BusinessMagazin

Blog

  • Fostul director din Ministerul Economiei Răsvan Toader, reţinut pentru luare de mită, a fost arestat

    Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bihor a decis, miercuri seară, arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a lui Gabriel Răsvan Toader, fost director al Direcţiei Generale Politici Industriale şi Mediul de Afaceri din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi a celor doi oameni de afaceri Stelian Tulcan şi Carla Postolache, pentru fapte de corupţie.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea.

    Marţi, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Oradea au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Gabriel Răsvan Toader, pentru luare de mită, a lui Stelian Vlăduţ Tulcan, pentru dare de mită, şi a Argentinei Carla Postolache, pentru complicitate la luare de mită.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, în baza unor înţelegeri anterioare, din perioada decembrie 2011 – mai 2012, Gabriel Răsvan Toader, prin intermediul Argentinei Postolache, ar fi pretins de la Stelian Tulcan, în cursul lunii mai 2012, contravaloarea unei cantităţi de 48 metri cubi de beton, în valoare totală de 14.461,36 lei.

    “Pentru acest «serviciu», în contextul autorizării unui antrepozit fiscal, suspectul Toader Gabriel Răsvan trebuia să avizeze lista cu semifabricatele şi produsele finite înscrise în nomenclatorul de fabricaţie şi să avizeze asimilarea, din punct de vedere al accizelor, a produselor energetice cu produse pentru care sunt stabilite accize în cazul societăţii comerciale reprezentate de suspectul Tulcan Stelian Vlăduţ, lucru care s-a şi întâmplat la data de 22.05.2012”, precizau procurorii.

    Întreaga cantitate de beton pretinsă a fost achitată în întregime de către Tulcan, prin intermediul firmei pe care o reprezenta, susţineau anchetatorii.

    “Cantitatea de 48 mc de beton a fost utilizată de către numitul Toader Gabriel Răsvan la construirea unui imobil în zona localităţii Ghiroda, judeţul Timiş”, se arăta în ordonanţele de reţinere.

    Surse din cadrul anchetei declarau că reţinerile de marţi au legătură cu percheziţiile făcute, în 6 mai, la omul de afaceri arădean Stelian Tulcan.

    Acesta deţine o rafinărie în localitatea arădeană Apateu – SC West Petrol Rafinare SRL. Rafinăria a fost inaugurată anul trecut, după o investiţie de câteva milioane de euro, având capacitatea de prelucrare a 250 de tone de ţiţei pe zi. Tulcan mai are o benzinărie şi un hotel în oraşul Chişineu-Criş.

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, în 6 mai, de structura centrală a DNA, procurorii făceau cercetări “într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală în legătură cu importul de produse petroliere, în perioada 2009-2011, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 13.500.000 lei”.

    “În cursul zilei de 6 mai, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, au fost efectuate percheziţii domiciliare în trei locaţii din Chişineu Criş şi Apateu, judeţul Arad. În acest moment, în cauză se efectuează urmărirea penală prin raportare strict la fapte, nefiind începută urmărirea penală faţă de vreo persoană”, se arăta în comunicatul din 6 mai.

    Percheziţiile au vizat atunci şi compania West Petrol Oil deţinută de omul de afaceri arădean Stelian Tulcan.

    Surse din rândul anchetatorilor declarau atunci că procurorii au ridicat documente în urma descinderilor şi urmau să-i invite la audieri pe proprietarul rafinăriei şi pe soţia acestuia, cei doi având împreună şi alte afaceri, în afara rafinăriei din Apateu, între care un hotel.

  • Petrescu, despre Cotroceni: Mă gândeam – e politică, îmi distruge proiectul. Voiam să-l iau şi să plec

    “Era clar că e o întâlnire politică. Nu m-am dus acolo să vorbesc despre cifre sau să fundamentez o teorie economică. Era clar că acolo era o discuţie politică şi CAS era la mijloc (…) Băsescu vine dintr-un partid de dreapta, unde măsura este susţinută (…) Am impresia că dânsul susţine această măsură, deci nu era ideea acolo să mergem şi să susţinem măsura cu cifre (…) Este clar că e vorba de un război politic, am refuzat să mă implic în acest război în care se folosea CAS. Am încercat să ţin departe CAS de acest război (…) Mă gândeam: clar e o dispută politică şi o să-mi distrugă proiectul. Vroiam să-l iau şi să plec“, a spus Ioana Petrescu la Antena 3.

    Ea nu crede că preşedintele Traian Băsescu se opune reducerii CAS.

    “Aruncam cifrele privind CAS într-o dispută politică. Ştiam care este jocul şi îmi era frică că pică CAS la mijloc“, a adăugat Petrescu.

    Ea a arătat că nu s-a simţit intimidată sau deranjată în discuţia cu şeful statului, menţionând că fost amuzată de spaţiul amplu pe care l-a dedicat presa celor 20 de minute de la Cotroceni.

    Ministrul Finanţelor crede că preşedintele Băsescu aştepta să audă că vor fi crescute nişte taxe. Ea a precizat că nu va spune aşa ceva şi nici nu va face, întrucât vrea să utilizeze politica fiscală pentru a susţine creşterea economică.

    “De aceeea au ţinut discuţiile cu FMI până la 12 noaptea, pentru că nu eram de acord să accept creşterile de taxe care au fost propuse (…) Se aştepta să vin să spun eu că voi creşte taxele ca să acopăr gaura. Eu am fost cu FMI două săptămâni şi le-am zis clar că nu voi creşte taxele”, a mai spus Ioana Petrescu.

    Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

    “Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta, a spus Băsescu.

    Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: “Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

    “Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?”, i s-a adresat Băsescu.

    “La Harvard”, a răspuns Petrescu.

    “Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

    Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

    Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere “gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute “tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

    Miercuri, Băsescu a declarat, la B1 TV, că Ioana Petrescu este “bine echipată din punct de vedere teoretic, dar marea problemă este lipsa de practică”, susţinând că aceasta a fost folosită de premierul Victor Ponta.

    Şeful statului a precizat că ar fi mai îngăduitor cu ministrul de Finanţe decât cu premierul Victor Ponta.

    Băsescu a mai spus că, dacă ar fi prim-ministru, ar adopta reducerea CAS şi a menţionat că niciodată nu a declarat că nu susţine această măsură.

  • MTO presupune în 2015 venituri în plus sau tăieri de cheltuieli de 3,5 miliarde lei, potrivit datelor CE

    “Medium-Term budgetary Objective” – MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu) este un indicator calculat pentru fiecare stat membru în parte, definit prin compactul fiscal, care priveşte nivelul deficitului structural şi prin care Comisia Europeană încearcă să se asigure că deficitele publice nu vor mai depăşi pragul de 3% din PIB nici în condiţii de contracţie economică.

    După criza datoriilor suverane, statele euroepene şi CE au convenit că nu este suficient criteriul privind limita de deficit bugetar de 3% stabilită la Maastricht, astfel că s-a decis crearea compactului fiscal european, care stabileşte că dacă datoria publică este semnificativ sub 60% din PIB şi riscurile la adresa sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung sunt reduse, iar deficitul structural nu poate trece de 1% din PIB.

    Deficitul structural este calculat în funcţie de cheltuielile primare ale statului (cheltuieli angajate pe termen lung şi care nu pot fi modificate rapid, în funcţie de ciclul economic), precum şi în funcţie de diferenţialul între PIB realizat sau estimat şi creşterea economică potenţială (optimă), care nu creează derapaje. România are ca ţintă pentru 2015 atingerea unui deficit structural de 1% din PIB.

    Comisia Europeană estimează că România va avea anul viitor, în condiţiile fiscale actuale, un deficit bugetar de 1,9% din PIB, atât în termeni cash, cât şi ESA, ceea ce va corespunde unui deficit structural de 1,7%. Analiza CE a fost realizată luând în calcul toate măsurile fiscale de la începutul acestui an, dar fără a încorpora reducerea CAS.

    În cadrul acordului cu FMI şi CE, autorităţile române au convenit că un deficit bugetar cash de 1,4% din PIB în 2015, care corespunde unui deficit structural de circa 1% din PIB.

    Practic, Comisia Europeană estimează că România ar trebui să adopte pentru 2015 măsuri suplimentare de creştere a veniturilor sau scădere a cheltuielilor echivalente cu 0,5% din PIB, în condiţiile în care atât cheltuielile cu pensiile şi salariile, cât şi cele cu investiţiile ar rămâne în limitele bugetare din prezent.

    La un PIB de circa 698 de miliarde lei estimat pentru 2015, acest efort suplimentar reprezintă circa 3,5 miliarde lei.

    CE nu a luat însă în calcul creşterea cheltuielilor de apărare şi nici alte măsuri anunţate de Guvern în vară, după plecare msisiunii FMI-CE.

    Deficitul cash pentru 2014 este estimat la circa 2,2% din PIB, iar reducerea acestuia la 1,4% din PIB, ar presupune, la un calcul contabil, un efort bugetar de circa 5,5 miliarde lei.

    Comisia Europeană estimează, însă, că în 2015 creşterea economică de 2,6% se va baza în mai mare măsură pe creşterea consumului intern şi nu doar pe exporturi, ceea ce va avea ca impact o majorare mai accelerată a veniturilor bugetare.

    Aceste proiecţii nu ţin cont, însă, de alte măsuri care nu au fost convenite cu misiunile de evaluare ale acordului cu FMI şi CE. De altfel, experţii internaţionali au plecat de la Bucureşti în urmă cu o lună anunţând că acordul se suspendă până în noiembrie, întrucât autorităţile nu au adus suficiente argumente privind sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS cu cinci puncte procentuale.

    Potrivit estimărilor, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale ar avea un impact bugetar anual de cel puţin 5 miliarde lei.

    Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, luni, premierului Victor Ponta, că ar fi “unfair” să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmaţia lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul preşedinte al ţării.

    La afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective – Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi “Poftiţi ?”, iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: “O să lucrăm la toate”.

    Preşedintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ultewrioare de taxe, dar nu a primit un răspuns.

    Ponta a declarat miercuri că reducerea CAS este acoperită contabil din creşterea accizei, taxa specială pe construcţii şi încasări suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolvenţei, dar economia nu necesită doar contabilitate, ci şi un pic de minte care uneori lipseşte “la cel mai înalt nivel”.

    “Ministrul Voinea mă întreba dacă preşedintele ştie că acea reducere a deficitului, faimosul MTO pe care l-a învăţat toată lumea aşa deodată, este trecut şi în Legea bugetului de stat, şi în Strategia fiscal-bugetară, nu era ceva rău. Ceea ce românii nu ştiu este că e o decizie criminală, antiromânească, a preşedintelui Băsescu – Polonia şi Ungaria ajung la aceleaşi ţinte de deficit structural în 2018, nu în 2015, Franţa, Italia, Portugalia, toţi ceilalţi, în 2017 -. Băsescu a vrut 2015, ca «după noi, potopul». Strict ca sustenabilitate – m-am uitat încă o dată pe toate datele – avem anual o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din creşterea accizei, 1,5 miliarde din taxa specială pe construcţii şi, am verificat şi acum, faţă de anul trecut, la venituri curente, pe primele şase luni avem 3 miliarde de lei în plus. Deci, dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil, doar că economia nu e doar contabilitate, mai e şi un pic de minte care uneori lipseşte la cel mai înalt nivel”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.

    El a făcut referire din nou şi la veniturile care ar urma să fie atrase pe baza noii Legi a insolvenţei, statul având de recuperat 41 miliarde lei de la firme în insolvenţă, şi din reorganizarea ANAF.

    “Dacă nu facem acum reducerea CAS, cu creştere economică, încasări suplimentare şi venituri certe, înseamnă că nu o să mai putem să o facem niciodată”, a spus Ponta.

    Premierul a mai arătat că evaziunea fiscală la CAS a crescut de la 10 la 19 miliarde lei când Guvernul Boc a mărit contribuţiile de asigurări sociale.

    El a afirmat că reducerea CAS reprezintă o măsură bună, dar şi sustenabilă, fiind discutată cu mediul de afaceri, din partea cărora există susţinere, cu Banca Naţională şi partenerii financiari internaţionali, care atenţionează că taxarea muncii este încă acel capitol la care România nu este competitivă.

  • KMG International, fosta Rompetrol, va deschide “în viitorul apropiat” 15 benzinării în România

    Vicepreşedintele pe retail şi trading al companiei, Cătălin Dumitru, afirma în luna februarie că reţeaua de benzinării în special în jurul Bucureştiului, dar şi în nord-vestul şi sud-vestul României.

    KMG International a bugetat pentru acest an investiţii de 100 milioane de dolari în România, din care circa 40% vor fi alocate rafinăriei Petromidia, iar restul reţelei de benzinării.

    Cea mai mare reţea de benzinării din România este controlată de OMV Petrom, parte a grupului austriac OMV. OMV Petrom are peste 500 de staţii, cu care deţine o cotă de piaţă de 34%.

    Pe locul al doilea se plasează KMG International, cu peste 400 de benzinării.

    Compania Lukoil, controlată de grupul rus Lukoil, ocupă poziţia a treia piaţa distribuţiei de carburanţi, având circa 300 de staţii.

    Grupul ungar MOL are aproape 200 de benzinării.

    Compania azeră de petrol SOCAR operează circa 30 de benzinării în România, iar NIS Petrol, parte a grupului sârb NIS, controlat de Gazprom, are 15 unităţi.

     

     

     

  • Mega Image a lansat serviciul de livrare la domiciliu pentru produsele congelate. Cum funcţionează şi cât costă

    Toate preparatele din magazinul AB Cool Food pot fi livrate la domiciliu prin comenzi directe, telefonice sau online pe site-ul magazinului, de către toţi consumatorii din Bucureşti şi judeţul Ilfov.

    “Până în prezent, conceptul nostru de magazin şi varietatea de produse congelate de calitate pe care le oferim au fost foarte bine apreciate de consumatori şi vom continua să ne apropiem şi mai mult de aceştia prin cea mai bună ofertă şi servicii“, a declarat Xavier Piesvaux, director general Mega Image România.

    Valoarea minimă a comenzii trebuie să fie 100 de lei, iar plata comenzii se va face cash, la livrare.

    Pentru comenzile cu o valoare totală de până la 300 de lei, costul de livrare este de 10 lei pe comandă. Livrarea este gratuită pentru valori mai mare de 300 de lei. În acest moment, zonele de livrare sunt Bucureşti, Chitila, Mogoşoaia şi zona Pipera-Tunari.

    Magazinul AB Cool Food a fost deschis în septembrie anul trecut în Bucureşti, pe Bulevardul Ion Mihalache, şi are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 180 metri pătraţi.

    Parte a grupului belgian Delhaize, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România care cuprinde în prezent 319 de magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (172), Shop&Go (146), AB Cool Food (1).

  • Bejinariu: I-am spus procurorului tot ce mi-am adus aminte

    “Tot ce mi-am adus aminte i-am spus doamnei procuror. Altceva nu am de comentat”, a spus Eugen Bejenariu, care a precizat că a dat declaraţii în calitate de martor.

    Fostul şef al Secretariatului General al Guvernului a fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie aproximativ patru ore, în dosarul de corupţie privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, pentru care s-au plătit aproximativ nouă milioane de euro.

    Bejenariu declara, la intrarea în sediul DNA, că a mai fost audiat în acest dosar.

    Şi ministru delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, a fost miercuri la DNA pentru a fi audiat în acest dosar.

    Costoiu a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat aproximativ trei ore, că a dat o declaraţie de martor în acest dosar.

    În acelaşi dosar au fost audiaţi, marţi, Ioan Cordoş, fostul secretar de stat din Ministerul Comunicaţiilor, şi Sorin Eftene, fostul director general interimar al Microsoft România.

    Procurorii l-au audiat, săptămâna trecută, şi pe şeful Secretariatului General al Guvernului, Ion Moraru, iar luni acesta a mers la DNA pentru a duce mai multe documente privind licenţele IT pentru şcoli.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, în 10 iulie, că procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează cercetări în cauza penală constituită ca urmare a sesizării Corpului de Control al Primului-ministru din 21 mai 2013.

    “Obiectul sesizării l-a constituit închirierea şi extinderea de licenţe educaţionale de către, Ministerul pentru Societatea Informaţională şi Ministerul Educaţiei Naţionale care contrar dispoziţiilor acordului cadru nr. 32/12.08.2009 au încheiat, contrar HG nr. 460/2009, contracte de furnizare produse, existând indicii că s-au efectuat plăţi privind o sumă de aproximativ 9 milioane euro, destinate unităţilor de învăţământ”, a precizat DNA.

    Potrivit sursei citate, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită şi abuz în serviciu.

    Cercetările sunt efectuate sub aspectul: închirierii unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sisteme de operare Windows Server, cu luarea în calcul a tuturor staţiilor de lucru şi a serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008 prin programele SEI 1 – SEI 5 şi rural; determinării încheierii contractului de furnizare produse în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de licenţe, mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, existând indicii privind crearea unei obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv utilizabile (contractul în valoare de 105 milioane USD a fost derulat în perioada 2004-2009); determinării dacă HG 460/2009 permitea încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe al MECTS pentru şcoli; achiziţiei de licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi sisteme de operare Windows Server destinate unităţilor de învăţământ corespunzător necesarului de licenţe; identificării persoanelor implicate şi a modului în care acestea au verificat produsele software, implementarea, compatibilitatea acestora configuraţiei hardware a staţiilor de lucru şi serverelor achiziţionate în perioada 2001 – 2008, prin programele SEI I – SEI V şi Rural şi fundamentarea din punct de vedere tehnic a achiziţiei din 2009.

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA vizează trei contracte referitoate la licenţele IT, derulate între 2001 şi 2013. Este vorba despre Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Guvernul României şi Microsoft Ireland prin intermediul Fujitsu Siemens Computers (FSC) Austria GesmbH, în valoare de 105 milioane de dolari, derulat în perioada 2004-2009, de Contractul de închiriere de licenţe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription, încheiat între Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi consorţiul D-CON.NET, în valoare de 96 de milioane de euro, derulat în perioada 2009-2013, şi de Contractul privind Sistemul Educaţional Informatizat (MEC SEI), încheiat între Siveco şi Ministerul Educaţiei, în valoare de 124 de milioane de euro.

    În documentele anchetatorilor apare şi numele lui Claudiu Florică, fost şef al Fujitsu în România, potrivit unor surse judiciare.

    În mai anul trecut, Guvernul anunţa că va sesiza DNA pentru posibile fapte de natură penală ale foştilor miniştri Daniel Funeriu şi Valerian Vreme, care ar fi promovat o notă privind achiziţia de soft educaţional, în baza căreia ar fi efectuat plăţi de aproape 8 milioane euro fără temei, cu 5 milioane peste preţul real.

    Concluzia rezulta dintr-un raport întocmit de Corpul de control al prim-ministrului în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale. Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

    În raportul Corpului de control se arată totodată că împuternicirea acordată Ministerului pentru Societatea Informaţională pentru efectuarea achiziţiei a fost extinsă în mod ilegal printr-o notă semnată de fostul ministru de resort Valerian Vreme şi de fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu şi aproată de premierul de la acea dată, Emil Boc. Prin nota aprobată de Boc, s-ar fi consemnat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi s-ar fi creat aparenţa de legalitate a contractului de achiziţionare, acuzau inspectorii guvernamentali.

    Din nota de informare cu privire la activitatea în cadrul Comisiei interministeriale de evaluare a opţiunilor strategice cu privire la acordul privind utilizarea licenţelor Microsoft a rezultat faptul că s-a plătit pentru un număr mult mai mare de licenţe închiriate decât numărul de licenţe utilizabile în educaţie. Din recalcularea valorii contractului cu numărul de pachete egal cu numărul de calculatoare a reieşit faptul că a fost angajată o sumă cu 5,4 milioane euro mai mare decât era necesar.

    Diferenţa de plată între preţul aferent numărului de licenţe educaţionale şi preţul aferent licenţelor educaţionale efectiv utilizabile în unităţile de învăţământ a constituit pagubă adusă bugetului statului.

    (Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini.)

  • DIICOT: Traian Berbeceanu, trimis în judecată pentru că ar fi luat mită o maşină de 20.000 de euro

     Berbeceanu mai este acuzat de sprijinire a unui grup infracţional organizat, fals în declaraţii, spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de delapidare, toate în concurs real de infracţiuni, cu aplicarea legii penale mai favorabile.

    Potrivit DIICOT, în 2011, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară cu gradul profesional de comisar şef şi având funcţia de şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia, pe fondul sprijinirii grupului infracţional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Eugen Ioan Cupeţiu şi alte persoane, a primit un autoturism marca Volkswagen Passat. Maşina, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, a fost primită de la soţii Gheorghe şi Anca Rusu, iar Berbeceanu urma să le furnizeze celor doi date şi informaţii privitoare la cercetarea acestora, a firmei SC Uranus Junior 2003 SRL, a altor persoane din aceeaşi grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu dispunerea efectuării unor percheziţii domiciliare ori a altor măsuri procesuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conturile de Facebook ale lui Francois Hollande şi Angela Merkel, luate cu asalt de ucraineni

     Ucrainenii l-au evocat în mesajele postate pe pagina de Facebook a cancelarului Angela Merkel pe ministrul de Externe al Germaniei naziste, Joachim von Ribbentrop, care a semnat cu Viaceslav Molotov, la Moscova, acordul secret ce prevedea împărţirea Poloniei şi a statelor baltice între Germania şi URSS, relatează AFP.

    Reacţiile au intervenit după ce au fost postate fotografii în care Angela Merkel apare surâzătoare alături de preşedintele rus Vladimir Putin, la finala Cupei Mondiale de fotbal din Brazilia.

    Cel mai folosit mesaj – “Danke Frau Ribbentrop” (“Mulţumim, doamna Ribbentrop”) – a provocat un răspuns scurt din partea biroului de presă al cancelarului german.

    “Dragi fani ai site-ului cancelarului Angela Merkel, un atac cu mesaje spam este în curs împotriva acestei pagini şi invadează toate rubricile cu anumite comentarii”, a anunţat administratorul paginii de Facebook a şefului Guvernului de la Berlin. El a precizat că mesajele care conţin “insulte, calomnii şi comentarii rasiste sau poziţii extremiste” vor fi şterse.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administratorii gropii Glina, arestaţi într-un caz de spălare de 300 milioane de euro pentru mafie

     “La data de 14 iulie a.c., ora 06.00, poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale – Serviciul Urmăriri, cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale şi al Serviciului Independent pentru Acţiuni Speciale, i-au depistat pe raza municipiului Bucureşti, respectiv Ilfov, pe urmăriţii internaţional D. VICTOR, cetăţean român, în vârstă de 60 de ani şi P. SERGIO, cetăţean italian, în vârstă de 54 de ani, împotriva cărora autorităţile judiciare italiene au emis mandate europene de arestare, pentru comiterea infracţiunii de tentativă la spălare de bani prevăzută de art. 110, art. 56 şi art. 648 bis din Codul penal italian”, se arată într-un comunica remis miercuri de Poliţia Română.

    Cei doi au fost au fost arestaţi preventiv, pentru 15 zile, de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, urmând să fie predaţi autorităţilor italiene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ruşanu, Carabulea şi Mârzac, în arest la domiciliu – decizie definitivă ICCJ

     Curtea de Apel Bucureşti a decis, la 9 iulie, cercetarea sub control judiciar a fostului preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Dan-Radu Ruşanu, a omului de afaceri Ilie Carabulea şi a lui Marian Mîrzac, înlocuind astfel măsura arestului la domiciliu a celor trei.

    Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la instanţa supremă, care a admis contestaţia acestora.

    “Constată legală şi temeinică măsura arestului la domiciliu luată faţă de inculpaţii Carabulea Ilie, Ruşanu Dan Radu şi Mârzac Marian, măsură pe care o menţine pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 23 iulie 2014 până la data de 21 august 2014, inclusiv”, se arată în decizia ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro