BusinessMagazin

Blog

  • Cea mai puternică româncă din lume

    Cele opt ţări care fac parte din regiunea supervizată de Liliana Solomon sunt Germania, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia, Ungaria, România şi Cehia.

    După ce a condus timp de cinci ani operaţiunile Vodafone în România (2005-2010), un business de 1 mld. euro pe an, Solomon a plecat la Londra, în funcţia de director de operaţiuni pentru regiunea Europa a grupului telecom.

    Liliana Solomon a lucrat ca vicepreşedinte executiv pentru Deutsche Telekom (1999-2000), a fost director financiar al operatorului T-Mobile din Marea Britanie (2000-2004), iar înainte de a reveni în România în 2005 ea ocupa funcţia de director financiar la Cable & Wireless Plc, în Londra. Ea are un doctorat în fizică şi a absolvit în 1995 programul MBA INSEAD Fontainebleau.

    Liliana Solomon, fostul CEO al Vodafone România, a oferit, în cadrul evenimentului MEET THE CEO, organizat de revista BUSINESS Magazin, sfaturi pentru tinerii manageri şi antreprenori.

     

     

     

     

  • A trimis 8.000 de perechi de pantofi pe Oxford Street

    Mopiel, un mic producător de pantofi din Buzău, a primit anul trecut o comandă de 8.000 de perechi de pantofi de la Arcadia Group Limited,  o companie britanică cu afaceri de 2,6 mld. lire sterline, care deţine peste 500 de magazine la nivel global, inclusiv pe Oxford Street, celebra stradă de cumpărături din Londara.

    La un preţ mediu de 160 de lei (35 de euro) pentru o pereche de pantofi, valoarea comenzii primite de la britanici a ajuns la 280.000 de euro, aproape jumătate din afacerile anuale ale companiei.

    Compania este un exemplu de mic antreprenor care a accesat o piaţă foarte competitivă, bazându-se pe resurse locale. În fabrica din Podgoria, judeţul Buzău, deţinută de inginerul Cătălin Ioniţă, 43 de ani, lucrează 45 de angajaţi, care produc pantofi, atât pentru cele cinci magazine ale companiei, cât şi pentru firme ca Bronx Fashion din Olanda şi Real Hyper­market România.

    Antreprenorul a investit iniţial 50.000 de euro în afacere, însă în timp a mai plusat până la 500.000 de euro.

    „Problemele principale cu care m-am confruntat atunci când mi-am început afacerea au fost, printre altele, calificarea personalului, finanţarea de bază, lipsa de experienţă în relaţia cu autorităţile, precum şi inflexibilitatea acestora în relaţia cu mediul privat lipsit de experienţa managerială“, îşi aminteşte Cătălin Ioniţă, de profesie inginer textile-pielărie.

    Compania a încheiat anul trecut cu afaceri de 630.000 de euro, în scă­dere cu 19% în euro comparativ cu anul precedent.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • O mie de „băieţi deştepţi“ au încasat 1,5 miliarde de euro din retrocedări

    O mie de cesionari de drep­turi litigioase au în­casat despăgubiri de 7 mld. lei (1,5 mld. euro) în ultimii ani, în timp ce zecile de mii de proprietari de drept aşteaptă şi acum compensaţie.

    Cu ce va fi mai bună nouă lege a guvernului Pon­ta care propune despăgubiri cu puncte la un fond naţional imo­biliar?

    Un raport detaliat prezentat vineri, 12 aprilie, de premierul Victor Ponta scoate la lumină cât de viciat a fost procesul de despăgubire în ultimii ani şi cum a fost posibil ca persoane care au cumpărat drepturi litigioase să primească rapid rezolvarea şi să încaseze, de exemplu, 20 de milioane de euro pentru un teren de 50 de hectare, de 300 de ori mai mult decât valoarea reală.

    Guvernul Ponta pregăteşte o nouă lege de retrocedări pentru cele peste 200.000 de cereri rămase nesoluţionate prin care propune compensaţii cu puncte. Ziarul Financiar a scris că despăgubirea prin puncte ar putea crea o nouă generaţie de samsari imobiliari, la fel cum Legea 247/2005 dată de guvernul Tăriceanu a dus la crearea unei categorii de speculatori cu drepturile litigioase care au primit rapid retrocedări.

    Din 2005 până în prezent, Auto­ritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) a fost responsabilă de retrocedări. Cu influenţe politice şi „cu intrare“ la funcţionarii ANRP, peste o mie de persoane care au cum­părat drepturi litigioase au încasat 7 mil. lei de la ANRP. Aceştia au cum­părat dosarele de la foştii proprietari la pre­ţuri de nimic şi apoi au mituit funcţionari din ANRP pentru a primi o rezolvare rapidă şi o supraevaluare a dosarului. Însuşi vicepreşedintele ANRP Remus Baciu a primit o condamnare de trei ani cu închisoare pentru că a luat mită 200.000 de euro.

    Toate sitile sunt pe zf.ro

  • Bilanţ sumbru la retrocedări: Supraevaluări de 300 de ori ale terenurilor, compensaţii uriaşe încasate de grupuri mici de interese

    Premierul a prezentat vineri 12 aprilie un raport detaliat despre cât a retrocedat România în ultimii douăzeci de ani şi despre gravele nereguli şi abuzuri din procedura de restituire din ultimii ani. Guvernul vrea să îşi asume răspunderea miercuri 16 aprilie pe un nou proiect de lege prin care speră să rezolve restul de 200.000 de cereri de restituire rămase nesoluţionate. Ziarul Financiar a scris că despăgubirea prin puncte a foştilor proprietari, modelul propus de noua lege, va duce la apariţia unei noi generaţii de samsari pentru că este greu de crezut că persoane în vârstă vor fi în stare să participe la videoconferinţe şi vor prefera să îşi vândă punctele unor terţe persoane.

    Din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Cu influenţe politice şi „cu intrare“ la funcţionarii ANRP, peste o mie de persoane care au cumpărat drepturi litigioase au încasat 7 miliarde de lei de la ANRP, în contextul în care restul de câteva zeci de mii de foşti proprietari au primit cumulat compensaţii totale de 6,4 miliarde de lei. Mai mult, 415 dosare au primit compensaţii de 8 miliarde de lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Telefonul mobil începe să fie tot mai mult poarta de acces a consumatorilor spre informaţii şi divertisment

    Telefonul nu mai e doar telefon. Între telefon şi computer a mai apărut încă o barieră: tableta. Televizorul nu se mai conectea­ză doar la cablu, ci şi la net, iar conţinutul poate veni de la companii care n-au nicio legătură cu furnizorii din telecom. Durata de viaţă a bateriei pentru telefonul mobil continuă să fie o problemă, mai ales că acum de pe gadget putem vedea filme sau TV live, putem să ne jucăm, să citim ştiri şi, să nu uităm să vorbim sau să trimitem un mesaj, dar nu neapărat prin SMS.

    Lucrurile s-au schimbat enorm, iar telefonul mobil este tot mai mult o poartă de acces spre informaţii şi divertisment, spun şi reprezentanţii Google, o companie americană fondată în urmă cu 15 ani, care acum domină (şi) piaţa locală de căutare pe internet. Conform datelor Statcounter.com, 97% din căutările pe net din România de pe computere sunt realizate via Google, iar căutările realizate prin motorul de căutare de pe smartphone-uri ajung la 99%. Gestionând zilnic zeci de milioane de căutări de la utilizatorii din România, Google a observat cum cău­tările de pe smartphone-uri au urmat o tendinţă de creştere accelerată, spune Doina Costache, industry manager la subsidiara locală a companiei americane.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

     

  • Apple ar putea concura din acest an pentru banii românilor dispuşi să plătească pentru a vedea legal filme şi seriale online

    Piaţa de servicii video on demand din regiune va trece prin schimbări importante în următorii ani, una dintre ele fiind intrarea jucătorilor mari internaţionali precum Apple sau Amazon, în timp ce o alta va fi consolidarea, pentru că unii jucători mici vor fi cel mai probabil înghiţiţi de „peştii mari“, crede Marian Pantazescu, CEO al companiei româneşti Direct One, un furnizor de servicii de comunicaţii „en gros“ către marii operatori din telecom care a lansat şi un serviciu de video on demand disponibil pe computere, TV-uri inteligente, smartphone-uri şi tablete.

    „Pe piaţă vor veni noi jucători. Sigur vor intra în România şi jucătorii mari globali, precum Apple sau Amazon. Ne aşteptăm ca Apple să deschidă în acest an şi pentru România posibilitatea de a închiria filme prin intermediul iTunes. Google probabil va face de asemenea paşi asemănători cu YouTube“, a spus Pantazescu.

    Intrarea marilor jucători pe pieţele europene a fost întârziată şi de nivelul pira­teriei din unele ţări, dar mai ales de frag­men­tarea continentului, de numărul mare de limbi vorbite, situaţie în care costurile de livrare cresc. „Din fericire pentru noi piaţa este destul de fragmentată, iar jucătorii globali preferă pieţele mari, unde se pot desfăşura.“

    Dar după perioada de expansiune va veni şi consolidarea, cel mai probabil într-o perioadă de trei până la cinci ani, crede Pantazescu, care, la rândul său, a ieşit deja cu serviciul Seenow în Grecia şi Cipru şi are ambiţia de a repeta pasul pe alte două noui pieţe din regiune în acest an. Cum va fi atunci, peste 3-5 ani, Direct One: în poziţia de a cumpăra, sau de a fi cumpărată? „Sperăm să fim acolo, pe piaţă, când se va întâmpla acest lucru. Vom vedea atunci în ce poziţie“, răspunde Pantazescu. „Clar este că toată această perioadă de expansiune va fi urmată de o consolidare.“

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Cu telefoanele şi tabletele înainte

    Cu un stoc de câteva milioane de smartphone-uri şi câteva sute de mii de tablete în uz la finele anului trecut, şi cu estimări de vânzări pentru anul în curs mai mari decât pentru orice alt segment al industriei IT&C, aplicaţiile pentru aceste gadgeturi încep să devină o temă de discuţie obligatorie şi pentru companiile locale din aproape orice industrie.

    Chiar şi cei care nu se uită acum la aplicaţiile pentru mobile şi tablete o vor face, obligaţi de efervescenţa din această industrie, care va schimba – brutal şi rapid poate – şi alte segmente.

    În 2013 vânzările de tablete ar putea creşte de aproape opt ori faţă de anul 2011, iar numărul de smartphone-uri care vor ajunge în buzunarele românilor ar putea creşte de peste două ori faţă de acelaşi an – la aproximativ 1,5 de milioane de unităţi.

    Companiile de comunicaţii mobile, cele care au conţinut pe care vor să îl valorifice sau cele din industriile de retail sunt cele care conduc acum acest val – căutând să ofere aplicaţii cu cât mai multe funcţii noi, care să îi determine pe utilizatori să-şi caute cardul prin portofel şi să plătească: cu cât mai mare este suma şi cu cât mai regulată este plata, cu atât mai bine.

    Dincolo de aplicaţii, avertizează Google, „stăpânul“ căutărilor locale pe internet, companiile trebuie să fie sigure că au pagini web uşor de deschis de pe ecrane mai mici, asta în cazul în care vor să profite de orice potenţial business. Ponderea căutărilor pe Google de pe mobil a ajuns la 15% din total, iar tendinţa este clară – creşte accelerat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Opinie Eduard Dinu: Adaosul comercial practicat este de 0-200%. E bar sau bancă românească?

    Sunt convins că aţi remarcat afişul, cât mai vizibil postat în mod normal (ca obligaţie legală de altfel) în barurile şi restaurantele autohtone şi nu numai în care se specifică adaosul comercial practicat în unitatea respectivă. Studenţii învaţă în şcoală că rolul adaosului comercial ca indicator de gestiune la nivelul unei firme este acela de a acoperi cheltuielile endogene specifice acesteia – salarii, chirii, amortizare etc. – şi de a permite realizarea de profit.

    În sistemul bancar echivalentul adaosului comercial este diferenţialul de dobândă (ecartul sau spread-ul) dintre dobânda activă şi cea pasivă.

    Pe baza datelor furnizate de către Banca Naţională a României se poate cuantifica nivelul acestui indicator pentru sistemul bancar local (vezi tabelele din dreapta).

    Coloana 4 din tabel nu relevă nimic altceva decât „marja comercială“ practicată în sistemul bancar românesc. Datele prezentate sunt la nivelul lunii ianuarie din anul curent. Marja dintre creditele acordate şi depozitele atrase în lei în sold de la populaţie este de peste 150%! Firmele au avut parte de un discount, se pare: numai 106% este nivelul indicatorului menţionat. Poate aşa înţelegeţi sfatul înţelept al unui consilier al băncii centrale care sugera mai deunăzi acordarea de credite prioritar către firme, căci gradul de îndatorare al acestora în raport cu persoanele fizice este mai redus. Normal aş spune, nu credeţi?

    Acelaşi sistem bancar românesc este analizat în cadrul raportului realizat de către Consiliul Concurenţei, raport intitulat „Evoluţia concurenţei în sectoare cheie“, raport publicat în anul 2012. La pagina 74 din raportul invocat, raport disponibil pe site-ul instituţiei, se menţionează „în ultima parte a perioadei analizate se observă o tendinţă de creştere a diferenţei dintre nivelul dobânzii la credite şi depozite în sold şi noi, denominate în lei, spre deosebire de cele denominate în euro, care manifestă o tendinţă descrescătoare“.

    Un alt studiu recent efectuat de către Centrul European pentru Analize Economice cu privire la avantajele competitive ale ţărilor din regiunea din care face parte şi România, studiu publicat în paginile Ziarului Financiar, nu poate să nu reţină atenţia că accesul la finanţare constituie ultimul „driver“ de competitivitate pentru Bulgaria şi, bineînţeles, România – 3%. Asta în timp ce în Turcia este de 31%, iar în Polonia de 64%. Sigur că nu numai sectorul bancar este responsabil pentru acest fapt, ci şi subdezvoltarea evidentă a pieţei de capital autohtone printre alţi factori.

    Evident mărimea „marjei comerciale“ din sistemul bancar este sub influenţa unui complex de factori endogeni, dar şi exogeni în raport cu fiecare bancă în parte. Mă rezum să observ creşterea semnificativă a gradului de concentrare atât pe piaţa depozitelor, cât şi pe cea a creditelor în perioada 2008-2012, indicatorii specifici prezentaţi în raportul Consiliului Concurenţei (ca şi concluziile acestuia) fiind indubitabili. În mod cert, structura concurenţială încurajează creşterea marjei medii în sector, manualul de microeconomie ne învaţă din primul an de facultate lucrul ăsta.

    Anticipez artileria grea ce va fi lansată de bancheri în apărarea redutei proprii: nivelul prea mare al rezervelor minime obligatorii, riscul ridicat specific activităţii derulate şi spaţiului naţional etc., etc. Sper măcar că nu vor invoca şi rata ridicată de credite neperformante pentru justificarea acestor marje comerciale specifice băuturilor alcoolice, nu de alta dar castronul cu punch, cum plastic spunea Greenspan, a fost adus tocmai de bancheri pe masă în mijlocul petrecerii din 2007-2008. 

    Am auzit recent că restructurarea activităţii ar fi căpătat substanţă ceva mai mare şi în România. Cu toate că nu am auzit de argumentele economice ale training-urilor la munte cu echipa de vânzări, în condiţiile în care „sportul la modă“ este refinanţarea. Şi mai e ceva ce top managementul bancar omite cu perseverenţă să facă: să îşi recoreleze veniturile proprii cu dinamica creditelor neperformante, de exemplu.

    P.S.: Subsemnatul nu a contractat credite bancare.

    Opinie Eduard Dinu – profesor universitar la ASE

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Au găsit soluţii pentru creştere: KFC şi Pizza Hut, plus 15% în primul trimestru

    Mark Hilton, numit acum un an la conducerea operaţiunilor unuia dintre cele mai mari grupuri de restaurante de pe piaţa locală, ce cuprinde nume precum KFC, Pizza Hut şi Hard Rock Cafe, spune că afacerile KFC au avansat în primele trei luni ale acestui an cu 15%, în timp ce businessul Pizza Hut a postat o creştere de zece procente la un număr constant de restaurante.

    „Anul va fi dificil, chiar mai dificil decât precedentul, mai ales în prima jumătate, însă noi ne-am bugetat creştere.“ Britanicul spune că mallurile sunt liniştite şi clienţii sunt prudenţi, însă brandurile pe care le conduce cresc pentru că sunt cunoscute şi au o istorie lungă pe piaţa locală, reuşind astfel să îşi fidelizeze clienţii.

    În ultimii ani, marcaţi de criza financiară, românii au devenit tot mai precauţi şi mai economi, preferând să iasă mai rar în oraş sau să cheltuiască mai puţini bani. „Avem clienţi care în contextul crizei se orientează spre produse mai ieftine, cum ar fi cele al căror preţ începe de la 3,9 lei, însă continuă să vină. Avem însă şi clienţi care nu şi-au schimbat obiceiurile de consum pentru că au încă disponibilitate financiară.“

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


  • Ministrul sănătăţii la ProTV: Scurgerile din sistem, 180 mil. euro anual

    „Scurgerile“ din banii Sănătăţii înseamnă 4-5% din fondul Sănătăţii, a spus ieri la ProTV ministrul de resort Eugen Nicolăescu. Aceste 4-5% înseamnă însă cel puţin 180 mil. euro anual, având în vedere sumele care circulă în sistem.

    Din 1999 până în 2012 veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 900%, de la 1,8 mld. lei la 17,7 mld. lei (4 mld. euro). Dar nu aceştia sunt toţi banii care se învârt în sistemul public de sănătate, sunt doar baii gestionaţi de Casa Naţională de Sănătate. Bugetul Ministerului Sănătăţii este şi el, în 2013, de 5,68 mld. lei (aproape 1,3 mld. euro), faţă de 5,4 mld. lei în 2013. Unde sunt banii Sănătăţii – mulţi puţini cum sunt – de vreme ce, constant, în Sănătate apare câte un scandal – medicii sunt nemulţumiţi de salarii şi acceptă plăţi informale sau pleacă cu sutele din ţară, pacienţii sunt nemulţumiţi de servicii şi orice propunere de reformare a sistemului îi supără pe toţi laolaltă?

    Eugen Nicolăescu (57 de ani) este ministru al sănătăţii la al doilea mandat, primul consumându-se în guvernul Tăriceanu 2, în 2007-2008. În emisiunea „După 20 de ani“ de ieri de la ProTV titularul portofoliului sănătăţii a încercat să explice cum vede viitorul unui sistem care, în ciuda nemulţumirii generale, înghite din ce în ce mai mulţi bani. „Descentralizarea“ versus „centra­lizare“ este şi ea o discuţie veche. Dacă în sistem intră din ce în ce mai mulţi bani, iar rezultatele nu sunt convingătoare, înseamnă că pe undeva se scurg bani. Pe unde?

    „Scurgerile“ din sistemul sanitar se produc acolo unde sunt cei mai mulţi bani pentru licitaţii, spune ministrul – 4-5% din fondul Sănătăţii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro