BusinessMagazin

Blog

  • Sah la Blaga: Basescu i-a cerut lui Liviu Negoita sa candideze la sefia PDL. Noile planuri ale presedintelui pentru „Livache”

    Conform unor surse din PDL, Basescu i-a cerut primarului
    Sectorului 3 Liviu Negoita sa candideze la presedintia PDL, urmand
    sa preia ulterior si guvernul, daca popularitatea Cabinetului Boc
    nu se va redresa in prima parte a anului viitor. Presedintele crede
    ca Negoita este solutia perfecta de compromis, dat fiind faptul ca
    primarul este unul dintre apropiatii lui Adriean Videanu si are o
    relatie buna atat cu vechea garda, cat si cu noul val de lideri
    pedelisti. In plus, Negoita ar putea aduce un suflu nou partidului
    si ar crea imaginea unui nou PDL, spre deosebire de Blaga, care ar
    reprezenta trecutul.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Guvernul va decide pana la 31 iulie care din companiile cu pierderi vor fi privatizate sau lichidate

    Pentru companiile de stat va fi introdusa obligatia efectuarii
    periodice a unui audit extern, iar atributiile de verificare a
    managementului acestor companii vor fi transferate de la
    ministerele de resort catre Ministerul Finantelor. “Infiintarea
    celor doua companii energetice ramane un obiectiv important al
    Guvernului”, a adaugat premierul.

    Surse apropiate negocierilor au declarat, in urma cu doua
    saptamani, agentiei MEDIAFAX, ca FMI va insista in negocierea
    noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea
    marilor companii de stat, apreciind ca prin vanzarea unor societati
    viabile statul va reusi sa finanteze la costuri mai reduse
    deficitul bugetar.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bursa din New York, NASDAQ, atacata de hackeri

    Dupa atacarea repetata a serverelor Pentagonului si ale agentiei
    spatiale NASA, inca o “reduta” americana a fost strapunsa de
    hackeri – Bursa din New York (NASDAQ). Si nu o singura data, ci in
    repetate randuri, de-a lungul anului 2010, potrivit unor anchete in
    derulare ale Secret Service si FBI. Ultimul atac, petrecut vinerea
    trecuta, a avut drept tinta NASDAQ OMX Group, o companie afiliata
    Bursei care ofera tocmai “servicii de comunicare securizate” intre
    companiile tranzactionate si consiliile lor de administratie.
    “Tinta” aleasa dovedeste ca nu a fost vorba de un atac la
    intamplare, care ar putea fi pus pe seama unor pusti teribilisti,
    ci de unul bine organizat.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Mai avem nevoie de FMI?

    De anul trecut incoace, poate chiar din vara, n-a mai fost
    pentru multi o noutate ca vom avea din 2011 un acord nou cu FMI.
    Bancherii si economistii pledau pentru el in aceiasi termeni in
    care s-a referit presedintele Traian Basescu, zilele trecute, la
    intelegerea cu FMI ce va fi oficializata la sfarsitul lui martie:
    ca va fi nevoie de un nou acord, chiar si fara bani, dar care sa
    poate sa asigure un “ghidaj contra derapajelor” (Lucian Anghel,
    economistul-sef al BNR). Iar cand erau intrebati de starea
    economiei si de perspectiva ei, toti pomeneau de acordul cu FMI ca
    de un factor de echilibru, care contribuia cam la orice lucru bun
    ce ni s-a intamplat sau urma sa se intample – stabilitatea cursului
    de schimb, costuri de finantare acceptabile de pe piata, bunavointa
    investitorilor straini si a autoritatilor europene, dornice sa vada
    tarile reducand deficite si punandu-si in ordine finantele
    publice.

    Acum, presedintele Basescu a vorbit si mai direct, spunand ca,
    in afara de riscul unei noi izbucniri a crizei financiare in zona
    euro, celelalte motive pentru care se incheie un nou acord sunt
    nevoia de a “impiedica politicienii sa pacaleasca electoratul cu
    populisme” si faptul ca statul “are nevoie de asistenta pentru a
    realiza programul national de convergenta si cel de reforme in
    acord cu obiectivele UE”. Sa le luam pe rand. Din punctul de vedere
    al riscului de criza in zona euro, un nou acord ramane justificat,
    chiar daca BNR are acum rezerve record, de 32,7 mld. euro. Romania
    nu e singura tara cu o astfel de filozofie: Polonia, o tara care a
    trecut exemplar de criza si asteapta pentru acest an o crestere
    economica de 4%, a ales in ianuarie nu numai sa-si reinnoiasca
    linia flexibila de credit cu Fondul, dar si s-o suplimenteze de la
    21 la 30 mld. dolari, citand faptul ca riscurile externe pentru
    economia poloneza sunt “la nivelul cel mai inalt” (ministrul de
    finante Jan Vincent-Rostowski). Pana acum, Polonia n-a folosit
    niciun ban din linia de credit.

    Al doilea motiv invocat de presedintele Basescu este dorinta de
    a evita o intrerupere brutala a cursului actual al politicii
    economice de catre niste politicieni care si-ar impune o viziune
    diferita, in ajunul alegerilor din 2012. Este vorba in primul rand
    de o renuntare la disciplina bugetara, de la nivelul salariilor din
    sectorul public si pana la pastrarea cotei unice (ca principiu si
    la nivelul la care e acum). Corect este sa observam insa ca nu
    numai politicienii si-au pus problema tintelor de deficit bugetar,
    ci si analistii care au vazut cum s-a lungit la noi recesiunea;
    ultimele declaratii ale presedintelui vorbesc deja de “speranta” ca
    Romania sa reinceapa cresterea economica in trimestrul al treilea
    din 2011, ceea ce inseamna inca doua trimestre pe minus.

    “Amploarea consolidarii fiscale in 2011 este una dintre cele mai
    mari in ansamblul noilor membri ai UE, iar ea are loc in contextul
    unor asteptari de crestere economica moderate”, atrag atentia
    analistii Raiffeisen Bank Romania, referindu-se la faptul ca pentru
    2011 este fixata o tinta de deficit de 4,4% din PIB, considerata de
    ei drept “ambitioasa, dar acceptabila”. (Adaugam la aceasta si
    faptul ca deficitul este prevazut sa ajunga in 2012 la 3% din PIB,
    adica limita ceruta de statutul de membru al zonei euro.) Daca
    analistii Raiffeisen iau in calcul riscul ca o eventuala prelungire
    a recesiunii sa descurajeze actualul guvern de la reforme si sa
    scoata sindicatele in strada, Consiliul Investitorilor Straini
    chiar a cerut, in programul sau de reforme propus Guvernului toamna
    trecuta, ca Romania sa renegocieze cu FMI tinta de deficit bugetar,
    dar nu din motive sociale, ci pentru ca statul sa poata face
    investitii mai mari in infrastructura si sa grabeasca astfel
    iesirea din recesiune.

  • Masinile de colectie din 2050 (GALERIE FOTO)

    O persoana anonima cumpara in 1987 la licitatie un Bugatti
    Royale Kellner Coupe din 1931, o masina de colectie pentru care a
    platit atunci 8,7 de milioane de dolari, suma care inseamna astazi,
    odata cu ajustarea la inflatie, 17,6 de milioane de dolari.

    In luna mai a anului trecut, un alt colectionar a platit suma
    record de 30 de milioane de dolari tot pentru un Bugatti, de asta
    data un Type 57SC Atlantic din 1936. Proprietarul modelului de
    colectie il cumparase cu 59.000 de dolari in 1971 si a avut de
    atunci un castig de 17% in fiecare an pentru aceasta investitie.
    Asa se vede probabil peste niste ani si noul proprietar al
    masinii.


    Exista multi oameni in lume care ar plati oricat pentru un
    automobil rar, de colectie, considerat o investitie poate mai
    profitabila decat a fost cea in imobiliare in perioada de boom. Se
    ridica insa intrebarea care sunt masinile din ultimii 20 de ani
    care vor deveni obiecte de colectie in 2050. Probabil cele mai
    scumpe si puternice masini de astazi, conform CNBC.com.

  • Cum am ajuns cei mai rentabili si ieftini angajati din Europa

    Ceata permanenta in care s-a aflat piata muncii in ultimii doi
    ani, mersul pe bajbaite si speranta permanenta ca revenirea
    economica e pe-aproape au facut rau companiilor si angajatilor
    deopotriva. O privire in urma arata ca a avut loc o deteriorare de
    neignorat a relatiei dintre angajati si angajatori, a felului cum
    angajatorii se raporteaza la bani, dar mai ales a felului cum
    angajatii se raporteaza la munca lor. S-a intamplat tocmai pentru
    ca gestionarea a tot ceea ce tine de resursele umane dintr-o
    companie s-a facut pripit si, de multe ori, fara o analiza clara a
    scopului si a efectelor posibile.In 2009, criza financiara a
    insemnat restructurare si reducere de costuri.


    Una dintre primele masuri luate de companii a fost sa concedieze
    si sa externalizeze activitati, precum calcularea si plata
    salariilor, contabilitatea, intretinerea sistemelor IT sau
    recrutarea de personal. Daca in 2008 rata de externalizare a
    activitatilor de resurse umane era de 10%, in 2009 a crescut la 17%
    si probabil ca tendinta s-a mentinut si in 2010, in conditiile in
    care companiile ce ofera servicii externalizate au avut o crestere
    a numarului de clienti. S-a marit si rata incetarilor involuntare
    ale contractelor de munca, adica rata concedierilor. In 2008,
    aceasta rata era de 1,3%, in timp ce in 2009 a urcat pana la 7,3%,
    arata studiul care masoara eficienta capitalului uman, Saratoga
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers si publicat in februarie
    2011. Anul trecut a adus o stagnare sau poate chiar o scadere a
    ratei concedierilor, avand in vedere ca majoritatea companiilor
    incheiasera inca din 2009 planul de disponibilizari.


    Una dintre criticile pe care autorii studiului le aduc
    companiilor romanesti este ca nu au remodelat procesele de afaceri
    si nici nu au regandit pozitia oamenilor in organizatie, preferand
    sa opteze pentru cel mai putin recomandat tip de restructurare –
    concedierile. Mai simplu ar fi fost, cred specialistii de la
    PricewaterhouseCoopers, sa opereze miscari laterale, precum mutarea
    oamenilor dintr-un departament in altul sau specializarea pentru o
    arie de competenta superioara. Datele sunt relevante – in 2009,
    rata promovarilor interne a scazut de la 4,8% la 1,6%, iar
    recrutarile interne au ajuns si ele la un nivel minim: de la 11,1%
    in 2008 la 1,3%.

    Totusi, se observa o scadere de 30% a ratei de fluctuatie a
    personalului, ceea ce inseamna, implicit, o crestere a loialitatii
    angajatilor. “Aceasta loialitate nu trebuie confundata cu o
    legatura onesta intre angajat si companie. Pur si simplu este
    generata de stagnarea pietei muncii si disparitia ofertelor de
    angajare”, spune Lavinia Tanculescu, manager al departamentului de
    consultanta in resurse umane de la PricewaterhouseCoopers. De fapt,
    angajatii sunt frustrati din cauza lipsei de oportunitati de
    angajare si a unei mai mari incarcari pe post, aparuta dupa ce
    fiecare departament a ramas cu un numar minim de personal.


    Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului Saratoga
    vizeaza gradul de rentabilitate a angajatilor. In Europa de Vest, o
    companie care investeste un euro intr-un angajat primeste inapoi
    1,16 euro. Pe tot continentul, rata de recuperare a investitiei
    este de 1,17. In Romania, un angajator care investeste un euro
    intr-un angajat primeste inapoi mai mult decat oriunde – 1,53 euro.
    Suntem, cu alte cuvinte, printre cei mai rentabili angajati din
    Europa. Rentabilitatea vine de pe urma faptului ca, raportate la
    costurile totale, cheltuielile companiilor cu salariile sunt de
    aproape trei ori mai mici decat in alte tari din Europa. Prin
    urmare, este destul de simplu pentru angajatorii de la noi sa aiba
    angajati rentabili, atata vreme cat nu investesc prea mult in
    ei.


    Atribuit cate unui sector de activitate in parte, indicatorul
    rentabilitatii arata rezultate diferite. Spre exemplu, sectorul
    bunurilor de larg consum pare sa fi fost printre cele mai afectate,
    inregistrand cea mai mica rata a veniturilor pe numarul de
    angajati, profituri negative, descresteri in ceea ce priveste
    acordarea de bonusuri de performanta si comisioane din vanzari si
    cea mai scazuta rata a rentabilitatii fortei de munca. Totusi,
    angajatorii din FMCG au avut in 2009 cele mai scazute costuri cu
    forta de munca – aproximativ 8.300 de euro pe an, in scadere fata
    de 2008, cand o companie platea circa 11.300 de euro pe an pentru
    salariile angajatilor. In acelasi sector observam cea mai ridicata
    rata a fluctuatiei de personal (24%), cea mai mare rata a
    recrutarilor externe (16,1%), dar si cele mai mici costuri alocate
    recrutarii – circa 250 de euro pe an pentru fiecare angajat
    recrutat.

  • Carnea din farfuria romanilor – porc din plin, peste mult prea putin

    In fiecare zi, un roman mananca 170 de grame de carne. Un calcul
    simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul National de
    Statistica si Asociatia Romana a Carnii, indica un consum de 60 de
    kilograme anual pe cap de locuitor, fata de media Uniunii Europene
    de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne si
    preparate din carne arata ca doar un sfert din carnea consumata
    provine din productia proprie si numai doua treimi provin din
    comert.

    Cel mai mare autoconsum se inregistreaza la oua, unde populatia
    cumpara mai putin de jumatate din cantitatea totala. Pe locul
    secund ca pondere a autoconsumului se situeaza legumele, respectiv
    35% din cantitatea medie consumata. Din 9,3 kilograme de legume
    consumate lunar de o persoana, aproape 3,3 kilograme sunt produse
    in gospodarii pentru consum propriu. Cetatenii beau in medie 6,1
    litri de lapte pe luna, dintre care doar putin peste patru litri
    sunt cumparati, iar doi litri provin din gospodarie. Ponderi mai
    reduse ale autoconsumului, sub 20%, se inregistreaza la paine si
    produsele zaharoase, precum si la apa minerala si bauturile
    nealcoolice.

    Revenind la carne, dintre cele 60 de kilograme per capita
    mancate anual, jumatate reprezinta produse pe baza de carne de
    porc. 15-17 kilograme inseamna produse din pasare, iar restul
    bovine si ovine. Totodata, carnea pe care o mancam e fabricata in
    Romania in proportii de circa trei sferturi, potrivit asociatiilor
    din domeniu. Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane
    a Carnii, explica pentru BUSINESS Magazin ca, de regula, consumul
    de carne de porc este specific batranului continent, in timp ce in
    Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasarea si vita sunt
    preponderent mancate de cetateni: “E o chestiune de traditie, in
    primul rand, iar faptul ca mai bine de jumatate din carnea
    consumata de europeni provine din sortimentul porc tine de
    obisnuinta”.

    Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta, confirma
    preferinta pentru traditionalul Ghita si sustine ipoteza modelului
    cultural european: “Cu exceptia tarilor musulmane, unde predomina
    consumul de oaie, Europa mananca preponderent porc”. Minea vede
    carnea de pasare ca un tip mai nou introdus si mai ieftin, insa in
    favoarea porcului punctele albe vin de la gustul mai bun, dar si de
    la calitatea nutritiva superioara. O carne mai tanara care creste
    foarte repede, spune Minea, nu e la fel de buna calitativ cu cea a
    unui animal matur: “Colagen si colesterol exista in toate tipurile
    de carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se
    poate de fals. E o chestiune de imagine”. Majoritatea
    procesatorilor de carne de porc sunt nationali, insa cei din lapte
    sau pasare nu. Asa se face ca laptele e promovat ca aliment extrem
    de sanatos, puiul la fel, iar acum cativa ani chiar si margarina
    era socotita benefica, explica Minea, subliniind ca directiile in
    ce priveste mancarea sunt construite artificial, in functie de un
    criteriu simplu: “cine plateste”.

    Totusi, chestiunea tipului de animal cumparat trece in plan
    secund, cat timp consumul de carne este relativ scazut, atat fata
    de media UE, cat si comparativ cu marii consumatori de produse de
    origine animala, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor
    ajunge la 90-95 de kilograme, cu jumatate peste Romania. “Faptul ca
    romanii au ajuns sa manance tot mai rar carne nu are de-a face cu o
    gandire dietetica, ci dimpotriva, se leaga de saracie”, declara
    directorul ARC. In ultima vreme, scumpirea carburantilor si rata
    inflatiei si-au pus amprenta si asupra preturilor la produsele din
    carne. Asa se face ca, doar in prima luna a anului 2011, clientii
    au gasit la raft porc, pui, vita sau pasare mai scumpe in medie cu
    15%. Fireste, preturile vor mai creste, iar majorarile corelate cu
    puterea scazuta de cumparare a cetatenilor, cauzata de reducerile
    de pensii si salarii, vor descuraja consumul in continuare, sustin
    producatorii.

  • Boc: Principalele taxe raman nemodificate in 2011 si 2012. Arieratele vor fi eliminate treptat

    “Va fi stabilit un program de reducere a datoriilor, pentru
    eliminarea treptata a acestora si prevenirea acumularii de noi
    datorii”, a spus Boc, intr-o conferinta de presa sustinuta la
    Guvern.

    El a amintit si alte masuri pregatite de Guvern:
    – vanzarea pachetelor minoritare de actiuni la companii ca Petrom,
    Transgaz, Transelectrica
    – restructurarea companiilor feroviare, impozitarea marilor averi
    nedeclarate de catre persoanele fizice, in scopul combaterii
    evaziunii fiscale
    – trimiterea unei solicitari catre Consiliul de Ministri ai Uniunii
    Europene pentru aprobarea cresterii de la 35.000 de euro la 50.000
    de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care
    firmele sunt obligate sa se inregistreze si sa plateasca TVA
    – clarificarea cadrului legal privind taxa clawback perceputa
    distribuitorilor de medicamente, eliminarea obligativitatii
    contractelor incheiate cu toate spitalele si stabilirea unor
    plafoane orientative pentru servicii trimestriale in sistemul
    medical si compensarea medicilor care respecta aceste plafoane,
    excluderea de la finantare a serviciilor medicale considerate
    neesentiale si costisitoare.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Presedintele egiptean, Hosni Mubarak, are o avere estimata la 70 de miliarde de dolari

    In trei decenii la conducerea Egiptului, Hosni Mubarak si cei
    doi fii si-au pus deoparte o avere 70 miliarde USD, potrivit
    estimarilor unor experti in afacerile desfasurate de regimul sau.
    Banii sunt stransi in conturi din banci elvetiene si britanice sau
    plasati in investitii imobiliare din Londra, New York (NY) si Los
    Angeles (LA), arata o estimare a cotidianului britanic The
    Guardian.

    Faptul ca circa 40% din cele 79 milioane de egipteni traiesc cu
    venituri sub doi USD pe zi nu l-a descurajat pe Mubarak in a face
    investitii inteligente in case de pe celebrul bulevard Rodeo Drive
    din Beverly Hills (LA), in imobile din cartierul exclusivist
    londonez Belgravia si in apartamente din Manhattan (NY). Lor li se
    adauga imobile la Marea Rosie, mai ales in Sharm el-Sheikh.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Luarea de mita la Vama Siret, un proces coordonat, organizat ierarhic

    Primii 15 arestati in cazul de la Siret sunt politistii de
    frontiera Elena Cosmicius, Mihai Doru Tocila, Elena Cosic, Andrei
    Ciobanu, Sorin Sumaniuc, Iulian Radu, Matei Constantin Florin,
    Vasile Secrier, Constantin Doru Andrisan, Virgil Jitariuc, Adrian
    Holca, Daniel Grigoras, Toader Ilieis, Cristian Filipoaia si Vasile
    Ovidiu Sasu. Ei au fost arestati, vineri, de catre un judecator al
    Curtii de Apel Bucuresti (CAB), care si-a motivat decizia si a fost
    publicata luni. In sedinta de vineri, cand s-a solicitat arestarea
    acestora, procurorul a sustinut ca inculpatii au comis, in concurs,
    infractiuni grave, prima, o infractiune de crima organizata, fiind
    o pluralitate constituita cu un numar mare de autori, iar cealalta,
    o infractiune continuata, de coruptie cu un numar foarte mare de
    acte materiale. Altfel spus, exista nu numai infractiuni grave, ci
    si cauze de agravare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro