BusinessMagazin

Blog

  • Pasi de urmat

    Pana la tranzactionarea efectiva a titlurilor de despagubire date fostilor proprietari de case nationalizate mai sunt de parcurs cateva etape. Abia de anul viitor acestea ar putea ajunge pe bursa.

     

    CONSTITUIRE Fondul Proprietatea va fi constituit in 30 de zile de la adoptarea legii care sa reglementeze activitatea sa. Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului, saptamana trecuta, pentru pachetul legislativ care include si lansarea Fondului Proprietatea.

    ADMINISTRARE Intr-o prima etapa, fondul va fi administrat de Ministerul Finantelor Publice, iar apoi (probabil in toamna acestui an) se va organiza o licitatie pentru selectarea unei companii straine care sa preia rolul de administrator al fondului.

    TITLURI DE DESPAGUBIRE Fostii proprietari de case nationalizate vor primi apoi titluri de despagubire, proportional cu valoarea proprietatilor detinute. Titlurile vor fi transformate in actiuni la Fondul Proprietatea, care va fi cotat la bursa romaneasca si pe o piata de capital straina.

    VANZARE Dupa listarea titlurilor pe piata de capital, beneficiarii despagubirilor vor putea valorifica titlul de despagubire, prin vanzarea actiunilor. Proprietarii pot alege sa pastreze insa titlurile, urmand ca la fiecare sfarsit de an sa primeasca dividende pentru ele.

  • FRUCTUL IREZISTIBIL

    Cu toate ca statisticienii se feresc adesea sa vorbeasca despre acest subiect (marile companii de cercetare, de pilda Forrester Research si Gartner, nu analizeaza piata serviciilor pentru adulti), unii analisti spun ca utilizatorii de Internet pot fi impartiti in doua categorii: cei care consuma pornografie si cei care nu recunosc ca o fac. 

    LA SERVICIU: Cea mai mare parte a consumului de pornografie online – 70% – are loc intre orele 9.00 si 17.00, cand utilizatorii se afla de obicei la serviciu, releva un studiu al publicatiei online Internet Filter Review. 20% dintre barbati si 13% dintre femei admit ca viziteaza site-uri erotice atunci cand se afla la serviciu.

    DISTRACTIA COSTA AFACEREA: Intre 30%-40% din activitatea desfasurata online de angajati nu are legatura cu afacerea companiei respective, de aici rezultand pagube de milioane de dolari, conform organizatiei Internet Data Center.

    AUDIENTA URIASA: Site-urile pornografice genereaza de trei ori mai mult trafic decat portalurile de Internet consacrate. Google, Yahoo si MSN au reprezentat 5,5% din totalul traficului online, in timp ce site-urile pentru adulti au adus cel  putin 20% din totalul internautilor, conform unei monitorizari de o saptamana realizate anul trecut in SUA de compania Hitwise.

     

  • Concertul „Live 8“ si tehnologiile

    Campania „Live 8“ nu a insemnat doar muzica si politica. A fost si o competitie intre tehnologiile vechi si cele noi, iar aparitia lui Bill Gates pe scena din Hyde Park nu a fost lipsita de semnificatie.

    Cu douazeci de ani de ani in urma, irlandezul Bob Geldof – solistul grupului punk Boomtown Rats – a organizat o campanie de strangere de fonduri pentru ajutorarea populatiei afectate de foametea din Etiopia. Campania, numita „Live Aid“, a culminat cu doua concerte de muzica pop desfasurate la Londra si Philadephia la data de 13 iulie 1985. Evenimentul a insemnat insa si o mare realizare in domeniul comunicatiilor prin satelit, nu doar prin dimensiunea audientei – estimata la peste 1,5 miliarde de telespectatori in peste 100 de tari – ci si prin faptul ca s-a asigurat o legatura audio-video intre cele doua locatii. 

    Intentia initiala a fost ca Mick Jagger (din Philadelphia) si David Bowie (din Londra) sa realizeze un „duet transatlantic“, dar problemele legate de sincronizare n-au putut fi depasite atunci.

    Televiziunea si telefonul au fost tehnologiile care au facut posibila in 1985 colectarea a circa 150 de milioane de lire sterline. Reeditarea evenimentului – cu diferenta ca scopul nu a mai fost colectarea de fonduri, ci transmiterea unui mesaj politic catre sefii statelor din grupul G8 – s-a desfasurat la alta scara si sub alte auspicii tehnologice. De fapt, schimbarile esentiale din aceasta perspectiva sunt doar doua: aparitia internetului si raspandirea telefoniei mobile. Insa desfasurarea de forte la care am asistat in 2 iulie ne da masura schimbarilor pe care acestea le-au adus si, mai cu seama, ne da o sansa sa intrezarim evolutiile viitoare. Un prim aspect, aparent banal: intreaga organizare a evenimentului „Live 8“ a durat doar sase saptamani. Desi s-au gandit mai demult la o reeditare a campaniei din 1985, Bono (solistul de la U2) si scenaristul Richard Curtis n-au reusit sa-l convinga pe Geldof sa preia comanda decat la sfarsitul lunii mai. Este evident ca in absenta noilor tehnologii ar fi fost imposibila reuniunea a peste 100 de formatii pentru a concerta in zece orase de pe patru continente, in fata unei audiente potentiale de circa 5 miliarde de spectatori. 

    Distribuirea biletelor la Londra a insemnat un prim aspect tehnologic inedit. Desi gratuite, cele 66.500 de perechi de bilete au fost repartizate printr-o tombola electronica bazata pe mesaje SMS. 

    Doritorii trebuia sa raspunda printr-o cifra unei intrebari legate de scopul actiunii, fiind taxati cu 1,5 lire pe mesaj. Cele peste doua milioane de mesaje au adus organizatorilor 3 milioane de lire, din care 1,6 milioane au fost donate fundatiei de caritate Prince’s Trust, in compensatie pentru anularea concertului traditional din Hyde Park. Restul sumei a acoperit cheltuielile de organizare (scutite de TVA printr-o decizie a guvernului britanic). Insa tehnologia si-a spus din nou cuvantul. Imediat dupa distribuirea biletelor, acestea au inceput sa fie licitate pe situl eBay, ceea ce a starnit criticile organizatorilor. Initial eBay a permis aceste licitatii si s-a angajat sa doneze pentru Live 8 toate castigurile din aceste tranzactii. Geldof a contrat insa, indemnand publicul sa boicoteze situl sau sa liciteze fals, astfel incat preturile au sarit pana la 10 milioane de lire pentru un bilet. Sub presiunea lui Geldof, a publicului si chiar a guvernului, eBay a trebuit sa cedeze si sa interzica licitarea biletelor. In schimb, in Canada, cele 35.000 de biletele au fost distribuite online in doar 20 de minute.

    Internetul a fost intens folosit in campania de strangere a semnaturilor, rezultatul fiind petitia cu cel mai mare numar de semnaturi din istorie (si, totodata, situl web cel mai solicitat din internet – in ziua concertelor fiind practic inaccesibil). In plus, delegatiile G8 vor avea ocazia sa vada o strada din Edinburgh tapetata cu pozele trimise prin internet de sute de mii de sustinatori a petitiei. In fine, evenimentul a generat cel mai mare broadcasting video prin internet din istorie, AOL furnizand simultan transmisia in direct a tuturor concertelor. Spre deosebire de telespectatori, care a trebuit sa se multumeasca cu selectia realizatorilor, spectatorii din internet au avut sansa sa aleaga, fiind anuntati prin scurte mesaje despre ce se intampla pe celelalte scene. 

    Desigur, concertele pot fi revazute online sau pot fi descarcate contra cost. Viitorul divertismentului interactiv a inceput deja. Si totusi, nu totul a mers perfect… O banala ploaie a fost in stare sa deconecteze Romania de la cel mai mare concert al planetei.

  • Probleme? Apasa butonul „Mama“!

    Imaginati-va un prescolar incercand sa dea de cap setarilor de MMS sau de WAP, sau de unul tinandu-si „agenda“ in ordine cu ajutorul unui complicat organizer personal.

    Compania Walt Disney, creatoarea lui Mickey Mouse si Donald Duck, si-a propus sa le dea si micilor utilizatori o sansa de a folosi telefonul mobil. Cum de le-a venit americanilor o asemenea idee? Acum, ca pe pietele dezvoltate majoritatea adultilor au cel putin un telefon mobil, copiii par sa fie unul din cele mai interesante segmente de piata pentru producatorii de celulare si operatorii de servicii de telefonie, sunt de parere analistii. 

    De exemplu, 55% dintre adolescentii americani au mobil, in timp ce numai 25% dintre copiii de 12 ani sau mai mici au fost fericiti de parinti cu un astfel de accesoriu, conform companiei de cercetare Yankee Group. Astfel ca Walt Disney, in colaborare cu operatorul american de telefonie mobila Sprint, va lansa o gama de telefoane mobile pentru cei mici. Acestea vor fi, evident, de dimensiuni reduse, pentru a se potrivi cu mainile copiilor, si vor avea culori precum albastru translucid sau „culoarea gumei de mestecat“, pentru a-i atrage pe acestia. 

    „Sunt foarte multi parinti care cauta o modalitate de a folosi mobilul pentru a pastra permanent legatura cu copiii lor“, a afirmat un oficial al companiei Walt Disney. „Odata captat interesul lor, ne putem concentra asupra copiilor“, a adaugat el. Cei mici vor avea la dispozitie doua butoane de apelare rapida, numite „Mama“ si „Tata“, care sa le permita sa-si sune imediat parintii in caz de nevoie. Iar asta nu e tot ce vor putea face mini-telefoanele. Copii se vor bucura sa gaseasca pe ecranul mobilului personaje animate din desenele Disney, dar vor putea si sa se instruiasca cu ajutorul unui software educational pre-instalat in telefon. 

    Avantajele comunicarii si posibilitatea de a sti mereu ce fac cei mici sunt importante pentru parinti, insa un telefon mobil in mana unui copil poate sa aduca si probleme. De pilda, riscul unor facturi imense ori al pierderii telefoanelor.

    „Cu toate acestea, copiii pot fi de-a dreptul nemilosi. O data ce-au pus ochii pe ceva interesant, nu renunta asa usor“, a afirmat un analist al companiei britanice de cercetare a pietei Ovum, confirmand interesul crescut al jucatorilor din industria telefoniei mobile pentru segmentul celor mai tineri utilizatori.  

     

  • Oare cat castiga concurenta?

    V-ati gandit vreodata, atunci cand va negociati salariul la angajare, ca n-ar strica sa veniti si cu ceva argumente stiintifice care sa-l ajute pe sef sa nu i se mai para de-a dreptul astronomice sumele pe care i le propuneti?

    E adevarat ca unii ar spune ca nu s-a nascut inca argumentul, fie el si stiintific, care sa-i faca pe sefi sa fie mai maleabili in aceasta problema, insa specialistii in resurse umane sunt de parere ca merita incercat.

    Cel putin asa sustin oficialii Neogen, compania care opereaza serviciile de recrutare BestJobs si cea care a lansat saptamana trecuta site-ul www.salariu.ro. Fiind un instrument ceva mai apropiat de calificativul „stiintific“, site-ul respectiv va invita ca, dupa doar cateva click-uri de mouse, sa aflati care este salariul mediu in domeniul care va intereseaza, in functie de criterii precum orasul unde vreti sa lucrati sau experienta pe care o aveti. Puteti alege intre numeroase domenii precum Asigurari, Banci, Comert, Constructii, Educatie, Juridic, Mass-Media, Vanzari. De pilda, daca va intereseaza industria publicitatii si aveti o experienta de 1-2 ani in meserie, veti afla ca salariul net practicat in Bucuresti variaza intre 166 si 434 euro. Daca va indreptati spre Timisoara, aceleasi premise va vor asigura un salariu cu vreo 10 euro mai mic, reiese din calculele de pe site. Cat despre Arad, se pare ca industria mai are de lucru pana sa iasa cu o oferta competitiva – pentru ca rezultatul afisat este sec: „Date prea putine pentru calculare“. Insa cum sunt calculate salariile, mai exact? „Informatiile de pe site au la baza date acumulate atat din cercetarea pietei fortei din munca din Romania, cat si de la aplicantii si firmele care utilizeaza serviciile BestJobs“, spun oficialii Neogen.

    Dupa ce aflati salariul mediu la care va puteti astepta, site-ul va pune la dispozitie si un link catre cele mai recente oferte de munca din domeniul respectiv, colectate direct din baza de date a BestJobs. 

    De asemenea, veti mai putea citi o serie de articole cu informatii generale si sfaturi despre cum se negociaza salariul, ce inseamna un pachet salarial (nu doar bani!, avertizeaza specialistii Neogen), cum sa obtii o marire de salariu de pana la 30% si altele din aceeasi categorie. 

    Cu „arsenalul“ de tehnici de negociere astfel imbogatit, calea catre cresterea salariului pare destul de simpla. Numai sa nu ne repezim cu totii in acelasi timp, ca se creeaza inflatie.  

     

  • Vazduh de inchiriat

    Daca acum cativa ani vedeai o cladire de birouri inaltandu-se in centru Bucurestiului si voiai sa inchiriezi un etaj, chiar doua, aveai destule sanse. Acum, cererea mult mai mare decat oferta face ca multe cladiri de birouri sa fie inchiriate in proportie de 50% inca din faza de proiect.

    America House, una dintre cele mai mari cladiri de birouri din Bucuresti, va fi inaugurata la sfarsitul acestui an. Acum, cladirea este ridicata abia la jumatate – un santier in toata regula. Cei 26.000 de metri patrati de spatii de birouri de la Piata Victoriei – suprafata America

    House – ii vor costa pe investitori, compania GTC Romania, cam 50 de milioane de euro.

    Cu toate ca mai sunt sase luni pana la finalizarea constructiei, mai mult de jumatate din suprafata de birouri disponibila a fost deja preinchiriata. „In acest moment, mai mult de 50% din spatiul disponibil este fie inchiriat, fie in stadii finale de negociere“, spun cei de la Colliers International, agentul exclusiv pentru America House, care se asteapta ca rata de ocupare sa ajunga repede la 100%.

    America House nu este prima cladire de birouri care se estimeaza a fi inchiriata in totalitate inainte de a se finaliza lucrarile de constructii. Un caz recent este Bucharest Business Park (18.500 de metri patrati), unul dintre cele mai importante proiecte imobiliare din domeniul birourilor, care va fi livrat pe piata in acest an si care a fost inchiriat deja in proportie de 80% cu mai mult de jumatate de an inainte de a fi gata.

    Daca in urma cu doar cativa ani, o companie isi mai putea gasi loc pentru birouri chiar si dupa ce cladirea era data in folosinta, lucrurile au inceput sa se schimbe.

    Motivul: cererea de spatii de birouri mult mai mare decat oferta. In plus, cei care dezvolta proiecte imobiliare au inceput sa acorde tot felul de facilitati companiilor care preinchiriaza spatii.

    „In general, cladirile de clasa A incep sa fie inchiriate de firme cand sunt in faza de proiect. Imediat ce apare o macheta a cladirii in ziare, incep sa vina primii chiriasi“, spune Cristian Ionita, senior broker la departamemtul comercial al agentiei imobiliare Eurisko. Apoi, pe masura ce cladirea incepe sa „iasa din pamant“ companiile care vor sa preinchirieze se inmultesc astfel incat, in general, cu cateva luni inainte de finalizare, cladirile de birouri de clasa A sunt inchiriate in totalitate. 

    „Daca se intampla sa fie cladiri de birouri neinchiriate pana in momentul finalizarii, este ceva dubios la mijloc, ori calitatea e indoielnica, ori locatia e prost aleasa, fie preturile sunt prea mari“, sustine Mihai Ghircoias, seful departamentului „Birouri“ din cadrul agentiei imobiliare CB Richard Ellis Romania.

    Pentru cladirile „de top“, primele care vin sa inchirieze, inca din faza de proiect de multe ori, sunt companiile multinationale, care in acest caz au de asteptat mai mult de un an pana se vor muta in noul sediu.

    Mai mult decat atat, spune Cristian Ionita de la Eurisko, o cladire care are un marketing bun si respecta raportul calitate/pret, poate fi inchiriata chiar in totalitate in momentul in care anunta proiectul.

    De ce atata graba? In primul rand, pentru ca exista teama ca, daca ar mai astepta ceva vreme, compania care vrea sa inchirieze sa nu mai poata gasi spatiu la etajul sau etajele preferate, sau chiar sa nu mai poata gasi deloc. In plus, mai exista si o serie de alte avantaje, spune Mihai Ghircoias de la CB Richard Ellis. Practic, cei care inchiriaza inainte de a se finaliza cladirea, primesc niste bonusuri. Fie platesc un avans, care in general reprezinta chiria pe sase luni, iar urmatoarele sase luni nu mai platesc nimic. Un alt bonus poate fi sprijinul din partea constructorului in amenajarea interioara a spatiului. Adica acesta amenajeaza gratuit celor care au preinchiriat. O alta posibilitate, in cazul preinchirierii, poate fi reducerea cu circa 10% a chiriei pe o perioada de un an sau chiar mai mult.

    Cu toate acestea, preinchirierea nu este o regula. Ea functioneaza in cazul cladirilor care au o locatie buna, un dezvoltator profesionist, cu experienta locala sau internationala, dublat de o companie de constructii de calitate si un consultant profesionist. „Cererea de spatii de calitate este foarte mare, iar mare parte din cerintele de suprafete mari de peste 2.000-3.000 de metri patrati pot fi satisfacute doar prin preinchirieri“, crede Horia Moldovan, commercial broker al reprezentantei locale a agentiei imobiliare Colliers International.

    Mihai Ghircoias crede ca multe cladiri de birouri s-ar preinchiria si mai repede decat acum, dar multi investitori care activeaza pe piata din Bucuresti nu au o reputatie excelenta in a livra cladirile la timp. In momentul in care se intarzie constructia cladirii, chiar daca proprietarul ii plateste daune viitorului chirias, acesta este afectat. In cazul in care renunta la acel spatiu, inainte de a se da cladirea in folosinta, cel care a preinchiriat plateste penalitati, care difera in functie de contract. De cele mai multe ori nu i se mai returneaza avansul pe care l-a platit, dar sunt si cazuri in care, prin contract, compania este obligata sa plateasca chiria pe perioada minima de inchiriere, adica pe trei ani.

     

    Pe de alta parte, spune reprezentantul CB Richard Ellis, sunt si zeci de proiecte de birouri care nu vor fi pornite daca nu va veni o companie care sa preinchirieze 30-50% din suprafata care urmeaza a fi construita. Asta se intampla in cazul in care antreprenorul nu are prea multe solutii de finantare si pentru care contractul de preinchiriere reprezinta o garantie cu care poate convinge banca sa-i acorde un credit

  • Cele mai bune

    Cea mai mare cerere este pentru spatiile de clasa A. Pentru a atinge acest standard, o cladire de birouri trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

    • cladire noua
    • peste 3.000 mp suprafata utila
    • minim 500 mp / nivel
    • partitionare flexibila
    • parcare suficienta: 1 loc parcare / max. 80 metri patrati

  • Faianta vanduta in stil Coca-Cola

    Dupa sapte ani la Coca-Cola, Mihai Cristea a schimbat macazul. Din aprilie e director comercial la unul dintre cei mai cunoscuti producatori de ceramica si articole sanitare: Lasselsberger Romania. Tinta sa: recastigarea pozitiei detinute, candva, de Cesarom si Sanex.

     

    BUSINESS MAGAZIN: De ce aceasta schimbare a bauturilor racoritoare cu un domeniu total diferit?

    Mihai Cristea: Dupa sapte ani de Coca-Cola, am simtit nevoia sa fac altceva. Acumulasem foarte multa experienta. Am venit la Coca-Cola pe pozitia de salesman si am ajuns manager de canale comerciale. Am considerat ca vreau sa merg mai departe. Ca experienta acumulata poate fi folosita in alte domenii. Am ales ceramica. Cesarom era o firma in plin proces de restructurare (compania Lasselsberger a achizitionat cele doua fabrici de ceramica din Romania – Cesarom si Sanex). Era nevoie de o politica de marketing coerenta, construita pe un nume deja cunoscut si pe o piata relativ stabila.

     

    Cum se „impaca“ cele doua domenii? Ce puncte comune ati gasit?

    Coca-Cola reprezenta un stil de viata, cel putin in anii ‘90. Este mai mult decat o bautura racoritoare. Aici apar punctele comune cu Cesarom. Vrem sa impunem ideea de stil de viata. Lasselsberger creeaza stiluri in domeniul ambiental.

     

    Cat din ce ati invatat la Coca-Cola poate fi pus la treaba si la Lasseleberger?

    La Coca-Cola trebuia sa te adaptezi cat mai bine, sa devii acea rotita din sistem. Lasselsberger incearca abia acum sa creeze sistemul. Ideile folosite la Coca-Cola, legate de bunurile de larg consum, pot fi utilizate si la Lasselsberger. Modul de segmentare a pietei, de servire a clientilor poate fi transferat si la Lasselsberger.

     

    Cum arata ziua de lucru pentru un director comercial care vrea sa impuna o strategie noua?

    O zi de lucru incepe cu planificarea agendei (putin din ce se planifica se si realizeaza intocmai cu programul). Urmeaza intalnirile cu oamenii din echipa (sunt oameni noi sau pe pozitii noi). Firma si-a schimbat politica comerciala, are o noua orientare, spre consumatori. Pana acum, exista doar relatia fabrica-retea de distributie. Acum vrem sa ajungem la ce e in spatele distributiei. Inainte nu conta ce se intampla cu consumatorii. Avem o echipa de 20 de persoane, care are ca tinta supravegherea punctelor de vanzare, aplicarea politicii firmei in punctele de vanzare si supervizarea activitatii de distributie. Este o noutate si pentru detailisti, care mergeau, anterior, pe ideea „nu va intereseaza unde distribuim noi marfa voastra“. A doua parte a zilei este dedicata discutiilor cu directorul economic, directorul general. Intalnirile sunt aproape zilnice.

     

    Un program total diferit fata de cel cu care v-ati obisnuit la Coca-Cola ?

    La Coca-Cola exista un sistem clar, descrierea postului era bine definita, iar lucrurile erau mult mai asezate. De aceea intervenea rutina, uzura. Ultima pozitie pe care am ocupat-o – de manager de canale comerciale – era una de conceptie, de dezvoltare a canalelor comerciale.  Practic, desenam sistemul de deservire a clientilor, modul cum se facea livrarea marfii, canalele comerciale si tineam legatura cu cei care le implementau. Era o munca de proiectant, mult mai egala, care presupunea intalniri saptamanale cu representant office, iar in rest lucru la planseta.

     

    Lasselsberger restructureaza activitatea fabricilor sale din Romania. Care este tinta?

    Transformarea companiei in lider de piata. Grupul si-a impus aceasta tinta si in Europa de Est, si in Romania. Aici piata s-a orientat catre produse din import si vrem sa o recucerim. In urma cu patru-cinci ani, Sanex era lider de piata, vindea mai mult, iar Cesarom era lider de imagine, mizand pe calitate. Acum situatia s-a schimbat. Produsele romanesti au ramas pe o pozitie minoritara fata de cele din import, din Spania, Italia sau Asia. Ba chiar exista tendinta sa intre noi jucatori, din America Latina. Asa se face ca balanta inclina spre produse din import (60% din  piata), cele romanesti ramanand cu numai 40% din piata.

     

    Cum veti ataca pozitia de lider de piata a importatorilor?

    Lasselsberger este un grup international (in afara de cele doua fabrici din Romania mai are inca 14).

    Vrem ca o cota semnificativa din importuri sa fie produse Lasselsberger. In felul acesta, putem deveni lider de piata. Prin doua directii: vrem sa consolidam brandul de pana acum si sa cream o piata noua pentru marcile Lasselsberger din import.

  • Donator, ajut societatea. Rog seriozitate

    In gluma, poetul Dorin Tudoran spunea, la petrecerea de lansare a portalului donatiionline.ro, ca in Romania „sunt aproape un milion de ONG-uri, dintre care 100.000 apartin unui politician, iar alte 100.000 altui politician“.

    In realitate, a spus Sanziana Olteanu, membra a Centrului de Resurse pentru ONG, „numarul de ONG-uri inscrise in tara noastra se apropie de 100.000“. Active ar fi, se estimeaza, 6-7.000, desi numarul celor care isi depun anual bilantul contabil depaseste 30.000. Gluma lui Dorin Tudoran (care este si presedinte al Centrului de Asistenta pentru Organizatiile Neguvernamentale – CENTRAS) reflecta, oarecum, atitudinea pe care romanii o au fata de ONG-uri. La capitolul incredere publica, acestea se plasau, intr-un sondaj IMAS din 2002, in coada clasamentului, cu 26,7% – cu aproape 7% mai mult decat Guvernul, dar cu 2% mai putin decat Parlamentul.

    Studiile explica aceasta incredere scazuta prin faptul ca multe ONG-uri sunt percepute mai degraba drept un paravan pentru afaceri – de la importuri de haine la mana a doua la adoptii internationale – decat drept o expresie a societatii civile.

    Si totusi romanii doneaza. Iar primul portal specializat lansat acum doua saptamani de CENTRAS, „donatiionline.ro“, isi propune sa fie „cea mai simpla, sigura si organizata metoda de a da o mana de ajutor“, dupa cum spune Sanziana Olteanu, coordonatorul proiectului. O metoda mai eficienta si mai simpla decat viramentul bancar, dupa cum spunea, la lansare, Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti. Portalul nu e o inventie romaneasca. „Ideea a fost preluata de afara, modelul folosit e unul american, dar care a fost adaptat la conditiile noastre“, explica Olteanu. Spre deosebire insa de portalurile americane, cel romanesc nu se rezuma la link-uri catre ONG-uri, ci da detalii despre fiecare dintre cele 59 de organizatii selectate, de la numele presedintelui la anul infiintarii, numarul de angajati, buget si activitate. Organizatiile care figureaza pe site au fost alese – dupa analizarea ultimului raport anual de activitate – dintr-o lista pe care figurau circa 100 de nume. Impreuna, cele 59 de ONG-uri au peste 300.000 de beneficiari din intreaga tara si au adus, in ultimii cinci ani, finantari „de peste 27 de milioane de euro pentru comunitatile unde sunt active“, spune Sanziana Olteanu. Ce aduce portalul in plus? In primul rand e simplu de utilizat (transferul se poate face prin card bancar), iar in al doilea rand donatorul se poate asigura ca banii lui ajung exact acolo unde vrea – daca vrea sa doneze pentru orfanii din judetul Cluj, de exemplu, el va putea ca, folosind motorul de cautare de pe site, sa gaseasca un ONG care exact de asta se ocupa. 

    Dar sunt romanii dispusi sa doneze? Unul dintre putinele studii despre comportamentul filantropic al romanilor, realizat in 2003 de Asociatia pentru Relatii Comunitare si Allavida, arata ca in ultimii 15 ani unul din doi romani a facut donatii. In perioada 2001-2002, suma totala atrasa prin donatii se ridica la 6,6 milioane de dolari, din care 44% au ajuns la Biserica si doar 35% s-au facut prin intermediul ONG-urilor.

    Se doneaza mai mult, probabil, in cazul catastrofelor naturale. Organizatiile neguvernamentale, televiziunile si administratia au reusit sa atraga donatii semnificative atat din partea companiilor cat si a oamenilor obisnuiti iarna trecuta, dupa tsunami-ul din Asia, si in primavara, dupa inundatiile din Banat. „Implicarea televiziunii si a presei e benefica pentru ca iti atrage atentia ca undeva in societate exista o problema, iar tu poti sa faci ceva pentru a o rezolva“, spune Elena Diaconu, voluntar la CENTRAS. „In principiu e cea mai la indemana modalitate de a trage un semnal de alarma, dar si de a convinge mai multi oameni sa doneze.“ 

    Ce castiga insa companiile care se implica in actiuni sociale? Criticii spun ca, la urma urmei, firmele doneaza in principal pentru a-si face publicitate. Insa indiferent ca sunt facute dintr-un autentic spirit caritabil sau din calcul, si donatiile in bani, si celelalte actiuni caritabile facute de firme au efecte. 70% dintre consumatori prefera produsele sau serviciile unei companii care este implicata in actiuni legate de rezolvarea unor probleme sociale sau de mediu, arata un studiu realizat la nivel european de catre MORI (Market & Opinion Research International). „Nu poti insa sa acuzi o corporatie de faptul ca e responsabila social, indiferent de castigurile pe care le are in urma acestui obicei, pentru ca nimeni nu te opreste sa te implici si tu“, spune Elena Diaconu de la CENTRAS.  

     Cei care au lansat proiectul donatiionline.ro cred ca portalul se va impune in ciuda unor astfel de perceptii. „Targetul portalului nu e alcatuit doar din personajele publice cu bani sau corporatii. Ne adresam si celor din diaspora sau celor cu bani, dar care nu sunt neaparat si persoane publice“, spune voluntarul Horia Calin. Statisticile sunt de partea initiativei. Studiul realizat de Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC) a scos in evidenta ca exista un potential semnificativ pentru cresterea donatiilor in Romania. Mai mult de jumatate din populatia adulta chestionata a sustinut ca e foarte probabil sau probabil sa faca o donatie in anul viitor, desi 60% din cei care au afirmat acest lucru au conditionat efectuarea unei eventuale donatii de cresterea venitului personal sau al familiei.  

  • CUM SE FAC DONATIILE

    DonatiiOnline este primul portal de donatii pe Internet lansat in Romania de Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale (CENTRAS), impreuna cu partenerii sai, GECAD ePayment si Webdev. 

    DEBUT: Intr-o saptamana de la lansare – 24 iunie, prin portalul www.donatiionline.ro s-au facut 13 donatii, insumand 1.200 de lei noi. 

    TRANSFER: Pe site-ul www.donatiionline.ro persoane fizice sau juridice au posibilitatea de a transfera sume de bani de pe propriul card bancar Visa sau Mastercard in conturile ONG-urilor inscrise.

    MEDIE: Conform unui studiu realizat de Asociatia pentru Relatii Comunitare in 2003, romanii au donat in medie 2% din venitul personal.

    NEDONATORI: 85% din romanii care nu doneaza spun ca nu-si pot permite, iar  71% nu au donat pentru ca nu au fost solicitati.