Blog

  • Un tânăr din Piteşti a făcut primul milion de dolari la 25 de ani. Nu a lucrat nicio zi ca angajat

    „Construiesc centre comerciale mici“, îşi rezumă Alin Mutu activitatea sa din prezent. Are 37 de ani acum şi se simte milionar de la 25 de ani, când a semnat un contract de peste un milion de dolari cu Rompetrol, pentru construcţia unei benzinării pe un teren  al tânărului. Antreprenorul povesteşte cât de folositoare i-a fost studenţia pentru a-şi dezvolta afacerile, fără a lucra nicio zi ca angajat.

    „Norocul meu a fost că am întâlnit pe cine trebuie“, spune franc antreprenorul piteştean. Şi povesteşte de ce. Pe vremea când era student, a cumpărat un teren lângă gara din Piteşti: „I-am convins pe părinţii mei să facă un credit pe care l-au girat cu locuinţa, dar fără să vadă terenul“, spune acum. După ce l-a cumpărat, tatăl său a apreciat că pe terenul respectiv „nu stă nici ceapa“, dar tânărul Alin Mutu simţea că are potenţial. De aceea, student fiind, şi-a ales ca teme pentru proiectele pe care le avea de făcut „subiectele care să-mi servească interesele“.

    O temă a fost legată de benzinării, motiv pentru care a sunat la marile reţele încercând să intre în legătură cu responsabilii de dezvoltare, argumentând că lucrează la un proiect. „De la Lukoil m-au dat afară, dar la Rompetrol am reuşit.“ Aşa a ajuns să-l cunoască pe Şerban Patriciu, fratele lui Dinu Patriciu, şi în cele din urmă Rompetrol a semnat, în 2002, un contract de un milion de euro cu Alin Mutu, prin care acesta închiria terenul de lângă gara piteşteană companiei petroliere. Pentru acest spaţiu de vânzare Rompetrol a investit 1,5 milioane de euro, iar tânărul s-a simţit milionar când a semnat contractul, chiar dacă banii nu i-au intrat în cont toţi odată, ci în tranşe. A închis imediat creditul girat cu locuinţa părinţilor săi, iar contractul pe care îl avea cu compania care este acum al doilea jucător ca mărime din piaţa petrolieră locală i-a dat posibilitatea să se finanţeze, având bonitate în faţa bancherilor.

    „Aşa s-au legat toate celelalte proiecte“, spune piteşteanul, care are în proprietate mai multe spaţii comerciale şi câteva terenuri. A investit 700.000 de euro, din care 80% fonduri proprii, pentru construcţia unui centru comercial de 3.000 mp care ar urma să fie inaugurat în septembrie. Complexul va găzdui un supermarket Praxis şi alte şase magazine de dimensiuni mici, în care producători locali îşi vor putea vinde produsele – carne, brânzeturi sau peşte. Tânărul mai are în proprietate o clădire cu şase niveluri, construită în 2007, cu o investiţie de 500.000 de euro, din care jumătate au fost bani proprii, iar diferenţa a fost luată de la bancă. Demersurile sale ca antreprenor au început când avea numai 20 de ani şi a pornit prima afacere, un magazin în care vindea articole de papetărie în complexul comercial John din Piteşti.

    „Când m-am dus prima dată să vorbesc cu proprietarul, mi-a spus să mă întorc cu tata. Am reuşit însă să-l conving, în cadrul aceleiaşi discuţii, să-mi dea spaţiul fără să plătesc chirie în primele două luni.“ Cele două luni s-au dovedit importante pentru vânzările de papetărie, pentru că precedau începutul anului şcolar şi putea astfel, cu un risc minim, să se dumirească dacă afacerea avea să meargă. Împrumutase 10 milioane de lei, care în 1997 erau cam echivalentul a 1.000 de dolari, de la bunicul său, de la care moşteneşte simţul comercial. Primul spaţiu de vânzare al antreprenorului avea 10 mp şi ca să nu pară pară gol l-a împărţit în două şi spunea că „în spate“ este depozitul, dar în realitate erau doar cutii goale, pentru că nu avusese suficienţi bani pentru a cumpăra marfă. Ştia cam tot ce era de ştiut despre papetărie, povesteşte Alin Mutu, pentru că îşi petrecuse mare parte a copilăriei în magazinul piteştean Trivale, unde mama sa era gestionar al unui magazin de profil. A ajuns în câţiva ani să aibă o reţea de opt spaţii specializate în papetărie în oraşul argeşean, iar tânărul spune că mereu a încercat să se diferenţieze, să facă altfel decât concurenţa, aşa cum îl învăţase bunicul său.

    Acesta vindea, la un moment dat, brânză într-o piaţă, alături de alţi oameni care făceau acelaşi lucru; s-a gândit cum să atragă clienţii la taraba lui şi a început să strige: „Brânză albă de oi negre“. Antreprenorul spune, de pildă, că aducea caiete de la o tipografie de la Dej, într-o vreme când se vindeau caiete la toate chioşcurile, cu adaos mic. „La preţuri mici nu mă puteam capitaliza, aşa că m-am gândit şi am cerut unei tipografii să facă din start caietele cu o linie în plus, cea în funcţie de care se aliniau rândurile. Preţul de producţie era acelaşi, dar eu vindeam caietele cu 20-30% mai scump doar pentru că aveau linie“, povesteşte el.

  • Consultanţii din imobiliare trec de cealalată parte a baricadei şi devin dezvoltatori

    IONUŢ DUMITRESCU, unul dintre fondatorii firmei de con-sultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o gru-pului american CBRE, Radu Lucianu, coleg cu Dumitrescu în Eurisko şi apoi şef al CBRE România şi al firmei Property Advisors, o so-cie-tate fondată de acţio-narii casei de investiţii Capital Part-ners, sau Mihnea Şerbănescu, directorul general al DTZ Echinox, sunt doar câteva exemple de astfel de cazuri.

    ”Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, doi dintre fondatorii companiei Capital Partners, au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare şi într-unul din el sunt şi eu implicat, respectiv One Charles de Gaulle. Căutăm oportunităţi de investiţii pe segmentul imobiliar, fie ele structuri nefinalizate, terenuri sau proiecte existente. Nu sunt singurul consultant imobiliar care face astfel de investiţii. Şi foştii mei colegi Gabriel Marchievici (care a lucrat de asemenea în firma Eurisko – n.r.), Mihnea Şerbănescu de la DTZ, Bogdan Georgescu de la Colliers, persoane cu care am copilărit în piaţa imobiliară, au făcut acest pas„, spune Radu Lucianu.

    El crede că acesta este un pas firesc pe care îl face un consultant cu vechime pe piaţa imobiliară. ”Ai experienţă, ai resurse financiare dacă eşti cumpătat, iar la un moment dat vrei să faci altceva. Brokerajul îl faci 10-15 ani, te zbaţi, apoi treci pe o poziţie de top management. După aceea, variantele sunt fie să te duci într-o companie de dezvoltare imobiliară foarte mare, gen Skanska sau Immofinanz, fie să începi tu să fii dezvoltator şi faci pasul către dezvoltare. Nu am văzut broker imobiliar la 60 de ani„, a explicat Lucianu.

    Întrebat de sumele pe care este dispus să le investească în proiecte imobiliare, Lucianu a precizat că ”este vorba de mulţi bani„, fără să indice o valoare. ”Resursele financiare sunt utilizate la maximum. Piaţa imobiliară este o piaţă în care am crezut tot timpul, chiar dacă mi-a arătat şi faţa mai puţin bună. Nu investim niciodată în produse în care simt că lucrurile nu sunt în regulă, ci doar acolo unde se poate aduce valoare adăugată. Investim bani proprii de la început până la sfârşit, deşi abia acum vedem că accesarea unor împrumuturi este interesantă din punct de vedere al debitorului. Încercăm să ne ţinem promisiunile, să livrăm ceea ce promitem şi la termenul pe care îl promitem„.
    În ceea ce priveşte proiectul pe care vrea să-l dezvolte în Piaţa Charles de Gaulle din centrul Bucureştiului, spune că este în stadiu de proiectare şi că e deocamdată singurul în care este implicat. ”Căutăm locaţii la care ne pricepem cel mai bine şi pe care le înţelegem. Ne adresăm unei nişe de clienţi şi facem investiţii de care suntem siguri că vor fi rentabile, nu avem clienţi industriali sau fabrici. Segmentul pe care se vor focusa investiţiile este cel rezidenţial, în special cel din Bucureşti. One Charles de Gaulle este deocamdată singurul proiect pe care îl avem în plan, dar tot timpul suntem în căutare de noi oportunităţi„, spune Lucianu.

    Terenul de 2.000 metri pătraţi pe care va fi dezvoltat proiectul a fost cumpărat în acest an.

    One United Properties are în portofoliu proiectele rezidenţiale de lux One Floreasca Lake şi Madrigalului Residence, un complex exclusivist de doar 14 unităţi, pe malul lacului Băneasa. One Floreasca Lake este unul dintre cele mai de succes proiecte din zona de nord a Capitalei – primele două imobile din cadrul proiectului, cu 42 de apartamente, au fost vândute până la finalizarea acestora în 2013, iar cel de-al treilea bloc, care urmează să fie finalizat în luna iunie 2015, are deja precontractate 21 dintre cele 26 de apartamente. Similar Madrigalului Residence, proiectul va fi finalizat în luna august 2014, iar 10 dintre cele 14 apartamente sunt deja precontractate.

    ”Un exemplu interesant privind evoluţiile din ultimii ani ale pieţei imobiliare sunt acei consultanţi sau investitori proveniţi din alte domenii decât real estate care au urmărit cu atenţie piaţa şi au achiziţionat terenuri în perioada 2007-2008. După blocajul anilor de criză, acum aceştia încep să anunţe din ce în ce mai multe dezvoltări pe aceste terenuri. Pe de altă parte, alţi investitori au achiziţionat terenuri la preţuri foarte bune în plină criză şi acum încep dezvoltările pe acestea„, a declarat Mihai Dumitrescu, managing partner, Crosspoint Investment Banking & Real Estate.

    Mihnea Şerbănescu este, la fel ca şi Lucianu, unul dintre pionierii pieţei locale de real estate. El a fondat Echinox Consulting acum mai bine de 20 de ani, iar în 2002 a încheiat un parteneriat cu DTZ, unul dintre liderii globali în domeniul imobiliar. Noul nume al firmei este de atunci DTZ Echinox. Cu focus în special pe segmentul rezidenţial de lux, Şerbănescu a fost implicat în toate sectoarele pieţei locale de real estate, jucând un rol major în ascensiunea DTZ Echinox în topul companiilor de profil din România.

    ”Mi-am început activitatea în imobiliare în 1993. Principalul motiv a fost faptul că acest domeniu permitea un start-up fără capital, principala resursă fiind entuziasmul. De-a lungul timpului, dinamica pieţei şi oportunităţile ivite m-au determinat să rămân loial acestui business. În perioada 2004-2009, împreună cu alţi parteneri, am dezvoltat şapte proiecte de birouri şi clădiri rezidenţiale în locaţii de top din capitală, care astăzi sunt finalizate şi ocupate în totalitate. Având în vedere că piaţa dă semne clare de revenire, cu siguranţă, în perioada următoare, voi relua investiţiile în mici dezvoltări de acelaşi tip„, spune el.

    În opinia lui Şerbănescu, cel mai accesibil sector pentru investitorii mici şi medii este cel rezidenţial sau cel al birourilor mici şi al spaţiilor comerciale stradale. De asemenea, Şerbănescu consideră că o soluţie pentru accesul micilor investitori la proiecte de anvergură ar reprezenta-o fondurile imobiliare, care însă sunt prea puţin prezente în acest moment pe piaţa locală.

    Dar poate cel mai activ şi cel mai mediatizat caz de acest tip este al lui Ionuţ Dumitrescu, cel care în 1997 a fondat firma de consultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o în 2008 pentru 35 de milioane de dolari grupului American CBRE.

  • Povestea lui Erling Persson, fondatorul H&M

    Erling Persson este fondatorul lanţului suedez de haine Hennes & Mauritz (H&M), format din 3.200 de magazine răspândite în 54 de ţări, în cadrul cărora lucrează 116.000 de angajaţi.

    El s-a născut în 1917 în familia unui măcelar din Västerås, oraş provincial aflat la o oră depărtare de Stockholm. Asemenea altor antreprenori de succes, precum Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, şi Warren Buffett, Erling Persson a fost un tânăr ocupat. A vândut în tinereţe carne, reviste, stilouri şi alte produse chiar şi colegilor săi de armată, în perioada în care urma stagiul militar obligatoriu. Persson s-a mutat în 1938 din micul oraş Västerås în Stockholm, unde credea că va avea mai multe posibilităţi pentru a se dezvolta. Tatăl său i-a spus atunci ”Pleacă fiule, te vei întoarce curând„. Spusele tatălui său nu s-au adeverit însă, iar nouă ani mai târziu el însuşi şi-a vândut magazinul din Västerås şi s-a mutat la Stockholm pentru a-l ajuta pe fiul său.

    După mutarea în capitală, Persson şi-a continuat afacerile, iar în 1942, la mijlocul celui de al doilea război mondial, a zburat în Hamburg pentru o discuţie cu un furnizor. Suedia era o ţară neutră, prin urmare afacerile se desfăşurau normal. În timpul nopţii însă, bombardierele aliaţilor au zburat deasupra ora-şului Hamburg, iar Erling Persson a fost nevoit să se as-cun-dă la subsolul hotelului Vier Jahreszeiten, unde a băut toată noaptea whisky împreună cu alţi oaspeţi ai hotelului. Dimi-neaţa următoare, a văzut că clădirea de alături fusese bom-bardată. (În 1980, H&M a deschis primul magazin din Germania, chiar lângă acest hotel.) Călătoriile de afaceri ale lui Per-sson au continuat şi după încheierea războiului.

    În 1947, a călătorit în Statele Unite ale Americii, iar în timpul acestei călă-torii a fost impresionat de lanţurile de retail Lerner (New York&Company de astăzi), Macy’s şi Barney’s. A observat că pantofii din Statele Unite ale Americii erau cu 75% mai ieftini decât în Suedia, prin urmare i-a venit ideea să vândă şi el haine mai ieftine şi mai rapid decât com-peti-torii. După ce s-a întors în ţara natală, a deschis un maga-zin pentru femei, Hennes (”Al ei„ – n.r.) care oferea haine ieftine, stilate. A deschis primul magazin în 1947 în Västerås, alegând ora–şul mai mic pe baza argu-mentului că dacă ideea eşua, repu-taţia sa în  Stockholm ar fi rămas in-tac–tă. Magazinul a avut succes printre local–nici, iar în curând Erling a deschis şi un spa-ţiu de vânzare în Stockholm.

    Persson nu era pasionat de modă, dar înţelegea retailul modern. Afacerea miza pe moda de ultimă generaţie şi pre-ţu-rile mici, obţinute prin optimizarea comen-zilor şi livrărilor şi prin contractarea celor mai ieftini producători – de obicei din lumea a treia. Compania Hen-nes a devenit ”H&M„ în 1968 când Pers-son a cumpărat Mauritz Widforss, un retailer de produse de vânătoare şi arme prin care s-a extins cu o linie de haine pentru bărbaţi. Până atunci, compania se dezvoltase cu precauţie în afara graniţelor, deschizând magazine în Norvegia şi Danemarca.

    În 1974, com-pania a fost listată la bursa din Stockholm – decizie luată mai ales din cauza taxelor foarte mari plătite de moştenitorii din Suedia în acea perioadă şi pe seama faptului că profitul făcut de companie nu era suficient pentru ca aceasta să se transforme într-o companie globală. A fost o teorie incorectă, deoarece H&M ar fi putut deveni o companie globală pe pro-priii bani, iar decizia a fost regretată de conducerea companiei, fondatorii fiind ne-voiţi să plătească prea multe taxe pe dividende, potrivit presei americane.

    În 1976, Persson a deschis primul magazin din Londra, în 1980, s-a extins în Germania,  iar până în 1985 deţinea 200 de magazine răspândite pe întreg con-tinentul. Erling Persson s-a pensionat în 1982, iar locul său în companie a fost ocu-pat de fiul său, Stefan Persson. Până la sfârşitul anului 1990, H&M a devenit cel mai mare lanţ de retail de haine din Euro-pa, iar în 2000, analiştii financiari considerau acţiunile H&M drept cele mai valoroase din sectorul de retail. Erling Persson a murit în 2002, la 85 de ani, o mare parte din ac-ţiunile companiei şi din capitalul acesteia fiind moştenite de copiii săi, Stefan şi Lottie.

  • AVERTISMENTUL Rusiei: Nu vom tolera şantajul SUA cu privire la criza din Ucraina

     “Nu vom tolera şantajul şi ne rezervăm dreptul de a lua măsuri ca răspuns” faţă de noile sancţiuni, afirmă ministerul într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Indicii Bursei de la Moscova, în scădere în urma noilor sancţiuni occidentale

     Către ora 6.30 GMT (9.30, orra României), cei doi indici ai pieţei financiare moscovite, Micex (afişat în ruble) şi RTS (în dolari) prezentau scăderi cu 2.03% şi, respectiv 3,26%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA şi UE au înăsprit sancţiunile împotriva Rusiei. Reacţia Moscovei

     Printre cei vizaţi de sancţiunile americane se numără gigantul petrolier Rosneft, grupul rus Gazprom, Gazprombank şi autorităţile separatiste de la Doneţk, potrivit unui comunicat al Trezoreriei americane.

    Potenţialele active ale grupului Rosneft în Statele Unite vor fi îngheţate, iar întreprinderile americane nu sunt autorizate să efectueze tranzacţii cu acest gigant petrolier.

    Astfel, administraţia preşedintelui american Barack Obama răspunde “ocupării Crimeei” şi “tentativelor repetate ale Rusiei de a destabiliza estul Ucrainei”, afirmă Trezoreria.

    La rândul lor, europenii reuniţi la summitul de la Bruxelles au decis îngheţarea programelor desfăşurate în Rusia de către Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a afirmat o sursă diplomatică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cererea lui Sorin Pantiş de strămutare a dosarului ICA, judecată de instanţa supremă în 25 iulie

     Dosarul în care Sorin Pantiş cere strămutarea dosarului ICA a fost înregistrat în 16 iulie la instanţa supremă, care iniţial a stabilit termenul de judecată în 5 septembrie.

    Avocaţii lui Sorin Pantiş au formulat o cerere de preschimbare a termenului, care a fost admisă de instanţă, dosarul urmând să se judece în 25 iulie.

    Şi Dan Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă, solicitarea fiind respinsă de ICCJ în 11 iulie. Avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a motivat cererea, în faţa instanţei, prin faptul că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz.

    Dosarul pivind privatizarea ICA are următorul termen la Curtea de Apel Bucureşti în 4 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: Numele viitorului partid va fi PNL, iar sediul va fi în Modrogan 1. Candidatul comun al PNL-PDL la prezidenţiale va fi anunţat în 4-5 august

     Congresul de fuziune al celor două partide va avea loc în 26 iulie.

    Candidatul comun al PNL-PDL la alegerile prezidenţiale din noiembrie va fi anunţat în 4-5 august, au precizat, joi, Vasile Blaga şi Klaus Iohannis.

    Tot atunci va fi stabilită şi echipa de campanie pentru alegerile prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LA CE ORĂ VREI SĂ PRIMEŞTI NEWSLETTER-UL BUSINESS MAGAZIN?

    Părerea ta este importantă pentru noi! Din acest motiv, încercăm să personalizăm produsele noastre pentru a fi cât mai accesibile; pentru început, vrem să aflăm la ce oră ai prefera să primeşti newsletter-ul nostru zilnic.

    În ce interval orar aţi dori să primiţi newsletter-ul Business Magazin?

    08.00-08.59
    09.00-09.59
    10.00-10.59
    11.00-11.59

    quiz tool

     
     
     
     
     
     

  • Petrescu: Nu i-am dat studiile pe CAS lui Băsescu pentru că nu sunt publice, dar FMI le-a văzut

    “Nu i-am dat studiile. Nu sunt publice. Însă, FMI le-a avut înainte cu o lună”, a spus Ioana Petrescu la Antena 3, întrebată de ce nu i-a prezentat lui Traian Băsescu studiile privind impactul reducerii CAS şi dacă i le-a transmis între timp.

    Ea a explicat că a evitat să abordeze discuţia despre MTO (Medium-Term budgetary Objective, obiectivul bugetar pe termen mediu) întrucât sunt întrebări la care nu putea să răspundă “în cinci minute, pe picior, undeva la Cotroceni”.

    Ministrul Finanţelor recunoaşte că ar putea fi nevoie de alte măsuri compensatorii pentru a se încadra în ţinta de deficit pentru anul viitor, dar susţine că “acel deficit” este calculat pe un potenţial, iar datele nu sunt încă disponibile.

    “Nu pot să spun acum cum se va face bugetul pe 2015”, a adăugat Petrescu.

    Ea a arătat că proiecţia veniturilor bugetare pentru anul viitor se va face pe baza veniturilor realizate în 2014, atunci când vor fi cunoscuţi mai mulţi indicatori, printre care şi inflaţia din acest an.

    “Diferenţa va trebui acoperită, într-adevăr, pe baza unor măsuri care vor fi decise atunci”, a continuat Petrescu.

    Ea a mai precizat că nu a fost deranjată de întrebările privind studiile sale, arătând că a depăşit momentul în care simţea nevoia să dovedească ce a învăţat acolo.

    Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

    “Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta, a spus Băsescu.

    Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: “Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

    “Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?”, i s-a adresat Băsescu.

    “La Harvard”, a răspuns Petrescu.

    “Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

    Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

    Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere “gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute “tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

    Miercuri, Băsescu a declarat, la B1 TV, că Ioana Petrescu este “bine echipată din punct de vedere teoretic, dar marea problemă este lipsa de practică”, susţinând că aceasta a fost folosită de premierul Victor Ponta.

    Şeful statului a precizat că ar fi mai îngăduitor cu ministrul de Finanţe decât cu premierul Victor Ponta.

    La întâlnirea de la Cotroceni, Băsescu i-a spus premierului că ar fi “unfair” să intre în alegeri fără să trimită bugetul pe 2015 la Parlament, ca un comentariu la afirmaţia lui Ponta că, atunci când va trece de Parlament, bugetul va veni la el sau al noul preşedinte al ţării.

    La afirmaţia preşedintelui Băsescu potrivit căreia România mai are de acoperit şi MTO (Medium Term Objective – Obiectiv bugetar pe termen mediu, n.r.), premierul Ponta a întrebat mai întâi “Poftiţi ?”, iar după ce preşedintele Băsescu a reluat că mai există şi MTO-ul, care mai înseamnă vreo 6 miliarde, 5, 6 miliarde, Ponta a răspuns: “O să lucrăm la toate”.

    Preşedintele a întrebat dacă reducerea CAS se va face pe baza unor majorări ulterioare de taxe, dar nu a primit un răspuns.

    Ponta a declarat miercuri că reducerea CAS este acoperită contabil din creşterea accizei, taxa specială pe construcţii şi încasări suplimentare inclusiv pe baza noii Legi a insolvenţei, dar economia nu necesită doar contabilitate, ci şi un pic de minte care uneori lipseşte “la cel mai înalt nivel”.

    În emisiunea de la Antena 3, Petrescu a arătat că venituile bugetare în minus din reducerea CAS pe un an, de 4,8 miliarde lei, sunt venituri în plus pentru angajatori, iar, presupunând că pe termen mediu 50% se duc în angajări şi 50% în investiţii, se recuperează la buget 1,3 miliarde lei plus 1,2 miliarde lei.