BusinessMagazin

Blog

  • Tendinţe. Ce soluţie a găsit dm drogerie markt în vremuri de inflaţie: în dreptul fiecărui produs, la raft, apare nu doar preţul, ci şi momentul ultimei scumpiri

    ♦ „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mâncare pentru pisici ♦ Pe aceeaşi etichetă sunt trecute numele produsului, gramajul, preţul per unitate şi cel per kilogram.

    Într-o perioadă în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie bani, pe fondul unei inflaţii ridicate care le-a mâncat din puterea de cumpărare, retailerul dm drogerie markt a decis să marcheze la raft, în dreptul fiecărui produs, când a avut loc ultima scumpire.

    Începând cu 2022, preţurile au crescut la toate sau aproape toate bunurile de larg consum, unele articole suferind dublări sau chiar triplări de preţ, iar asta într-o perioadă în care salariile nu au avut aceeaşi viteză de reacţie.

    Astfel, în ultimii doi ani, dar mai ales în a doua jumătate din 2022 şi în 2023, producătorii şi retailerii au decla­rat că au trebuit să facă faţă unor modi­ficări de preţuri pe bandă rulantă, unii vorbind chiar de scumpiri săptămânale ori lunare. În acest context, românii au fost cei care, în final, au trebuit să scoată tot mai mulţi bani din buzunar.

    De multe ori, preţurile s-au schimbat atât de des sau de mult încât a devenit dificil pentru oameni să ţină minte ce şi cât costa anterior.

    În aceste condiţii, lanţul german de drogherii dm drogerie markt a decis să marcheze la raft acest lucru. „Nemajorat din 27 decembrie 2023“ apare în dreptul unui plic cu mân­care pentru pisici. Pe aceeaşi eti­chetă sunt trecute numele produsului, gra­m­ajul, preţul per unitate şi cel per kilo­gram.

    Similar, în dreptul unui gel de duş pentru copii apare că preţul e neschimbat din 27 februarie 2024, pe când la o cremă de faţă ultima scumpire datează din 28 decembrie 2022. Pezenţa la raft a unor informaţii privind cele mai recente scumpiri îi poate ajuta pe oameni să decidă ce cumpără şi îi poate ajuta să urmărească mai uşor ceea ce fac actorii din industriile de FMCG şi retail.

    Magazinele dm drogerie markt vând, în special, bunuri de larg consum nealimentare, adică produse cosmetice, de îngrijire personală şi a locuinţei.

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în aprilie 2024 (cele mai recente date), inflaţia totală (bunuri şi servicii) a fost de 5,9%, cu deflaţie la unele alimente şi inflaţie la majoritatea celorlalte produse. La articole de igienă şi cosmetice se înregistrează una dintre cele mai mari inflaţii, 13,17% (aprilie 2024 vs aprilie 2023). La detergenţi ea urcă la 25,64%, în timp ce la articole de menaj e 6,3%.

    Dm drogerie markt a încheiat anul financiar 2022-2023 (1 octombrie – 30 septembrie) cu o cifră de afaceri de peste 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei. La 30 septembrie 2023, retailerul avea aproape 140 de magazine în România.

  • Piaţa asigurărilor după un deceniu. Asigurările generale, de viaţă şi Casco s-au dublat, RCA-ul s-a triplat, asigurările de sănătate au crescut de peste 10 ori, iar cele property au crescut cu 75% în 10 ani. Care este trendul la care ne aşteptăm în viitor?

    Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

    ♦ Pe total, piaţa asigurărilor a depăşit borna de 18 mld. lei la final de 2023, adică mai mult decât dublul subscrierilor de acum un deceniu ♦ Pe acelaşi trend au mers şi principalele linii de business ale asigurătorilor, respectiv asigurările generale, de viaţă, Casco, în timp ce alte segmente s-au triplat sau au avut evoluţii spectaculoase, precum asigurările de sănătate.

    Piaţa asigurărilor a crescut substanţial în ultimul deceniu, ajungând la un nivel mai mult decât dublu, în timp ce principalele segmente de asigurări au cunoscut fie evoluţii similare cu cea de la nivelul întregii pieţe, fie triplări sau chiar creşteri de 10 ori, ca în cazul asigurărilor de sănătate. Pe de altă parte, există şi segmente care au avut un ritm mai lent faţă de restul segmentelor, precum asigurările property, dar şi acestea au făcut un salt semnificativ de 75% în ultimii 10 ani.

    În ceea ce priveşte întreaga piaţă a asigurărilor, până în anul 2021, evoluţia primelor brute subscrise a fost una destul de lentă, cu suişuri şi coborâşuri. Pragul de 10 mld. lei a fost spart în anul 2018, cu o creştere de 4,5%, în timp ce până atunci, în perioada 2013-2018,  piaţa a consemnat chiar şi o scădere uşoară de 0,3%. Mergând înainte pe scara evoluţiei, se observă cum anul 2019 a însemnat un pas puţin mai accentuat spre pragul de un volum al subscrierilor de 11 mld. lei, urmând ca apoi în 2020, la momentul pandemiei de COVD-19, piaţa să aibă un avans de doar 4,6%. Pe de altă parte, aşteptările erau chiar de scădere având în vedere perioada de inactivitate pe toate zonele economiei în perioada pandemică. Cu toate acestea industria de asigurări a fost rezilientă, făcând chiar un salt uşor către un volum al subscrierilor de peste 11,5 mld. lei. Odată cu prăbuşirea City Insurance – care deşi nu a fost primul şi singurul caz al unei companii de asigurări care intră în faliment, a fost cu siguranţă unul răsunător-, piaţa a explodat, atât în ceea ce priveşte preţul poliţelor RCA, segment preferat al falimentarei City, cât şi la nivelul întregii pieţe, consemnându-se un avans semnificativ de 24%, până la peste 14 mld. lei.

    Influenţa pe care City Insurance o avea asupra întregii pieţe se poate observa începând cu anul 2021, mai ales că RCA-ul reprezintă proape 50% din piaţa asigurărilor din România, însemnând că orice mişcare semnificativă poate avea un impact răsunător.

    ZF organizează astăzi împreună cu Omniasig, în Timişoara conferinţa cu tema Asigurările, instrument de protecţie, dar şi de dezvoltare economică. Situaţia pieţei asigurărilor din regiunea Banat.

    Dovada acestui aspect vine şi dacă ne uităm punctual la zona asigurărilor RCA în ultimul deceniu. De unde în 2013 punctul de pornire al volumului de prime brute subscrise RCA este de 2,46 mld. lei, finalul anului 2023 depăşeşte pragul de 9 mld. lei, ceea ce înseamnă că asigurările RCA au crescut de aproape 4 ori în ultimii 10 ani. Deşi, comparativ cu asigurările de sănătate care au crescut de peste 10 ori în ultimul deceniu, evoluţia nu pare mai semnificativă, volumul mare al subscrierilor face diferenţa.

    Astfel, pe zona asigurărilor de sănătate, subscrierile, în ciuda unui ritm de creştere colosal de-a lungul timpului, au rămas la un nivel încă sub 1 mld. lei, în timp ce pe zona asigurărilor RCA încă din 2023 vorbim de subscrieri de peste 2 mld. lei. Pe de altă parte, chiar dacă volumul este mai mare pe zona asigurărilor RCA decât pe zona asigurărilor de sănătate, există o diferenţă clară între cele două, un tip de asigurare este obligatoriu, celălalt este facultativ. Prin urmare, faptul că un anumit segment de asigurare facultativă a putut să crească de peste 10 ori în ultimul deceniu, acest lucru vine la pachet cu mai multe semnale referitoare la piaţă, economie, educaţia populaţiei, a companiilor şi a maturizării atât individual, cât şi în linie cu trendul european, global.

    În ciuda acestui aspect pozitiv, în partea celalaltă avem problemele care au devenit şi devin tot mai accentuate din zona RCA. De-a lungul timpului asigurătorii şi diferiţi specialişti din piaţa asigurărilor au semnalat faptul că există o dependenţă de acest segment RCA care este toxică, iar deviza a fost întotdeauna o orientare către zona asigurărilor facultative. Cea mai bună măsurare a gradului de asigurare, a educaţiei şi a trendului privind asigurările este prin creşterea numărului de contracte noi de asigurări facultative. Acest lucru ar însemna că populaţia începe să conştientizeze importanţa asigurărilor şi încep să includă protecţiile financiare oferite de asigurători în categoria nevoilor.

    Din perspectiva asigurărilor generale, această zonă include şi zona asigurărilor RCA, fapt pentru care evoluţia este una aproape la fel de spectaculoasă ca cea din zona RCA.

    Astfel, în ultimul deceniu asigurările generale au ajuns la 15,2 mld. lei, însemnând mai mult de o dublare a volumului subscrierilor în ultimii 10 ani. În schimb, asigurările de viaţă, în ciuda unei dublări a subscrierilor în ultimul deceniu, a fost mereu segmentul care a dat semne de stagnare în ultimii ani. Această creştere a subscrierilor cu peste 12% în 2023, faţă de anul precedent, dar şi creşterea semnificativă din 2021, au propulsat un pic piaţa spre borna de 3 mld. lei. Pe de altă parte, odată cu evoluţia semnificativă a întregii pieţe, ponderea asigurărilor de viaţă a înregistrat o scădere de-a lungul ultimilor trei ani de la circa 21%, la 17%.

    Din punctul de vedere al asigurărilor Casco, poliţele facultative care de regulă completează poliţele RCA, acestea au înregistrat o dublare a subscrierilor în ultimii 10 ani. Având în vedere că piaţa asigurărilor este dominată de asigurările auto, aşteptarea ar fi fost ca şi segmentul Casco să prindă o tracţiune mai pronunţată. În schimb, evoluţia a fost una relativ lentă, exceptând ultimii trei ani, moment în care şi preţul poliţelor a început să crească. Prin urmare, abia în următorii ani, după ce piaţa se va stabiliza având în vedere că în prezent asigurătorii se confruntă şi cu o formă de plafonare, vom putea vedea avansul real şi evoluţia corectă a pieţei, pe toate palierele.

    În ceea ce priveşte ultimul segment al asigurărilor analizat, asigurările Property, creşterea din ultimii 10 ani a fost de 75%, cel mai redus dintre liniile de business analizate şi raportat şi la evoluţia întregii pieţe. Astfel, asigurările property au depăşit pragul de 1,7 mld. lei în 2023, dar, în acelaşi timp, de-a lungul anilor segmentul asigurărilor property a cunoscut şi scăderi a volumului ede prime brute subscrise, iar nivelul primelor subscrise a răma ssub 2 mld. lei, abia în 2017 ajungând la peste 1 mld. lei subscrieri, după ce trei ani a stat chiar sub un volum al primelor subscrise de 1 mld. lei.

     În perioada 17-18-19 iunie va fi ZF Bankers Summit 24, cea de-a treia zi fiind dedicată pieţei asigurărilor.

  • Elit, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din România, are un nou CEO: Cristian Orădan, de 14 ani în companie, a preluat conducerea de la Voicu Vuşcan

    Cristian Orădan, un executiv crescut de Elit, cu 14 ani de experienţă în cadrul producătorului de mezeluri, a devenit CEO al companiei începând cu 1 aprilie 2024. El îl înlocuieşte pe Voicu Vuşcan, care a ocupat poziţia mai bine de un deceniu, iar acum s-a despărţit de companie pentru a se dedica unor proiecte personale.

    “Începand luna aprilie, domnul Vuşcan a decis să nu mai facă parte din echipa executivă Elit pentru a se dedica unor proiecte personale“, au răspuns reprezentanţii companiei Elit. Voicu Vuşcan candidează la alegerile locale. El a început să lucreze în cadrul Elit în 2002, imediat după terminarea facultăţii. Până în anul 2013 a fost director comercial, iar apoi a preluat funcţia de CEO, pe care a deţinut-o până la 1 aprilie 2024.

    Cristian Orădan şi-a început activitatea la Vericom 2001, parte  din Elit acum, companie care a fost integrată. Din 2017, Orădan a ocupat poziţia de director general în cadrul Elit, una dintre cele mai importante companii de preparate din carne din România, cu patru fabrici pe plan local, în Alba, Arad şi Bucureşti.

    Elit produce peste 30.000 tone de preparate din carne/an, prin intermediul mai multor mărci propria, Elit, Plin de carne, Premia, Promo şi Veri, conform celor mai recente date ZF. Compania are aproximativ 50 de magazine proprii, dar distribuie produsele şi prin intermediul lanţurilor de tip supermarket şi hipermarket.

    Compania este prezentă pe piaţă de 20 de ani, iar din 2018 face parte a Grupului chinez Smithfield, care, de altfel, este cel mai mare crescător de porci din România, cu efective de peste 1 milion de capete anual.

    Compani Elit a fost fondată de Dorin Mateiu, antreprenor care acum are Cirrus Comexim, companie specilizată în creşterea porcinelor.

    Smithfield, prin intermediul Elit, a achiziţionat recent şi Goodies Meat Production, companie ce operează o unitate de producţie în Ceptura de Jos, Prahova, iar portofoliul său de produse include salam, şuncă, parizer, bacon şi alte specialităţi din carne.

    Elit concurează pe piaţa produselor procesate din carne cu producători cu capital autohton precum Cris-Tim, Unicarm, Agricola Bacău, Meda Prod 98 sau Angst.

  • Cât de jos se mai poate duce industria României, sectorul care înseamnă 20% din PIB?

    ♦ Industria României a continuat să scadă în primele trei luni din an cu 2,7% ♦ Sectorul industrial face aproape 20% din PIB şi scăderea din industria prelucrătoare explică, într-o oarecare măsură, cvasistagnarea economică din primul trimestru din 2024.

    Economia României a crescut cu numai 0,1% în primele trei luni din 2024 prin com­pa­raţie cu aceleaşi trei luni din anul precedent, arată primul set de date de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Primele date detaliate despre evoluţia economiei vor veni la începutul lui iunie, aşadar până la acea dată singurele indicii sunt în seriile de date lunare. Or, pe datele din acest moment, evoluţia sub aşteptări a economiei a venit din zona construcţiilor, care înseamnă 8% din PIB şi din zona industriei, care înseamnă 20% din economie.

    Ce se întâmplă în acest sector, de vreme ce, practic, în 2024 scade pentru al cincilea an la rând?

    „Acest indicator, din punctul meu de vedere, ar trebui corelat cu exporturile de materii prime şi cu importurile de produse finite, pentru că, dacă mă întrebaţi pe mine, acolo situaţia e mult mai tragică. Exportăm materii prime, evident neprelucrate, şi importăm produse finite”, răspunde Marcel Vulpoi, profesor la ASE şi fondatorul companiei de contabilitate Vulpoi & Toader Management.

    În ultimii ani, industria României a fost în recesiune şi a scăzut constant, atât ca pon­dere în PIB, cât şi ca volum de pro­ducţie. Este o problemă de compe­titivitate, mai ales cu companiile din regiune, este de pă­rere Radu Ciobanu,  profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti. De asemenea, adaugă el, sectorul industrial din România are nevoie şi de ajutorul guvernului pentru a fi competitiv. „Diminuarea competitivităţii indus­triilor din România, prin comparaţie cu aceleaşi industrii din Europa Centrală şi de Est, este principala problemă, în opinia mea. Totodată, industriile din România trebuie şi sprijinite de guvern tocmai prin tot ce înseamnă infrastructura care trebuie creată, astfel încât aceste industrii să poată veni în piaţa europeană la preţuri competitive. Aşa industria ar putea fi un motor pentru PIB şi pentru creşterea acestuia în viitorul apropiat şi nu o frână”, spune Radu Ciobanu.

    Industria, un sector care a scăzut de la 25% pondere în PIB în 2017 la sub 20% din PIB la sfârşitul anului trecut, nu poate decât să tragă în jos întreaga economie atunci când nu performează. Cu toate acestea, unele companii industriale au înregistrat an de an creşteri ale afacerilor, ale cotei de piaţă şi ale investiţiilor, în ultimii ani.

    Altele, însă, şi-au încetat activitatea sau au închis unităţi de producţie. În contextul economic general, pierderile din sectorul industrial au fost mai semnificative decât creşterile, astfel încât producţia industrială a ţării a fost în scădere şi a afectat negativ exporturile în sectoarele unde s-a consemnat scădere. 

    ZF va dezbate pe larg subiectul industriei României în cadrul conferinţei anuale ZF Reindustrializarea României, care va avea loc pe 27 mai în Bucureşti. Lideri din industria românească împreună cu reprezentanţi ai guvernului şi ai mediului academic vor dezbate în cadrul discuţiilor evoluţia sectorului industrial şi perspectivele de viitor.

  • Primăria Timişoara investeşte peste 14 mil. lei în reabilitarea cinematografului Studio, situat în zona centrală a oraşului

    Primăria Timişoara va finaliza în perioada următoare o investiţie de 14,2 mil. lei (aproximativ 2,9 mil. euro), TVA inclus, în reabilitarea cinematografului Studio, situat în zona centrală a municipiului. Cinema Studio este cel de-al treilea cinematograf reabilitat de primăria municipiului Timişoara, după Cinema Victoria, redeschis în septembrie 2022 şi Cinema Timiş, cel mai mare dintre cinematografele de tradiţie ale oraşului, redeschis în octombrie anul trecut. 

    ’’100.000 de pasionaţi de film şi evenimente de bună calitate au trecut deja pragul cinematografelor Timiş şi Victoria, de când le-am redeschis. Este o comunitate pe care continuăm să o dezvoltăm prin deschiderea de noi spaţii pentru film şi evenimente. Cinema Studio este cel de-al treilea cinema complet modernizat pe care îl redeschidem în ultimii doi ani”, a spus Dominic Fritz, primarul muncipiului Timişoara, într-un comunicat de presă.

    Lucrările de reabilitare a Cinema Studio se vor încheia la începutul acestei veri, urmând ca din toamnă să îşi deschidă porţile cu un program constant. Construit în zona centrală a oraşului, în perioada interbelică, în anul 1938, în stil Art Deco, Cinematograful Studio şi-a încetat activitatea în anul 2000. După modernizare, cinematograful îşi va păstra faţada istorică şi va dispune de 2 săli, una cu 190 locuri  şi cea de-a doua cu 64 de locuri. De asemenea, există un spaţiu cu o capacitate 80 locuri pe acoperiş.      

  • Apple pierde teren în China: Gigantul american anunţă reduceri de până la 300 de dolari la unele modele de Iphone-uri

    Apple a lansat o campanie de reduceri pe Tmall, un celebru magazin online chinez, oferind discounturi de până la 300 de dolari, scrie Reuters.

    Gigantul american vrea să îşi păstreze poziţia dominantă în sfera telefoanelor high-end, unde se confruntă cu o competiţie acerbă din partea producătorilor locali precum Huawei. Presiunea pe Apple creşte în timp ce Huawei a lansat un nou model de smartphone luna trecută, Pura 70.

    Apple a mai desfăşurat o campanie similară în februarie care a ajutat la creşterea vânzărilor în China. Livrările de telefoane Iphone în ţară au crescut cu 12% în martie, după ce în primele două luni ale anului au scăzut cu 37%, conform datelor China Academy of Information and Communications Technology (CAICT).

  • Bill Gates recomandă o carte revoluţionară despre inteligenţa artificială şi educaţie

    Celebrul antreprenor Bill Gates a intrat pe reţelele de socializare pentru a promova o nouă lucrare care explorează modul în care inteligenţa artificială va transforma educaţia în anii următori. Este vorba despre o carte semnată de Salman Khan.

    Gates s-a arătat optimist în ceea ce priveşte impactul AI asupra educaţiei, dar spune că vom avea în continuare nevoie de profesori.

    Gates a promovat cartea „Brave New Words: How AI Will Revolutionize Education (and Why That’s a Good Thing)”, scrisă de Salman Khan, fondatorul şi directorul executiv al Khan Academy, o organizaţie educaţională non-profit care îşi propune să ofere resurse de învăţare gratuite, conform Business Insider.

    Cartea prezintă modul în care progresele în domeniul inteligenţei artificiale vor transforma educaţia şi oferă un ghid pentru profesori, părinţi şi elevi pentru a naviga prin schimbările din această „lume nouă”, se arată în descrierea cărţii.

    „Dacă eşti pasionat de educaţie, trebuie să citeşti această carte”, a scris Gates pe X: „Sal oferă o viziune convingătoare pentru a valorifica AI pentru a extinde oportunităţile pentru toţi”.

    Khan este familiarizat cu punctul de întâlnire dintre IA şi educaţie. Compania sa îşi construieşte propriul chatbot educaţional, Khanmigo. Acesta îşi propune să ajute elevii într-o varietate de materii, inclusiv matematică, informatică şi scriere.

    El a vorbit despre acest subiect într-o conferinţă TED de anul trecut. „Cred că ne aflăm în pragul utilizării inteligenţei artificiale pentru, probabil, cea mai mare transformare pozitivă pe care a cunoscut-o vreodată educaţia”, a spus el.

    „Modul în care vom face acest lucru este să oferim fiecărui elev de pe planetă un tutore personal inteligent artificial, dar uimitor”.

    Gates a fost, de asemenea, optimist în ceea ce priveşte rolul AI în educaţie. El a publicat anul trecut o scrisoare plină de previziuni în materie de inteligenţă artificială, dintre care una a fost că în următorii cinci până la zece ani, AI ar putea începe să livreze conţinut educaţional adaptat la stilul de învăţare al unui elev.

    „Aceasta va îmbunătăţi – dar nu va înlocui niciodată – munca pe care elevii şi profesorii o fac împreună în clasă”, a scris el.

  • Covrigul românesc cucereşte Europa: Brandul LUCA merge la Varşovia cu o simigerie în una dintre cele mai aglomerate zone din oraş

    ♦ În condiţiile în care zilnic la fiecare simigerie LUCA românii stau la coadă pentru un covrig, un covridog sau o felie de pizza, compania vrea acum să cucerească altă zonă  din estul Europei şi deschide prima locaţie din afara României, în Polonia.

     

    Lanţul de simigerii LUCA, care are, conform ultimelor date, un număr de peste 140 de locaţii în România, deschide mâine o nouă locaţie, de data aceasta nu pe plan local, ci în centrul Varşoviei, capitala Poloniei.

    Acesta este primul lanţ românesc de simigerii care trece graniţa, pariu pe export făcând până acum brandul românesc de cafenele 5 to go, dar şi lanţul de restaurante Salad Box.

    Informaţia referitoare la deschiderea din Polonia a fost confirmată pentru ZF de  către reprezentanţii LUCA. Datele privind această inagurare, care va avea loc mâine, au apărut prima dată în publicaţia poloneză The Warsaw Voice, care notează că până la final de an brandul românesc are în plan deschiderea mai multor locaţii.

    „Luca, care funcţionează din 2010, are aproape 150 de brutării în România. În aceste locaţii se pot cumpăra pe loc produse proaspete, coapte, inclusiv covrigei cu topping, covrigi, ştrudele, pizza sau sandvişuri şi se poatesavura o ceaşcă de cafea. Este pentru prima dată când compania a decis să-şi încerce mâna în afara ţării sale de origine. Îşi va începe expansiunea internaţională cu Polonia”, notează The Warsaw Voice.

    „Piaţa poloneză este matură şi asemănătoare cu cea din România din punct de vedere al obiceiurilor de consum. Clienţii polonezi au potenţialul de a aprecia misiunea Luca”, a declarat Piotr Wilczynski, directorul financiar al lanţului pentru publicaţia poloneză.

    LUCA este cel mai extins jucător de pe piaţa de covrigării din România, în acest domeniu activând şi alţi jucători precum Simigeria Petru, Simigeria Matei, dar şi multe afaceri mai mici, care operează una-două patiserii, mai ales în oraşele mici şi medii. Piaţa este puternic fragmentată, dar nu există niciun studiu privind evoluţia sau dimensiunea ei, dat fiind că nu există niciun CAEN specific. Spre exemplu, Tinervis Group are codul CAEN 1072 – Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie.

    Tinervis Group, compania care operează lanţul de simigerii LUCA, a avut în 2022 o cifră de afaceri de 368 de milioane de lei, în creştere cu 75% faţă de anul precedent. Profitul net a ajuns la 41 de milioane de lei, plus 34%.

    Potrivit datelor oficiale din 2023, antreprenorul George Adragăi a devenit singurul acţionar al covrigăriilor Luca, după ce Cosmin Postole s-a retas din business. Cei doi au fondat împreună afacerea în 2010 şi au deţinut părţi egale din Tinervis Group, compania care operează lanţul de simigerii. Ambii cofondatori au fost extrem de discreţi de-a lungul timpului, evitând să facă declaraţii publice cu privire la businessul lor. În 2024, acţionarul LUCA îşi propune să consolideze reţeaua, să diversifice meniul prin produse noi şi să ducă în toate unităţile cafeaua ZMEU, conform celor mai recente date.

  • Peste hotare. Ţară, ţară, vreţi business românesc?

    ♦ Cine îşi mai aduce aminte de jocul copilăriei „Ţară, ţară, vrem ostaşi”? Pe scurt, jucătorul dintr-o echipă trebuia să „spargă” rândul format de adversari, iar dacă se întâmpla acest lucru, aducea echipei de unde a plecat încă un copil. Ca o paralelă între joc şi realitatea din business, antreprenorii care au pătruns pe pieţe din alte ţări au adus cu ei clienţi noi, oportunităţi de dezvoltare şi de recunoaştere a produselor „made in Ro”, într-o piaţă tot mai globală. Totuşi, prezenţa businessurilor româneşti peste graniţă este timidă. O arată cifrele, o recunosc şi antreprenorii. Cine a îndrăznit să viseze internaţional?

    Extinderea globală devine unul din obiectivele de dezvoltare ale tot mai multor companii locale. După o consolidare pe piaţa locală, atacarea pieţelor din regiune, din Europa de Vest sau chiar din America reprezintă următorul pas pentru a duce businessul la un alt nivel.

    Dacă primele generaţii de antreprenori au dus o luptă de creştere pe piaţa românească, tinerele generaţii aspiră la un business global încă de la început.

    Deşi curaj şi ambiţie există, businessurile au nevoie de mai mult pentru a trece la următorul nivel, în special de finanţări. Din fericire, România trece prin una din cele mai bune perioade în ceea ce priveşte disponibilitatea fondurilor europene, a schemelor de ajutor de stat, dar şi a atenţiei tot mai mari pe care investitorii o acordă pieţei locale.

    „România are acum o perioadă de oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani. Avem acum o fereastră şi putem să facem lucruri, dar dacă nu ştim să ne catalizăm reciproc, dacă nu ştim la nivel de societate să ne sprijinim, atunci vom face mult mai puţin decât am putea face”, spune Tiberiu Moisă, directorul general adjunct midcorporate & IMM, Banca Transilvania, la conferinţa ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    Totuşi, extinderea pe pieţele externe rămâne o provocare structurală pentru firmele româneşti, a mai spus Tiberiu Moisă.

    Nu multe companii au reuşit să facă pasul în afara ţării, una dintre principalele provocări este de a înţelege piaţa, cum funcţionează şi cum diferă consumatorii de cei din România. Pe agenda marilor companii există şi dezvoltarea peste graniţe. Un exemplu în acest sens este TeraPlast, producător de materiale de construcţii.

    „După ce ajungi campion naţional este firesc
    să-ţi încerci forţele şi pe plan extern. Noi încercăm să devenim campioni europeni. Cu siguranţă că nu vor reuşi acest lucru într-un orizont de timp foarte scurt, dar cu siguranţă avem toate şansele ca în următorii 5 ani să putem să devenim capioni pe piaţa din Ungaria. Este alegerea strategică pe care am făcut-o. Pentru a continua creşterea este necesar să te extinzi şi geografic. Aceasta este strategia pe care o implentăm acum, este calea pe care am ales să mergem”, a spus Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast Group, în cadrul conferinţei ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    Dezvoltarea în afara ţării este luată în calcul de tot mai multe companii, însă paşi concreţi în această direcţie au făcut doar câteva businessuri, din categoria celor mari, dar şi din pătura de mijloc a antreprenoriatului.

    Domeniul IT este cel mai bine reprezentat ca ambasador al businessului românesc peste hotare, fiind industria care a avut cea mai spectaculoasă creştere la nivel local. Totuşi, România a exportat şi branduri de bijuterii, medicale, de curierat.

    Pentru Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife, este natural ca liderii industriilor să ţintească alte pieţe.

    „Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor. România are cel mai mare PIB din Balcani şi mai mare decât oricare două ţări vecine împreună, e natural ca, atât acţionarii de pe bursă, cât şi finanţatorii să vadă o astfel de dezvoltare ca naturală”, a spus Mihai Marcu.

    În 2019, MedLife anunţa primul pas în afara României, la vecinii din Ungaria, prin achiziţia unei clinici în Budapesta. Preşedintele operatorului medical crede însă că nu brandul este important, strategia sa fiind de a se adapta la particularităţile pieţei. Pe lista sa de extindere se mai află şi alte ţări din regiune, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

    „Cu siguranţă, România este cea mai dezvoltată şi prietenoasă piaţă din regiune, începe să aibă o bursă puternică şi un sistem bancar aşezat şi nu va întârzia să exporte capital şi know-how în regiune”, a completat Mihai Marcu.

    Balanţă inegală. Cifra investiţiilor directe în străinătate ale companiilor născute în România arată cât de precauţi sunt antreprenorii locali în comparaţie cu „omologii” lor din ţările din regiune.

    Dintr-o perspectivă pozitivă, nivelul soldului investiţiilor directe în străinătate ale românilor a crescut de şapte ori din 2013 până în 2022, potrivit datelor transmise de BNR.

    Astfel, dacă în urmă cu zece ani, investiţiile directe erau de 616 mil. euro, în 2022 acestea au ajuns la 4,4 miliarde de euro.

    Totuşi, companiile poloneze, de exemplu, investesc de şapte ori mai mult în afara graniţelor ţării, având un nivel de investiţii directe în strrăinătate de 28,5 mld. euro în 2022, din datele BNR.

    Primele destinaţii pentru investiţiile directe în străinătate ale companiilor locale sunt Olanda, unde merg 16% din totalul de 4,4 mld. euro, Cipru, 15% din total, şi Republica Moldova, cu aproape 9%.

     

     

    TeraPlast

    Prima tentativă a companiei de a se extinde în afara graniţelor a fost în 2015, când a deschis o subsidiară în Republica Moldova, dar contextul macroeconomic nu a fost cel potrivit la acea vreme, motiv pentru care a renunţat la biroul de acolo. Doi ani mai târziu, compania a achiziţionat o fabrică în Serbia, pe care ulterior a vândut-o. La finalul anului trecut, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de ţevi Palplast din Republica Moldova, tranzacţie a cărei valoare s-a ridicat la circa
    1,8 milioane euro.

    La începutul acestui an, TeraPlast a anunţat achiziţionarea grupului Wolfgang Freiler din Austria, care deţine facilităţi de producţie în Ungaria şi o divizie de distribuţie pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.

    Compania are în plan să se extindă tot mai mult în afara ţării, fiind una din strategiile de dezvoltare ale businessului.

     

    AROBS

    Voicu Oprean a înfiinţat AROBS în 1998, o companie de software care astăzi este una dintre cele mai cunoscute din piaţă şi listată la Bursa de Valori de la Bucureşti. Scopul iniţial pe care l-a a avut Voicu Oprean atunci când a înfiinţat compania a fost acela de a-i în ţară pe cei care ar fi vrut să plece în afară. Astăzi, compania are 1.300 de angajaţi în mai multe oraşe din România, dar şi în afara ţării. AROBS are birouri în Polonia, Ungaria, Germania şi SUA. Extinderea companiei a fost făcută şi prin intermediul achiziţiilor, cumpărând zece companii, unele chiar din afara ţării. Valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la circa 40 milioane de euro. AROBS a avut afaceri de 428 milioane lei anul trecut, iar următorul pas în dezvoltarea companiei este de a dubla cifra de afaceri. Obiectivul antreprenorului este de a ajunge unicorn, adică o companie a cărei evaluare depăşeşte 1 miliard euro. În prezent, AROBS are o capitalizare de 160 de milioane euro pe Bursă.

     

    FAN Courier

    Felix Pătrăşcanu, Adrian şi Neculai Mihai au pornit în 1998 o mică afacere într-un apartament din Bucureşti de curierat, livrând colete şi plicuri cu o Dacie 1300. Astăzi, cei trei sunt fondatorii liderului pieţei de curierat, FAN Courier, o companie recent intrată în clubul miliardarilor în lei. Compania are o flotă de peste 5.000 de vehicule şi venituri de peste 1,2 miliarde lei. Compania a făcut pasul în afara ţării, mergând în Republica Moldova în noiembrie 2021. Cu toate că războiul a afectat activitatea companiei în ţara vecină, FAN Courier şi-a propus să ajungă liderul pieţei de curierat din Republica Moldova. Antreprenorii nu au în plan să îşi extindă activitatea şi pe alte pieţe, însă vor să dezvolte segmentul de trimiteri cross-border, adică să le ofere companiilor din România serviciul de transport pentru livrările în afara ţării.

    „Ne-am dus pe pieţele din Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia şi vom continua să ne dezvoltăm pe zona respectivă. Ne dorim în continuare să ajutăm firmele din România să poată să iasă şi pe pieţele din afară“, spunea Adrian Mihai, CEO şi cofondator al FAN Courier, la finalul anului trecut.

     

    Bitdefender

    Bitdefender, producător global de soluţii de securitate informatică, este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti dincolo de graniţă. Compania are în continuare cartierul general în Bucureşti, însă a reuşit să se extinsă puternic la nivel global. Bitdefender are birouri în mai multe state din SUA, Canada, Regatul Unit, Franţa, Germania, Spania, Danemarca, Italia Cipru, Ţările de Jos, Emiratele Arabe Unite, Austrlia, Singapore şi Indonezia. Compania s-a extins atât prin deschidere de birouri, cât şi prin achiziţii de companii din Olanda, Franţa şi Australia, iar cea mai recentă este cumpărarea companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore, tranzacţie care a avut loc în 2023.

    Soluţiile Bitdefender sunt distribuite în 170 de ţări cu ajutorul a peste 20.000 de parteneri şi revânzători.

    Jucătorul a raportat în 2022 la Ministerul de Finanţe afaceri de 1,458 mld. lei, mai mari cu 35% şi un profit net de 292,3 mil. lei, plus 35%. Familia Talpeş intenţionează să listeze Bitdefender pe bursa de la New York, eveniment care a fost amânat pe fondul contextului economic şi geopolitic actual.

     

    Amber Studio

    Amber Studio, dezvoltator român de jocuri video, a fost deschis în urmă cu aproape un deceniu în Bucureşti, timp în care a reuşit să îşi dezvolte businessul atât pe plan local, cât şi în afara ţării. Studioul românesc de jocuri video are birouri în Bucureşti, Botoşani, Craiova, San Francisco, Los Angeles, Montreal, Guadalajara, Kiev, Manila şi Taipei. În toamna anului trecut, compania a anunţat extinderea activităţii în două noi ţări, anume Taiwan şi Filipine.

    Compania a atras în urmă cu aproape doi ani o finanţare în valoare de 20 de milioane de dolari de la Emona Capital LLP, fond de investiţii din Londra, pentru dezvoltarea la nivel internaţional. Cu fondurile atrase, Amber Studio îşi propune să facă şi achiziţii de companii, care să îi permită o extindere şi mai mare pe plan internaţional. în cadrul grupului Amber lucrează peste 1.100 de specialişti, iar la nivel naţional, compania înfiinţată în urmă cu aproape un deceniu înregistrează un număr de aproximativ 650 de angajaţi. Amber a închis anul 2022 cu afaceri de 213 milioane lei, înregistrând o creştere de peste 52% faţă de nivelul din 2021.

     

    UiPath

    UiPath este cea mai mare firmă de software fondată în România, cu vânzări de peste 1 miliard de dolari, care a reuşit în zece ani să îşi crească afacerile de 1.000 de ori. Businessul, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă în 2005, a pornit într-un apartament din Bucureşti, însă astăzi UiPath este listată la New York Stock Exchange, unde a început tranzacţionarea în urmă cu trei ani. În 2015, compania a primit prima finanţare de 1,6 milioane de dolari, fonduri care i-au ajutat pe antreprenori să extindă businessul. În acelaşi an, UiPath s-a mutat din apartamentul unde a fost fondat businessul, urmând ca acele să fie momentul de creştere accentuată a companiei.

    Astăzi, compania cu ADN românesc numără 49 de birouri în SUA, Europa, Asia şi Emiratele Unite Arabe. Firma are peste 10.000 de clienţi la nivel mondial, centre de dezvoltare software şi de vânzări în toată lumea, mulţi din clienţi fiind companii din Top Fortune 500. UiPath este prima companie fondată în România care a ajuns la acest nivel.

     

    Alexandrion

    Alexandrion Group este un business fondat de Nawaf Salameh, un antreprenor român de origine siriană, cu o cifră de afaceri de peste 200 mil. euro la nivel global. Compania este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri şi are deja prezenţă în peste 60 de state.

    Grupul Alexandrion are peste 100 de firme, din care 30 în România, fiind o reţea globală extinsă, coordonată prin intermediul unor huburi de business deschise în SUA (care acoperă inclusiv Canada şi teritoriile din regiune), Brazilia (care deserveşte ţările din America Latină), Dubai – UAE (care acoperă India şi ţările din Africa şi Orientul Mijlociu), Regatul Unit al Marii Britanii. Iar cea mai recentă piaţă cucerită este cea din Japonia, acolo unde grupul şi-a lansat oficial activitatea chiar în 2023. „Cel mai mare vis al meu este să fim prezenţi cu produsele Alexandrion Group în fiecare ţară din lume şi ştiu că îl voi realiza. Deja ne vindem produsele noastre în mai mult de
    50 de ţări“, spunea Nawaf Salameh la Tokio, dezvăluind planurile sale ambiţioase de extindere.

     

    5 to go

    Pentru lanţul românesc de cafenele 5 to go, Ungaria a fost prima oprire de peste hotare, dar o oprire care îi va permite antreprenorului Radu Savopol să îşi pună în aplicare planul de extindere pe pieţele internaţionale.

    „De fiecare dată când mă duc într-o ţară străină în care aş putea să deschid o cafenea, realizez cât de diferită este cultura cafelei, cât de diferiţi sunt oamenii. Unii nu au obişnuinţa de a merge cu un pahar de carton în mână, spre exemplu. Sunt lucruri la care nu te gândeşti niciodată“, povestea Radu Savopol la emisiunea de business ZF 15 minute cu un antreprenor.

    5 to go are patru cafenele în Ungaria şi plan pentru încă două locaţii, plus o echipă locală deplastă la Budapesta pentru a sprijini demersul de extindere al masterfrancizatului de acolo. “Urmează să înfiinţăm şi o companie acolo. Dorim să operăm din Ungaria şi în ţările vecine“.

    Lanţul românesc a avut şi două încercărci de a intra în Bulgaria, o piaţă cu un comportament de consum apropiat de al României, dar deocamdată nu s-au concretizat.

     

    MedLife

    MedLife este cea mai mare companie din sectorul sănătăţii private după cifra de afaceri, având un business integrat şi cu acoperire naţională. Pornind de la o clinică cu un cabinet în Bucureşti în 1996, la iniţiativa medicului Mihaela Cristescu, businessul şi-a făcut loc pe piaţă şi a început dezvoltarea, susţinută de copiii antreprenoarei – Mihai şi Nicolae Marcu. După listarea la bursa de la Bucureşti în 2016, MedLife a prins avânt pentru a marca o altă premieră pentrru un jucător local din sănătate, şi anume ieşirea în afara graniţelor. În 2019, grupul medical românesc cumpăra grupul Rozsakert Medical Center din Budapesta,
    într-o tranzacţie de circa 4-5 milioane de euro.

    „Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor”, spune astăzi Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife.

    AD Auto Total

    În urmă cu 30 de ani, în 1994, apărea pe piaţă AD Auto Total, care acoperea nevoia din piaţă de distribuţie de piese auto. Ideea a fost a antreprenorului Mihai Staicu, o prezenţă discretă în mediul de afaceri autohton. După terminarea facultăţii, el s-a ocupat de diferite afaceri, printre care şi vânzarea maşinilor, iar businessul de distribuţie a pieselor auto l-a început dintr-o întâmplare. Astăzi, firma are două depozite centrale, un hub şi două filiale în Bucureşti, cărora li se adaugă 10 huburi regionale în cele mai mari oraşe, dar şi 73 de filiale în ţară. De asemenea, businessul are prezenţă în Republica Moldova, unde are un hub şi trei filiale, şi în Ungaria, unde operează un depozit central şi două filiale. Antreprenorul îşi doreşte să crească prezenţa businessului în Europa şi vizează Bulgaria pentru următorul punct pe hartă. AD Auto Total nu este doar unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto, ci şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din România după cifra de afaceri. În 2022, ultimul an pentru care există date publice, AD Auto Total a avut venituri de 1,8 miliarde lei şi un profit net de 100 milioane lei.

     

    Teilor

    Retailerul de bijuterii Teilor, controlat de antreprenorul Florin Enache, împrumuta în 1998, la momentul înfiinţării, numele străzii din Piteşti pe care a apărut primul magazin. Astăzi, brandul de bijuterii de lux acoperă cu prezenţă directă străzile din zeci de oraşe, în România, dar şi în străinătate. Pe lângă Polonia şi România, compania mai e prezentă pe alte trei pieţe din regiune, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Cehia. Din 75 de magazine Teilor în total, 20 sunt în străinătate. „Pentru mine, acum cea mai mare ambiţie este să duc brandul Teilor în afară, şi mai mult decât atât, să spun că este un brand românesc”, spunea recent Florin Enache. Teilor este unul dintre brandurile româneşti cu cea mai mare prezenţă la nivel extern, focusul fiind pe regiunea Europei Centrale şi de Est. Pe lista de obiective a antreprenorului care a pus bazele companiei se numără însă şi Dubai.

     

    Notă: Acesta este un demers jurnalistic de analiză, nu este unul exhaustiv şi nu reprezintă un clasament.

  • De ce cresc acţiunile Digi Communications la Bursa de Valori? În ultima săptămână, au plus 14%

    Acţiunile operatorului de telecomunicaţii Digi Communications (simbol bursier DIGI) înregistrează un avans de 15% în ultima săptămână, pe fondul unor tranzacţii de 11 milioane de lei şi un indice de referinţă BET în urcare cu 1,5%. Doar luni după-amiaza, la jumătatea sesiunii de la Bursa de Valori Bucureşti, cotaţia creştea cu 6%. Cum se explică entuziasmul investitorilor?

    „Aprecierile din piaţă vin ca o reacţie în urma publicării rezultatelor trimestriale, care au surprins plăcut, cu o creştere de peste 12% a veniturilor şi un profit de peste două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring, pentru ZF.

    Pentru T1/2024, Digi a raportat un profit net de 25,6 milioane de euro, de la 10,8 milioane în ianuarie-martie 2023, în timp ce vânzările s-au majorat de la 395 de milioane la 445 de milioane de euro. Compania a ajuns la 25 de milioane de clienţi deserviţi în toate pieţele în care activează.

    Anterior raportării, emitentul a anunţat că a vândut reţeaua de fibră optică din Spania pentru 750 de milioane de euro către un consorţiu din care fac parte ş australienii de la Macquarie Capital. Pe de altă parte, săptămâna trecută, compania a declarat că se pregăteşte pentru lansarea serviciilor în Belgia în această vară, acţiunile apreciindu-se ulterior cu 7% la BVB.

    „Inclusiv includerea în indicii MSCI ar putea însemna o creştere a deţinerilor din partea investitorilor instituţionali, care oricum erau deja la peste 40% din companie”, adaugă reprezentantul societăţii de brokeraj.

    Este vorba despre indicii MSCI Frontier Markets; includerea a fost anunţată după revizuirea realizată de furnizorul global de indici pentru această lună. Modificările vor fi implementate după închiderea din 31 mai 2024.

    De la începutul anului, acţiunile DIGI sunt pe plus cu 53,6%, ceea ce se traduce printr-o majorare cu 2,36 miliarde de lei a valorii de piaţă, ajunsă în prezent la 6,76 miliarde. Benchmark-ul BET afişează o creştere de 14,4% în acest interval.