse, forţă de vânzări şi servicii – vin să reconfirme angajamentul pe care ni l-am asumat în 1997 pentru piaţa românească, de a oferi clienţilor un parteneriat solid pe termen lung şi a dezvolta o activitate eficientă. Este un angajament în care vom rămâne la fel de implicaţi şi pe viitor, principalele noastre obiective vizând consolidarea poziţiei de lider şi continuarea demersurilor de creştere a beneficiilor oferite clienţilor”, se arată în răspunsul formulat de oficialii companiei.

    Potrivit unui comunicat de presă remis Business Magazin, în absenţa confirmărilor oficiale din partea companiei sau a citării unor surse oficiale şi verificabile, “speculaţiile privind retragerea ING Asigurări de Viaţă din România sunt demersuri incorecte şi vor fi tratate ca atare.”

    “Informaţia corectă şi reală privind activităţile ING din România, ca parte a diviziei europene a ING Group, se circumscrie unui scenariu de bază care prevede lansarea unei oferte publice iniţiale (IPO), cu obiectivul final de a crea un business independent. În cazul businessului din Europa, acordul în forma actualizată prevede ca mai mult de 50% din proces sa fie încheiat până la sfârşitul anului 2015, iar diferenţa până la finalul anului 2018. În practică, planificarea termenelor concrete va ţine cont de condiţiile de piaţă şi stadiul de pregatire al procesului”, se arată în documentul citat.

    “Extrapolarea măsurilor luate de ING Grup în alte pieţe (precum America de Nord sau Asia) pentru a anticipa deciziile care ar putea fi adoptate în privinţa activităţilor din Europa (şi implicit din România) rămân un demers incorect, fără un fundament solid”, mai spun oficialii, care menţionează că toate contractele clienţilor nu sunt afectate sau alterate în niciun fel de procesul de reorganizare şi rămân neschimbate indiferent de deciziile adoptate în contextul acestuia, fiind protejate atât prin obligaţiile contractuale asumate de ING, cât şi prin reglementările legale în vigoare.

    ING Asigurări de Viaţă este cea mai mare companie de profil de pe piaţa românească. Principalii competitori ai companiei sunt BCR Asigurări de Viaţă, companie deţinută de asigurătorul austriac Vienna Insurance Group, şi Alico, controlată de grupul american MetLife

  • Raport: România, ţara cu cele mai multe taxe din ECE. La nivel mondial, şi-a îmbunătăţit poziţia

    Astfel, România se plasează pe locul 136 în clasamentul PwC, care analizează 185 de economii la nivel mondial. Clasamentul Paying Taxes 2013 a fost realizat de Bănca Mondială, IFC şi PwC, iar concluziile arată că România a fost a treia ţară din punct de vedere al progreselor înregistrate dintre ţările din Europa Centrală, după Slovacia şi Slovenia. În acelaşi timp, cele mai multe dintre statele din regiune au înregistrat un regres în ultimul an în clasamentul Paying Taxes.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Grecia primeşte o nouă tranşă de 34.4 miliarde de euro. Creditorii au convenit modificări la programul de ajutor financiar pentru statul elen

    Măsurile convenite, care includ reducerea dobânzilor la împrumuturile pentru Grecia la niveluri atât de reduse încât unele ţări vor înregistra pierderi, ar trebui să coboare nivelul de îndatorare al statului elen la 124% din PIB în 2020, comparativ cu estimarea anterioară, de peste 140% din PIB, potrivit Financial Times. Zona euro va elibera o tranşă de 34,4 miliarde de euro din programul de ajutor pentru Grecia, după aprobarea modificărilor de către parlamentele naţionale. Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a afirmat că vizează o finalizare a plăţii până la 13 decembrie. Fonduri de 9,3 miliarde de euro, reprezentând tranşe de asemenea amânate, vor fi eliberate în trei etape în primul trimestru al anului următor, în funcţie de îndeplinirea unor ţinte de reformă. Mai multe elemente rămân, încă, nefinalizate, inclusiv un program de răscumpărare de obligaţiuni ale statului elen, al cărui succes este atât de incert, încât şeful FMI, Christine Lagarde, a declarat că Fondul nu va elibera contribuţia la ajutorul pentru Grecia până la finalizarea tranzacţiei.

    Mai multe pe mediafax.ro