BusinessMagazin

Blog

  • Genul pop si dominatia indie

    La fel, exista ceva "cool" la oamenii de peste 14 ani care inca nu se rusineaza ca sunt fani heavy metal – o muzica atat de proasta incat ai voie sa-ti placa. Ca o ironie, desigur, ironie care face din nou accessibile tot felul de genuri muzicale altadata interzise.

    Totusi, nu exista nimic ironic in entuziasmul meu pentru LP-urile lansate recent de catre doua din numele pop foarte cunoscute. Ma refer la Girls Aloud si la Britney Spears. Serios.

    Girls Aloud au evoluat ingrijorator de mult pentru o formatie pop rezultata dintr-un reality show TV. In teorie, ar fi trebuit sa reziste cam atat cat memoria unui pestisor auriu, insa au devenit oficial cea mai de succes trupa de fete din istoria topurilor britanice. In mare parte, aceasta se datoreaza echipei lor de productie, Xenomania. Asa cum v-ati astepta de la o echipa care s-a hotarat sa-si ia numele de la un cuvant inventat ce semnifica "dragostea de tot ce e strain", Xenomania a creat un sound caracteristic axat pe un eclectism exuberant. Tehnica de productie pare sa se rezume la a infige un ac in Oxford History of Pop, a alege de acolo doua stiluri muzicale ce par sa nu aiba nicio legatura unul cu altul (hmmm, acid house si doo-wop? Suna bine. Hai sa trecem la treaba) si a le combina. Pe hartie, suna ca o reteta pentru un ghiveci muzical. In realitate, au reusit sa sa schimbe fata pop-ului.

    Pe "Tangled Up", ultimul lor LP, Girls Aloud ofera 12 piese care demonstreaza exact aceasta abordare schizofrenica a muzicii pop. "Black Jack" suna ca o piesa cantata in 1973 in legendarul club de northern soul Wigan Casino, combinata cu un ciudat imn fotbalistic. Sunete in stilul celor pe care ar fi putut sa le compuna The Rapture, un imn punk-funk de la care mai sa-ti vina sa-ti dai pantalonii jos de incantare. Si tot asa si continua.

    Cititi continuarea articolului in numarul de saptamana viitoare al BUSINESS Magazin.

  • Cu sau fara proiect?

    Companiile de constructii ar urma sa fie responsabile nu doar de construirea soselelor, dar si de proiectarea lor. Initiativa a venit dupa ce mai multi constructori s-au plans de calitatea indoielnica a proiectelor elaborate de GDDKiA. Recent, Directoratul nu a dorit sa accepte drumul construit de o companie si a cerut corectarea unor greseli. Reprezentantii acesteia au afirmat ca GDDKiA este vinovat, deoarece a intocmit gresit proiectul.

    Pentru introducerea noului sistem de licitatii in Polonia a fost aleasa compania Scott Wilson, ce va primi suma de 8,3 milioane de euro. Sistemul nu este nou, fiind inventat in Marea Britanie, iar Damian Lewandowski, reprezentantul Scott Wilson, spune ca are atat avantaje, cat si dezavantaje; principalele beneficii sunt scurtarea perioadei de constructie si garantia ca pretul nu va fi modificat, dar dezavantajul este ca pretul final va fi cel mai probabil mai mare decat in cazul in care proiectarea s-ar face separat.

    Maciej Grelowski, reprezentantul Business Centre Club, considera ca firmele vor fi nevoite sa ofere pretul maxim la licitatii, astfel incat sa nu inregistreze pierderi in cazul aparitiei unor situatii neprevazute. Aceasta deoarece, in lipsa unui proiect, estimarea pretului este extrem de dificila.
    O incercare de introducere a unui sistem similar a esuat in Varsovia. La o licitatie pentru ridicarea unui pod peste raul Vistula, cea mai ieftina oferta a fost de 283 de milioane de euro, in timp ce autoritatile locale se asteptau la un pret maxim de 163 de milioane de euro. Decizia a fost de a anula licitatia si de a merge pe sistemul clasic, urmand ca proiectul constructiei sa fie comandat separat.

  • Furnizori contra supermarketuri

    Ministrul a elaborat legea la cererea prim-ministrului socialist Robert Fico, care a acuzat lanturile comerciale din Slovacia ca urmaresc doar obtinerea de profituri. In urma unei evaluari realizate la nivelul ministerului, s-a ajuns la concluzia ca "lipsa unui echilibru in relatiile de afaceri" poate afecta grav rezultatele financiare ale furnizorilor. Jahnatek a atras atentia ca un colaps al furnizorilor ar avea un impact social negativ si in plus ar fi impotriva eforturilor guvernului de a reduce somajul.

    Conform proiectului de lege, vanzarea produselor si prestarea serviciilor la preturi mai mici decat costurile de productie sau preturile de achizitie va fi interzisa. Va fi interzisa de asemenea returnarea nejustificata a bunurilor catre furnizori si obligarea acestora de a schimba bunurile pe cheltuiala lor.

    Legea va limita si taxele pe care lanturile comerciale le percep pentru amplasarea produselor intr-un anumit loc in magazin. Pentru incalcarea prevederilor prezentei legi, retelele comerciale vor putea fi amendate cu pana la 300.000 de euro.

  • Fara licitatie la TV

    Pentru intreg pachetul de 83,3% din actiunile DDOR detinut de statul sarb, Fondiaria a oferit suma de 184 de milioane de euro, respectiv de 1,2 ori valoarea primelor brute subscrise de firma sarba anul trecut. Comisia de licitatie a decis sa amane decizia in privinta adjudecarii.

    Conform unei surse din conducerea DDOR, citate de agentia Reuters, se astepta o oferta de 2,2–2,3 ori mai mare decat valoarea primelor brute subscrise, care sa fi tinut cont de ritmul rapid de crestere a pietei si de pozitia puternica a firmei pe piata.
    Pretul oferit va fi astfel mai mic chiar decat valoarea estimata a primelor pentru acest an. Initial, organizatorii pregatisera o licitatie cu strigare, care trebuia sa aiba loc la hotelul Hyatt Regency si sa fie transmisa in direct la televiziune.

    Documentatia de participare la licitatie a fost cumparata de 13 companii, din care 11 au primit avizul Bancii Nationale a Serbiei. Celelalte zece firme au fost Allianz din Germania, Axa si Groupama din Franta, Baloise din Elvetia, Ceska pojistovna din Cehia, Eureko din Olanda, Ethniki din Grecia, Generali din Italia, KBC Group din Belgia si Triglav din Slovenia.

  • Megaproiect energetic in Albania

    Acesta prevede constructia unei centrale electrice pe gaz, a unei retele de transport de electricitate si a unei conducte pentru transportul gazelor naturale ce ar urma sa lege Albania de Italia. Proiectul presupune ca Albania sa importe pe cale navala gaze naturale lichefiate si, dupa prelucrare, sa utilizeze o parte pentru a acoperi nevoile locale de electricitate si gaz, iar restul sa fie exportat in Italia.

    Anual, in Albania vor ajunge aproximativ 100 de vase care vor transporta gaze din Qatar, Oman si Egipt. Agim Gjinali, CEO al ASG Power, a spus ca impreuna cu parteneri din Elvetia si Statele Unite s-a obtinut o prima aprobare pentru proiect.

    Daca celelalte doua aprobari necesare vor fi primite in 2007, lucrarile vor incepe in iunie 2008 si ar urma sa dureze trei ani. In sectorul energetic albanez nu s-a mai investit deloc dupa caderea comunismului, functionarea lui bazandu-se in continuare pe hidrocentralele vechi, des afectate de seceta sau proasta intretinere. Cresterea consumului privat si dezvoltarea mediului de afaceri din ultima perioada a majorat si mai mult presiunea asupra capacitatilor actuale de productie.

  • Mancarea e prea scumpa

    In Bosnia, salariul mediu este de 333 de euro, in timp ce pensia medie ajunge la 146 de euro. In acelasi timp, cheltuielile lunare ale unei familii formate din patru membri au fost in octombrie de 610 euro, din care 302 euro doar pentru alimentele de baza.

    Cele mai mari cresteri au fost la unt si ulei. Inainte de scumpire untul se vindea cu 4 euro pe kilogram, iar acum a ajuns la aproape 10 euro, iar de la 90 de eurocenti pe litru, uleiul costa acum aproape 2 euro. In perioada urmatoare se anunta si scumpiri la electricitate, gaze naturale si caldura. Asociatia pentru protectia consumatorilor a avertizat ca sunt posibile miscari sociale in viitor daca costul vietii va continua sa se majoreze, fara a fi insotit de o miscare similara a salariilor si a pensiilor.

    Din 40 de tari europene, Bosnia se situeaza pe locul 36 intr-un clasament privind puterea de cumparare. Albania, Ucraina si Republica Moldova ocupa ultimele locuri in acest clasament.

  • Cand ai 540 de euro pe luna

    Organizatori au fost asociatiile studentilor si ale pensionarilor, miscarea fiind declansata de refuzul patronatelor de a majora salariile cu 3,5%, in conditiile in care inflatia a ajuns la 5,1% de la inceputul anului si pana in prezent.

    Sindicalistii au acuzat managerii ca vor sa pastreze doar pentru ei beneficiile create de cresterea economica de peste 6% obtinuta de Slovenia. In prezent, salariul minim in Slovenia este de 540 de euro, in timp ce salariul mediu brut ajunge la 1.260 de euro. Daca le vor fi ignorate cererile, sindicatele au amenintat cu declansarea grevei generale din ianuarie. 

  • Intra Ferrari in Polonia?

    Potrivit unor surse citate de publicatia Puls Biznesu, constructia centrului din Varsovia a fost deja finalizata, fiind in prezent in stadiul de mobilare.

    Boguslaw Cieslar, purtatorul de cuvant al Fiat Auto Polonia, nu a confirmat, dar nici nu a negat stirea. Acesta a precizat ca politica Ferrari prevede purtarea unor discutii cu intreprinzatorii in vederea realizarii unei retele de vanzare.

    Reprezentantii de dealerilor auto chestionati de Puls Biznesu s-au aratat surprinsi de intentia Ferrari, insa un dealer a afirmat ca in curand vor fi deschise trei showroom-uri multibrand cu masini de lux – intre care si Ferrari – in Silezia, Poznan si Varsovia. Analistii de pe piata auto locala considera ca, in ciuda cresterii vanzarilor de masini de lux, automobilele Ferrari sunt inca prea scumpe si neadecvate pentru drumurile din Polonia.

  • Si Hit iese din Bulgaria

     Informatia, publicata de cotidianul bulgar Dnevnik, a fost confirmata de managerul companiei sarbe, Dragan Filipovic. In cazul in care tranzactia se va incheia cu succes, magazinele vor fi redenumite Tempo, brandul sub care opereaza discounterul sarb.

    Filipovic a precizat ca negocierile ar trebui sa se finalizeze pana la sfarsitul anului. Initial, Hit a anuntat ca doreste sa investeasca 50 de milioane de euro in deschiderea a 15 unitati, dar expansiunea s-a oprit dupa deschiderea magazinelor din doua orase situate in apropierea Sofiei, Mladost si Liulin. Surse din piata locala imobiliara si de retail spun ca Hit negociaza de mai multa vreme vanzarea celor doua unitati. Aceasta ar fi a doua iesire de pe piata bulgara a unui lant strain de retail, dupa exitul companiei turce Ramstore.

  • GM: Rusia, cea mai mare piata auto

    Acesta a estimat ca Rusia va ajunge anul viitor pana pe locul al doilea in Europa in privinta numarului de masini vandute, dupa Germania. In prezent, in Rusia se vand mai multe masini decat in China sau Brazilia. General Motors se asteapta ca in acest an sa vanda in Rusia 250.000 de masini, anul viitor numarul acestora urmand sa creasca semnificativ.

    In noiembrie 2008, compania va incepe productia in masa a autovehiculelor la Sankt-Petersburg. Echipamentele in noua fabrica vor incepe sa fie instalate din ianuarie, iar testele de productie vor incepe in septembrie. Pentru inceput, vor fi produse modelele Chevrolet Captiva si Opel Astra. In Europa, General Motors detine zece unitati de productie in sapte tari. Anul trecut, constructorul american a vandut 9,1 milioane de autovehicule la nivel mondial.