BusinessMagazin

Blog

  • Achiziţia OTP Bank de către Banca Transilvania nu este doar o simplă tranzacţie, ci încă un pas dintr-un plan strategic discret de peste un deceniu de a creşte ponderea capitalului românesc, privat şi de stat, în sistemul bancar şi reducerea expunerii faţă de capitalul străin

    Vineri, 9 februarie 2024, Banca Transilvania a anunţat oficial că a semnat tranzacţia de achiziţie a OTP Bank România (banca plus operaţiunile de leasing şi de asset management) pentru 347,5 milioane de euro.

    Este a patra achiziţie bancară pe care o face Banca Transilvania în ultimul deceniu, după Volksbank, Bancpost şi Idea Bank.

    Preluarea OTP Bank va duce Banca Transilvania spre o cotă de piaţă de 23-24%, consolidându-şi astfel poziţia de lider în sistemul bancar românesc.

    Foarte multă lume nu ştie, dar principalul acţionar al Băncii Transilvania este Pilonul II de Pensii, unde peste 8 milioane de români au banii de pensie, respectiv contribuţia de 3,75% din salariul brut care se duce într-unul din cele sapte fonduri Pilon II de pensii.

    Achiziţia OTP are două semnificaţii:

    Prima – Banca Transilvania, o bancă românească fondată la Cluj şi condusă în continuare de la Cluj, cumpără operaţiunile din România ale unei bănci ungare – OTP, care este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din regiune. OTP, care a intrat în România acum 20 de ani şi care pe parcurs a cumpărat două bănci – RoBank şi Millennium Bank, ar fi vrut să crească în continuare pe piaţă, dar nu mai putea să o facă prin creştere organică. Iar acest lucru s-ar putea pune pe seama poziţie Băncii Naţionale, care acum câţiva ani a respins direct achiziţia Băncii Româneşti, deţinută de National Bank of Greece, de către OTP. După numai un an, Banca Românească a fost achiziţionată de către EximBank, o bancă controlată de stat prin Ministerul Finanţelor. OTP a mai fost în discuţii să cumpere Garanti Bank, dar negocierile, care ajunseseră la faza unei oferte financiare, s-au oprit prin retragerea de la masă a OTP.

    Deşi au fost mai mulţi interesaţi de OTP – Erste/BCR, UniCredit, Raiffeisen – care a ajuns în faza finală cu Banca Transilvania, în final grupul ungar a vândut banca din România către Banca Transilvania la preţul pieţei, respectiv la un multiplu de 0,75 faţă de activele nete. Ca o comparaţie, UniCredit a cumpărat Alpha Bank România la un multiplu de 1,3, conform evaluărilor din piaţă.

    Cum a reuşit Banca Transilvania şi BNR să-i convingă pe cei de la OTP că banca din Cluj este cea mai bună soluţie pentru ei, istoria ne va spune.

    A doua semnificaţie este legată de creşterea ponderii capitalului românesc în sistemul bancar, o operaţiune care se face pas cu pas de mai mulţi ani şi fără să se bată public monedă pe acest lucru.

    În 2008, înainte să vină criza, ponderea capitalului românesc în sistemul bancar – bănci private cu capital românesc şi băncile de stat – era de numai 11,6%, în timp ce băncile cu capital majoritar străin, inclusiv sucursalele, aveau o pondere în sistemul bancar românesc de 88,2%.

    La finalul lui 2022, ultimele date agregate furnizate de BNR arată că în sistemul bancar capitalul românesc a crescut la 31,89%, în timp ce capitalul majoritar străin a scăzut la 68,11%, de la 88,2%.

    Această schimbare a avut ca motor susţinerea Băncii Transilvania în aceste achiziţii, care au permis să crească de la o cotă de piaţă de de 5,4% în 2008 (locul 7 în sistem), la 19,4% la final de 2022, susţinerea CEC Bank de a creşte organic într-un mod accelerat, banca controlată de stat reuşind să crească de la o cotă de piaţă de 4,3% în 2008 la 8,8% la final de 2022 şi, dacă mai punem creşterea de anul trecut, vom vedea CEC Bank cu o cotă de piaţă de peste 9%, cel mai probabil urcând pe locul patru, în faţa ING Bank. În 2008, CEC Bank era pe locul 9. Eximbank a reuşit să crească şi organic dar şi prin achiziţia Băncii Româneşti de la o cotă de piaţă de 0,9% în 2008, la o cotă de piaţă de 3,27% în 2022 (locul 8 în piaţă).

    Această creştere a capitalului românesc, atât privat cât şi de stat, poate fi pusă pe seama unui plan strategic care, repet, nu a fost făcut public într-un mod zgomotos, dar a fost şi este executat în fiecare an.

    Pentru a vedea cum s-a ajuns aici, trebuie să dăm puţin timpul înapoi.

    Anii ’90 au fost dezastruoşi pentru economia românească care ieşise din comunism şi o luase pe calea unui capitalism la voia întâmplării. Economia românească nu avea bani, nu avea valută, nu avea capital, în schimb avea inflaţie, deprecierea ucigătoare a cursului valutar leu/dolar, avea tensiuni sociale majore şi nici nu reuşise să se urce în trenul Uniunii Europene şi al NATO, tren în care se urcaseră fostele state comuniste.

    În acest context, economia României pierduse 30% din valoare, multe fabrici comuniste nu-şi mai găseau nici piaţă şi nici viitor, iar noii capitalişti făceau bani preluând contractele statului sau devalizând tot ce se putea devaliza, începând cu băncile de stat, companiile de stat, instituţiile de stat şi bugetul de stat.

    Sistemul bancar românesc începuse în trombă, cu patru bănci mari de stat, dar imediat fusese încălecat de factorul politic şi de noii capitalişti. Băncile private care apăruseră fuseseră mai degrabă înfiinţate pentru a lua depozite de la români şi a da credite acţionarilor şi prietenilor lor.

    În numai câţiva ani, băncile româneşti – fie cele de stat, care dominau piaţa, fie cele private care apăruseră -, confruntate şi cu situaţia economică dificilă, au fost trimise la colţ pline de credite neperformante, pline de scandaluri, de devalizări, pline de influenţe politice (Câtă lume îşi mai aduce aminte de Bancorex, cea mai mare bancă a României în anii ’90?).

    Este adevărat că nici supravegherea bancară din partea BNR nu fusese în cea mai bună formă, pe hârtie exista, în realitate nu prea.

    Dar, odată cu schimbările politice – venirea regimului Constantinescu, începerea unui proces amplu de privatizare, apariţia investitorilor străini, perspectiva intrării României în Uniunea Europeană şi NATO -, lucrurile au început să se schimbe şi în sistemul bancar.

    Bancorex, plină de credite neperformante şi scandaluri, a fost lichiditată (nume de cod Sunset) iar partea bună a fost dată BCR, o bancă de stat pe care un preşedinte reuşise să o ţină în picioare, Băncii Agricole i se găsise pe ultima sută de metri un cumpărător – Raiffeisen, BRD se privatizase cu grupul francez Societe Generale, iar Bancpost fusese preluată de o bancă portugheză şi fondul de investiţii al gigantului american General Electric. Creditele neperformante de la Bancorex şi Banca Agricolă fuseseră preluate de către stat.

    Supravegherea bancară din partea Băncii Naţionale se schimbase în totalitate şi începea să-şi facă simţită prezenţa în piaţă.

    Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a făcut tot posibilul să deschidă piaţa bancară către băncile străine, să privatizeze băncile de stat, mai ales pentru a susţine intrarea noastră în UE şi NATO.

    Băncile private care erau curate au rămas în picioare, Banca Transilvania fiind una dintre ele, iar celelalte bănci private care fuseseră devalizate de către propriii acţionari începeau să fie date deoparte – închise şi lichiditate.

    Băncile străine care apăruseră în piaţă la finalul anilor ’90 şi începutul anilor 2000 au adus banii de care suferea economia şi sistemul bancar, au adus knowledge, au adus încredere, ceea ce a însemnat enorm pentru economia românească, care încerca să se refacă după deceniul ’90 dezastruos.

    Economia a început să crească prin intrarea investiorilor străini, care a atras şi capitalul românesc, aşa cum era el atunci.

    Băncile străine au început să-şi facă simţită prezenţa şi pe piaţa de retail prin credite către persoane fizice.

    Din 2000 economia României a accelerat vizibil, iar pentru sistemul bancar punctul de glorie a fost 2005, atunci când grupul austriac Erste a cumpărat pentru o sumă imensă – 3,75 miliarde de euro – 60% din BCR, cea mai mare bancă locală, care avea o cotă de piaţă de 25%. Toată banca a fost evaluată astfel  la 6 miliarde de euro, adică un multiplu de 6 ori a activelor nete, un multiplu foarte mare, care nu a mai fost atins niciodată. Aşa, pentru istorie, Erste nu şi-a recuperat niciodată banii plătiţi pentru BCR.

    Anii 2000 au fost ani excepţionali pentru sistemul bancar, intrarea noastră în NATO (2004) şi Uniunea Europeană (2007) aducând miliarde şi miliarde de euro în sistemul bancar românesc pentru a se da credite populaţiei româneşti şi companiilor din România, care niciodată nu ajunseseră în situaţia în care băncile să se roage de ei să ia credite. Toată lumea credea că această creştere exponenţială economică, bancară, de business şi nu în ultimul rând de salarii va fi nelimitată.

    BNR a încercat prin măsuri mai puţin ortodoxe să încetinească ritmul de creştere a creditării (30-40% pe an), aprecierea monedei naţionale care scăzuse de la 4 lei pentru un euro la 3 lei pentru un euro, dar a avut prea puţin succes.

    În 2008, creditele acordate de bănci companiilor şi persoanelor fizice erau mai mari cu 40% faţă de depozitele atrase, diferenţa fiind acoperită prin linii de finanţare “fără număr, fără număr” de la băncile-mamă. Plus că 70% din credite fuseseră date în euro, franci elveţieni şi dolari, faţă de numai 30% în lei.

    De nicăieri, a apărut însă criza din 2008, cea mai mare criză financiară din ultimul secol, iar toată această euforie financiară a dispărut şi din România.

    Toate liniile de finanţare externe au dispărut peste noapte, miliardele de euro plecau înapoi la băncile-mamă, cursul valutar intrase în vrie şi toată lumea se întreba când va ajunge la 5 lei pentru un euro. BNR făcea eforturi disperate pentru a ţine sub control piaţa valutară şi monetară, dar şi pentru a ţine sistemul bancar românesc sub control, care se confrunta cu ieşiri mari de linii de finanţare. Pe lângă asta, apăruseră zvonurile privind prăbuşirea unei bănci – Banca Transilvania -, lumea făcând o corelaţie cu ce se întâmpla în afară, unde mari bănci americane şi europene cădeau în fiecare zi pe burse, iar statele făceau eforturi majore pentru a le ţine în viaţă.

    În toamna lui 2008 Banca Naţională a dat peste noapte un împrumut de urgenţă Băncii Transilvania, care se confrunta cu un deficit de lichiditate, iar în acelaşi timp asigura celelalte bănci din piaţă, toate străine, că nu-i nicio problemă cu banca din Cluj şi pot face operaţiuni cu ea în continuare.

    Pentru a opri hemoragia valutară şi căderea economică care se întâmpla în fiecare zi, guvernul de atunci a fost nevoit să ia un împrumut de urgenţă de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană ca să acopere deficitul de finanţare valutară, să asigure stabilitatea cursului valutar şi să finanţeze bugetul, care se confrunta cu o scădere de venituri pentru că economia nu mai mergea.

    Pe lângă acest lucru, a mai fost nevoie de acordul de la Viena, în care băncile străine s-au angajat să nu mai retragă finanţările în valută din România.

    Sistemul bancar românesc era expus pe valută, iar dacă cursul valutar creştea şi dispăreau liniile de finanţare în valută, colapsa.

    Între 2009 şi 2012 au fost trei ani economici cumpliţi. Băncile străine nu prea mai voiau să finanţeze economia pentru că nu mai aveau linii de finanţare externe, crescuse riscul, iar sediile centrale de la Viena, Paris, Atena, Amsterdam, Londra nu mai voiau expunere pe România, ci dimpotrivă.

    Căderea economică a dus la apariţia creditelor neperformante, iar sistemul bancar românesc s-a confruntat cu această problemă majoră. BNR a presat băncile să recunoască creditele neperformante, iar în 2014, pe vârf, creditele neperformante ajunseseră la aproape 25% din portofoliul de credite.

    După criza din toamna lui 2008, Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania şi principalul acţionar individual, a încercat să găsească o bancă străină care să-i aducă o stabilitate mai mare. A avut discuţii cu Société Générale, care deţinea în România BRD, a discutat cu National Bank of Greece, a discutat cu mai multe bănci străine, dar nu a ieşit nimic. Doar a reuşit să convingă Bank of Cyprus să preia 10% din acţiuni, cu posibilitatea de a-şi majora cota. Însă BNR nu a fost de acord.

    Economia s-a mai stabilizat, dar sistemul bancar suferea în continuare. Băncile străine intraseră într-un proces de reducere a expunerilor – deleveraging.

    Pe acest fond, Banca Trasilvania a început să preia o parte dintre clienţi, companiile mici şi mijlocii româneşti, care nu mai puteau să ia credite de la băncile străine.

    A fost o politică asumată, fără a şti unde va duce. Economia s-a mai îmbunătăţit, au început să crească salariile, piaţa imobiliară şi-a stopat căderea, iar programul Prima Casă a început să readucă clienţii în bănci, mai ales că preţurile apartamentelor erau la jumătate faţă de 2008.

    În 2014 pe piaţă a apărut însă o oportunitate pe care o ai o dată în viaţă: grupul austriac Volksbank a scos la vânzare banca din România, care în 2008 ajunsese pe locul 3 în piaţă, dar prin venirea crizei şi prăbuşirea pieţei imobiliare ajunsese să fie plină de credite neperformante. Băncile străine cărora li s-a oferit Volksbank au zis pas, iar printr-un concurs de împrejurări oferta a ajuns şi la Banca Transilvania, care într-o lună a luat decizia să o cumpere. A fost o tranzacţie unică pentru banca din Cluj, care pur şi simplu i-a schimbat viitorul. Preluarea cu succes a Volksbank, în urma căreia a câştigat 350 de milioane de euro, a propulsat-o în top 3 în piaţă. BNR a fost de acord cu această achiziţie şi chiar a încurajat-o, pentru a mai acoperi din golul de finanţare care exista pe piaţa bancară.

    În numai câţiva ani, pe piaţă a apărut la vânzare şi Bancpost, o altă bancă din top 10 pe care acţionarul majoritar, grupul elen Eurobank, trebuia să o vândă ca parte a unei înţelegeri europene din criza grecească din 2010. Având experienţa Voksbank şi beneficiind în continuare de susţinerea BNR, Banca Transilvania a cumpărat Bancpost, reuşind astfel să ajungă pe primul loc în piaţă, depăşind BCR, aflat în portofoliul Erste.

    BCR a fost cea mai lovită bancă de criza din 2008/2009, înregistrând cel mai mare portofoliu de credite neperformante, multe credite venind şi din istoria băncii. Erste nu a mai riscat cu BCR aşa cum a riscat în momentul achiziţiei, în 2005, aşa că a tras frâna de mână. Treptat, BCR a pierdut din cota de piaţă, ceea ce a permis Băncii Transilvania să-i ia locul.

    La fel s-a întâmplat şi cu BRD, francezii confruntându-se cu multe probleme la Bucureşti, nu au mai vrut să-şi mărească expunerea.

    Raiffeisen şi UniCredit au mai crescut faţă de 2008, dar nu suficient.

    ING a avut creşterea cea mai spectaculoasă, de la o cotă de piaţă de 3,5% în 2008 ajungând la 9% în 2022.

    Această creştere a Băncii Transilvania, dar şi a celorlalte bănci româneşti – CEC Bank şi Eximbak -, a avut în spate o schimbare fundamentală a pieţei bancare locale: depozitele au devenit mai mari decât creditele (spre exemplu, acum depozitele sunt mai mari decât creditele cu 30%), deci nu mai este nevoie de finanţare externă, scăderea spectaculoasă a dobânzilor la lei a făcut ca 70% din credite să fie date în lei şi numai 30% în valută, ceea ce a făcut să dispară riscul valutar, economia a crescut spectaculos (spre exemplu, între 2008 şi 2022 economia a crescut de aproape trei ori), creşterea salariilor de 3-4 ori a dus la creşterea depozitelor bancare, creşterea spectaculoasă a companiilor mici şi mijlocii româneşti care şi-au găsit finanţare în special la băncile româneşti, stabilitatea cursului valutar leu/euro din ultimul deceniu.

    Intrarea în Uniunea Europeană ne-a adus 80 de miliarde de euro, bani care se regăsesc şi în sistemul bancar.

    Pe lângă acest lucru, specific pentru Banca Transilvania a fost apariţia banilor din Pilonul II de Pensii, bani care au ajuns şi în capitalul băncii, Pilonul II de Pensii devenind principalul acţionar, cu peste 30% din acţiuni.

    Pentru a nu se mai confrunta cu situaţia din 2008, când au dispărut peste noapte finanţările în valută, BNR a susţinut această creştere a capitalului românesc în sistemul bancar, o creştere care te ajută şi în perioadele de criză, când pieţele financiare se blochează.

    Când a venit COVID-ul, băncile româneşti au cumpărat emisiunile de titluri de stat ale Ministerului Finanţelor deoarece băncile străine făcuseră câţiva paşi înapoi.

    Când a venit criza cu apariţia războiului din Ucraina, băncile româneşti au cumpărat titlurile de stat şi au alimentat cu euro casele de schimb valutar.

    Este mai uşor să suni în birourile de la Bucureşti decât în birourile de la Viena, Paris, Amsterdam, Milano, sau Londra.

    Aşa, ca nişte date statistice, Banca Transilvania a crescut din 2008 încoace de 8,4 ori la nivel de active, CEC Bank a crescut de 5,3 ori, iar Eximbank a crescut de 8,3 ori. BCR a crescut din 2008 până la jumătatea anului trecut cu numai 65%, iar BRD cu numai 51%. Activele sistemului bancar în toată această perioadă au crescut cu 150%.

    Aceasta este o poză pe 15 ani a sistemului bancar din România. Certitudinea este că Banca Transilvania a fost încurajată prin toate mijloacele şi susţinută să devină lider, să-şi mărească cota, iar capitalul bancar românesc, cel privat şi de stat prin CEC şi Eximbank, să câştige teren.

    Ce va fi în continuare vom vedea, dar aşa, ca nişte ţinte, îmi amintesc că Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania, mi-a spus după achiziţia Bancpost că banca trebuie să ajungă la o cotă de 30% pentru a face faţă tuturor vremurilor, pentru a finanţa economia românească şi când e perioadă de boom economic şi când sunt crize.

    Şi nu ştiu cine mi-a spus, dar capitalul românesc în sistemul bancar, privat şi de stat, trebuie să ajungă la 50%.

  • Real Estate. Inovaţie internă, ambiţii globale

    Vaunt, un start-up dedicat digitalizării proiectelor din piaţa rezidenţială lansat în 2020, a facilitat anul trecut intermedierea a 1,3% din totalul tranzacţiilor din România reprezentând o valoare totală de 760 de milioane de euro. Pe termen lung însă, ambiţiile fondatorilor depăşesc rezidenţialul românesc şi vizează transformarea platformei într-o unealtă esenţială pentru dezvoltatorii de locuinţe, oriunde s-ar afla ei. 

     

    Îi ajutăm pe dezvoltatori să digitalizeze tot procesul de vânzare. Din momentul în care ştiu câte unităţi o să vândă, specificaţiile tehnice ale apartamentelor, până când se face predarea către proprietar”, a descris Irina Constantin, CEO al Vaunt, platformă dedicată digitalizării pieţei rezidenţiale, în una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Potrivit reprezentanţilor companiei, Vaunt a fost lansat în 2020, cu scopul de a facilita procesul de vânzare în domeniul imobiliar rezidenţial printr-o abordare integrată, digitală, de către Irina Constantin, CEO, şi Răzvan Mitre, CTO. De la lansarea sa, platforma a crescut la nivel naţional; în acest moment, aproximativ 10% din proiectele rezidenţiale noi din Capitală sunt încărcate aici pe platformă. Până la finalul anului trecut, Vaunt a ajuns la 50 de clienţi, care au încărcat proiecte în valoare totală de aproape 2,1 miliarde şi care au efectuat tranzacţii de peste 760 milioane de euro, reprezentând 1,3% din totalul tranzacţiilor imobiliare din România în 2023. „Aceasta nu este o platformă de vânzare, este un tool care se utilizează intern, prin care sunt conectate şi alte servicii conexe – spre exemplu, dezvoltatorii pot să promoveze proprietăţile pe care le au pe site-uri de specialitate. Continuăm să investim în zona aceasta de inovaţie şi ne uităm mai departe şi la noile tehnologii, cum ar fi machine learning şi AI, care să îi ajute dezvoltatorii imobiliari în următoarele lor proiecte.” Clienţii sunt dezvoltatori imobiliari din piaţa rezidenţială, care dezvoltă minimum 50 de unităţi şi care au cel puţin 1-2 persoane în echipa de vânzări. Irina Constantin spune că după lansare au crescut businessul cu peste 50% de la an la an. „Ce ne ajută foarte mult este că piaţa, în special în zona de rezidenţial, încă este la început, este o piaţă nouă, construim recent, de 20-30 de ani, iar după pandemie, oamenii au fost mai deschişi la zona de digitalizare şi am putut să purtăm conversaţii mult mai uşor în această direcţie.”  Platforma funcţionează pe baza unui abonament care se plăteşte lunar de către dezvoltatori şi în prezent înregistrează venituri anuale de 200.000 de dolari. Iar dacă până acum start-up-ul a fost finanţat din sursele proprii ale antreprenorilor, pentru scalare ei şi-au propus să atragă o investiţie prin intermediul unui accelerator dedicat expansiunii pe piaţa americană.

    Carte de vizită Irina-Alina Constantin:

    1. A absolvit Facultatea de Inteligenţă Artificială şi Tehnologie în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti;

    2. A avut mai multe roluri conectate de domeniul digital, cât şi de marketing şi comunicare;

    3. Parcursul antreprenorial l-a început în 2013 când a cofondat agenţia de branding Brandeer; un an mai târziu pus bazele unei companii axate pe dezvoltarea de software( Aesthetic Works).

    Sursa: LinkedIn

    În prezent, pentru Vaunt lucrează 7 persoane, iar alături de Irina Constantin se află Răzvan Mitre, CTO: „Noi venim din zona de tehnologie, iar restul echipei noastre vine din zona de comunicare şi marketing. Amândoi suntem ingineri la bază şi am lucrat înainte şi în mediul corporate în această zonă”.

    Ambiţiile lor pe termen mai lung depăşesc graniţele ţării şi vizează o abordare internaţională: „Vrem să devenim o companie globală, să fim pilonul pentru proiecte rezidenţiale la nivel global; scopul nostru este să devenim o companie publică listată, ceea ce înseamnă că în următorii 7-8 ani vrem să ajungem la un business de minimum 100 de milioane de dolari. Urmează să lansăm un produs la nivel global care va uni America şi Europa, de care vor beneficia atât clienţii dezvoltatorilor, cât şi dezvoltatorii în sine”, a descris ambiţiile start-up-ului Vaunt Irina Constantin.  Portofoliul de parteneri Vaunt include unii dintre cei mai mari dezvoltatori rezidenţiali din România, dar şi agenţii, precum: Nusco City, Hils, Akcenty City, SDC Properties, VIBE Properties, Nord One. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceştia pot să ţină evidenţa clienţilor şi solicitărilor, să ţină evidenţa inventarului pentru portofoliul de locuinţe şi anexe, să ruleze campanii de marketing prin newsletter şi SMS, să prezinte apartamentele din portofoliu în 2D, să gestioneze aspecte financiare, să genereze statistici în timp real şi multe altele, totul într-o singură platformă colaborativă online.   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Irina Constantin, CEO al Vaunt:

    1. Care sunt tendinţele ce se conturează în rândul dezvoltatorilor din piaţa rezidenţială românească?

    Ce am observat este că dezvoltatorii imobiliari îşi asumă nu doar să construiască o clădire, ci mai mult, vedem dezvoltatori care găzduiesc un stil de viaţă în proiectele lor, care se uită la regenerarea urbană. Există multe proiecte care includ o infrastructură, un loc în care oamenii pot să trăiască, care includ servicii medicale, spaţii verzi  etc. Acum au o gamă de apartamente mai mari de trei-patru camere, balcoane mai generoase, spaţii verzi în în apropiere sau proiecte de case.

    2. Vor scădea preţurile în piaţa rezidenţială?

    Ce am observat la sfârşitul anului trecut într-adevăr a fost o încetinire a numărului de tranzacţii, dar preţul pe tranzacţie s-a menţinut sau a înregistrat o uşoară creştere. Situaţia Bucureştiului este una atipică, adică autorizaţiile de construire s-au oferit mai greu, dar cererea în continuare rămâne, aşa că din acest punct de vedere nu cred că piaţa o să scadă, cel puţin în zona de proiecte rezidenţiale noi. Atât timp cât o să fie cerere, dar oferta o să fie mai mică, natural o să se producă o creştere a preţurilor.

    3. Mai este loc de proiecte noi tehnologice în piaţa imobiliară?

    Întotdeauna va fi loc pentru inovaţie. Din punctul meu de vedere, niciodată n-o să fie prea multe astfel de soluţii pe o piaţă. Trebuie să te concentrezi foarte mult când dezvolţi un astfel de produs, în special într-un mediu tradiţional, cum e zona de real state, să identifici dificultăţi pe care le au clienţii, să fii acolo cu ei, astfel încât să rezolvi aceste provocări cu ajutorul tehnologiei.

  • Avem nevoie de cât mai mulţi antreprenori

    Pluxee prezintă poveştile celor patru câştigători ai „Românii sunt antreprenori”, o competiţie Startarium, iniţiată de Impact Hub Bucharest şi ING Bank, susţinută de Pluxee. au fost oferite premii în valoare de 100.000 de euro antreprenorilor pentru a-i ajuta să-şi continue planurile de dezvoltare. În calitate de susţinător al motivaţiei antreprenoriale, Pluxee pune în lumina reflectoarelor idei valoroase care îşi propun să aibă un impact în societate: asflat din deşeuri, testări standardizate pentru elevii români, design românesc cu un mix de artă şi tehnologie, spectacole transmise live în mediul digital. Iată poveştile lor.

     

    Împletirea desenului manual cu tehnologia

    Câştigătorul marelui premiu la categoria Running Ops, de 40.000 de euro, a fost House of VLAdiLA, brand românesc de design care creează tapet, catifea şi piese de mobilier de designer. Fondată în 2018, ca afacere de familie, House of VLAdiLA îmbină componenta umană a desenului manual cu tehnologii de producţie de ultimă oră.

    „Pasiunea soţiei mele, Oana, pentru designul interior, şi experienţa mea în domeniul antreprenoriatului au dat naştere unui business care aduce designul românesc în casele oamenilor, printr-un mix perfect de artă şi tehnologie. VLAdiLA s-a născut din voinţa noastră comună de a traduce întreaga pasiune pe care o simţim faţă de lumea din jur. Această sursă inepuizabilă de creativitate ne-a inspirat constant, de la începuturile noastre în afaceri”, spune Dragoş Vlădilă, co-founder al House of VLAdiLA.

    Tot el povesteşte că de la înfiinţare brandul s-a dezvoltat, echipa s-a mărit, colecţiile au ajuns şi pe piaţa internaţională, iar portofoliul a ajuns să cuprindă, pe lângă tapet personalizat, textile, perne decorative şi piese de mobilier. Brandul a evoluat constant, iar creşterea a fost pe măsura aşteptărilor. Investiţiile au fost direcţionate atât către automatizarea procesului de producţie, prin echipament de ultimă generaţie şi software performant, cât şi către zona de marketing, ceea ce a permis construirea unei proprii comunităţi de designeri şi arhitecţi.

    Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos.

    Dragoş Vlădilă, co-founder, House of VLAdiLA

    „House of VLAdiLA are ca scop aducerea pe piaţa designului românesc a artei funcţionale, realizată tradiţional, prin desen manual şi produsă ultramodern, cu tehnologii de producţie de ultimă oră. Ce ne-a diferenţiat de la început a fost dimensiunea custom a produselor noastre. Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos”, afirmă antreprenorul.

    Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, faţă de 1,4 milioane de euro în 2022, iar pentru anul în curs previziunile se referă la o creştere de minimum 40%. Businessul a evoluat constantă, fiind necesară consolidarea echipei la nivelul tuturor departamentelor. Creşterea echipei a însemnat diversificarea portofoliului de produse, care astăzi reuneşte peste 1.500 de modele unice de tapet cuprinse în 34 de colecţii, precum şi textile, perne decorative şi piese de mobilier complementare acestora. 

    „Câştigarea marelui premiu al competiţiei reprezintă o validare a muncii noastre din ultimii 5 ani, aducând după sine notorietate în mediul antreprenorial. Suma câştigată va fi alocată prezenţei de anul acesta pe piaţa internaţională prin târgurile ICFF New York, INDEX Dubai şi Maison & Objet din Paris, precum şi către marketingul online”, afirmă Dragoş Vlădilă.

     

    Învăţare prin testare

    Platforma de teste digitale standardizate Brio pentru elevii români, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022. Firma s-a clasat pe locul 2 la categoria Running Ops, cu un premiu de 20.000 de euro.

    Brio este un produs dedicat sistemului românesc de educaţie, descrie, pe scurt, Gabi Bartic, CEO al Brio, sfera de activitate a firmei pe care o conduce. Concret, este vorba despre testare standardizată pentru copii de clasele I-XII.

    Ideea afacerii, povesteşte Gabi Bartic, i-a venit firesc lui Dragoş Iliescu, fondatorul acestui business, după ce construise, în diverse alte teritorii, europene şi nu numai, sisteme similare. Brio măsoară cu aceeaşi unitate de măsură cum se situează copilul la o materie pe o scală de la 1 la 100 dar şi ce efort e necesar pentru a progresa. Lansat la începutul anului 2020, Brio.ro a fost realizat cu ajutorul unor investiţii iniţiale care au ajutat ca acesta să fie un produs ştiinţific valid şi robust. Prin testele Brio, elevii români din clasele I-XII îşi pot evalua obiectiv cunoştinţele la principalele materii şcolare (limba română, matematică, istorie) şi îşi pot îmbunătăţi performanţa la examene.

    „În perioada pandemiei, am ajuns la cca 15.000 de utilizatori persoane fizice şi la încă cca 2.000 de profesori. Ulterior, am testat produsul şi în cadrul unor proiecte extrem de mari organizate de Ministerul Educaţiei ce au introdus testarea standardizată în judeţe precum Tulcea şi în Iaşi. Apoi, Brio.ro a fost instrumentul utilizat pentru testarea copiilor de clasa a IX-a din liceele ROSE (proiect privind Învăţământul Secundar/Romania Secondary Education Project) într-un proiect al Ministerului Educaţiei dezvoltat împreună cu Banca Mondială. Am depăşit praguri de utilizare pe care, la lansarea produsului, nu le anticipam”, afirmă Gabi Bartic. Absolventă a studiilor de Sociologie-Politologie, cu un master în psihologie obţinut în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, ea şi-a contruit cariera profesională în zona de comunicare, media şi advertising, iar acum deţine funcţia de CEO al Brio. 

    Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună.

    Gabi Bartic, CEO, Brio

    Întrucât platforma are utilizatori din toate zonele, este greu de realizat o profilare. „Intuiţia ne-ar spune că e dedicat copiilor din mediul urban, însă avem foarte mulţi utilizatori din mediul rural. Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună”, explică Gabi Bartic.

    Brio a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022 (420.000 de euro).

    Fondurile disponibile graţie premiului câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosite pentru construirea unei aplicaţii, un joc de învăţare a matematicii, cu un parcurs gamificat, cu elemente (solide) de Artificial Intelligence şi Machine Learning. Această aplicaţie ar urma „să împrietenească această materie cu copiii.  La Brio.ro, credem că avem nevoie cu toţii de matematică pentru a fi funcţionali societal”, afirmă Gabi Bartic.

     

    Cultură la distanţă

    La mai puţin de trei ani de la lansarea PiciordePlay, platformă de streaming live pentru teatrul românesc, aceasta şi-a câştigat locul în peisajul cultural românesc. Firma, care are un public format din peste 10.000 de utilizatori, a câştigat premiul doi la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    PiciordePlay s-a născut în a doua parte a pandemiei, un moment în care sălile clasice de spectacol erau închise. Români din oraşe fără teatre sau aflaţi în diferite colţuri ale lumii au descoperit prin PiciordePlay un spaţiu digital cu o cultură românească de calitate, un mijloc de conectare cu comunitatea şi chiar de legătură cu spiritul românesc, povesteşte Alexandru Aramă, co-Founder al PiciordePlay. Cu o pasiune profundă pentru tehnologie în general, inteligenţa artificială şi marketing digital în particular, el este fondator al Meşteşugar Digital, o agenţie full-service de marketing digital şi co-fondator al PiciordePlay, o platformă de streaming live pentru teatrul românesc.

    „Pe măsură ce ne apropiam de «revenirea la normalitate», am primit nenumărate mesaje care ne transmiteau să continuăm. Acum ne apropiem de vârsta de 3 ani, timp în care am transmis spectacole de pe scene ale teatrelor instituţionale: Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi de pe scene independente precum cea a Teatrului de Artă, Godot, Green Hours, Infinit, Point, inclusiv un concert de colinde de Crăciun dintr-o biserică fortificată de lângă Baia Mare”, afirmă antreprenorul.

    Peste 50 de spectacole live au fost transmise prin intermediul PiciordePlay până acum, majoritatea de teatru, dar „am şi experimentat cu alte tipuri de conţinut sau cu evenimente din locaţii surprinzătoare, dintre care sufrageria lui Marius Manole a fost preferata publicului. Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă”, completează Alexandru Aramă. 

    Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă.

    Alexadru Aramă, co-founder, PiciordePlay

    Un spectacol difuzat prin intermediul platformei are, în medie, de trei ori mai mulţi spectatori online faţă de cei din sală, ceea ce oferă artiştilor satisfacţia unui impact cultural sporit atât prin numărul spectatorilor, cât şi prin accesibilitatea largă garantată de eliminarea distanţei dintre spectatori şi scenă. În total, platforma PiciordePlay are un public de peste 10.000 de utilizatori care au cumpărat cel puţin un bilet. 

    Care este reţeta acestui business? „În primul rând, selecţia atentă a spectacolelor: piese de calitate, actori renumiţi, experienţe memorabile. Apoi experienţa «mai mult decât teatru» prin care spectatorii se pot conecta cu actorii şi atmosfera din teatru. Al treilea ingredient este o comunitate foarte implicată de spectatori, mereu atenţi, care ne oferă feedback, idei şi susţinere”, punctează Alexandru Aramă.

    Cât priveşte premiul câştigat în cadrul competiţiei, antreprenorul spune că fondurile sunt deja folosite pentru a promova PiciordePlay către o audienţă tot mai mare. „El ne va ajuta să accelerăm şi un proiect de CSR prin care ne propunem să oferim persoanelor cu dizabilităţi acces gratuit pe o perioadă de cel puţin un an la tot conţinutul platformei”, conchide antreprenorul. 

     

    Asfalt din deşeuri

    Până acum, The Climate Change Company a transformat echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă în materiale pentru stratul de fundaţie a asfaltului, iar cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial. Afacerea a câştigat premiul 1 la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.

    „Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.

    A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.

    Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.

    Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company

    Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.

    Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”. 

    Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.

     

    Povestea unui parteneriat

    Ştiţi care e <cel mai mare angajator> din România? „Este cafeneaua din colţul străzii, de unde obişnuiţi să vă faceţi o mică plăcere zilnică. Şi boutique-ul de unde preferaţi să vă achiziţionaţi cadouri de Crăciun personalizate. Şi startup-ul inovator pe care îl urmăriţi pentru ideea absolut originală de a integra AI în soluţii medicale”, declară Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Pluxee România & Bulgaria.

    „Povestea parteneriatului cu Startarium derivă chiar din esenţa activităţii noastre de zi cu zi: la Pluxee, de peste 25 de ani, ne preocupă modul în care putem creşte motivaţia angajaţilor români”, afirmă executivul. În România, mediul antreprenorial reprezintă cel „mai mare angajator”: peste 2,5 milioane de români sunt angajaţi într-o companie de tip IMM iar modul în care aceşti antreprenori reuşesc zi de zi să rămână motivaţi şi performanţi, într-un context socio-economic instabil, este o performanţă ce merită susţinută, subliniază Manuel Fernandez Amezaga. Astfel, punctează el, parteneriatul Pluxee cu Startarium onorează acest aspect: angajamentul constant de a fi un partener pentru mediul antreprenorial din România. „Am investit  600.000 de euro reprezintă parteneriatul total cu Startarium, care cuprinde mai mult decat competiţia Românii sunt antreprenori. Acesta nu este doar un program de finanţare, ci şi o oportunitate pentru startup-urile cu concepte solide de a se face cunoscute şi de a-şi verifica ideile în faţa unui public avizat şi interesat, format din investitori şi potenţiali parteneri”, afirmă reprezentantul Pluxee.

    Manuel Fernandez Amezaga spune că Pluxee sprijină IMM-urile şi dezvoltarea antreprenoriatului, prin creşterea constantă a numărului de beneficiari pe care îl direcţionează în reţeaua sa naţională de parteneri. În prezent, există un număr de 55.000 de locaţii partenere la nivel naţional către care Pluxee direcţionează clienţi. „În plus, prin programele sociale în care ne implicăm cu experţii noştri şi infrastructura reţelei Pluxee, contribuim la creşterea traficului către comercianţii mici şi sprijinim antreprenorii din România”, conform executivului. Un rezultat important al acestor programe este instalarea a peste 2.000 de terminale de plată în zonele rurale, punând bazele unui model de digitalizare cu efecte imediate pozitive în comunitatea locală. Programele au ajutat, de asemenea, proprietarii de restaurante mici să supravieţuiască în perioade dificile. „Aceştia au reuşit să-şi menţină angajaţii, să-şi extindă echipa sau chiar să achiziţioneze echipamente noi, contribuind implicit la bunăstarea comunităţii locale”, completează reprezentantul Pluxee. 

    O altă modalitate prin care compania sprijină mediul antreprenorial, din care provin 72% dintre clienţi, „este din perspectiva sprijinului acordat pentru consolidarea relaţiilor autentice cu angajaţii, crescând nivelul de implicare şi motivaţie al acestora. Oferim clienţilor noştri soluţii complete pentru creşterea motivaţiei angajaţilor lor, într-o perioadă în care forţa de muncă talentată este din ce în ce mai volatilă şi mai greu de identificat.

    Nu în ultimul rând, educaţia antreprenorială şi susţinerea dezvoltării sectorului IMM este o componentă esenţială a strategiei noastre. Ne propunem ca, atât prin parteneriatul cu Startarium, cât şi prin conturarea unei comunităţi adresate clienţilor noştri de tip IMM să oferim antreprenorilor români soluţii reale pentru creştere şi sporirea motivaţiei”, susţine reprezentantul Pluxee.

    Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare a românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană

    Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Pluxee România & Bulgaria

    Pentru Pluxee, parteneriatul cu Startarium pentru susţinerea competiţiei „Românii sunt antreprenori” este o componentă importantă a unei strategii de business concentrate pe dezvoltarea mediului antreprenorial românesc. „Ne dorim să fim un partener strategic pentru antreprenorii români care construiesc business-uri creative, care găsesc soluţii inovatoare pentru a fi competitivi şi care identifică mereu căi noi pentru a motiva angajaţii”, afirmă Manuel Fernandez Amezaga.

    Tot el povesteşte că de când se află în România a avut ocazia de a admira două aspecte referitoare la angajaţii români: capacitatea fenomenală de a se adapta la nou cât şi gradul ridicat de implicare în ceea ce fac constant. „Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare al românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană”. În acest context, fiecare angajator, fie că este un mic antreprenor, fie că este o multi-naţională, devine preocupat şi interesat să ofere un pachet cât mai relevant de beneficii extrasalariale. Conform unei analize Pluxee, beneficiile extrasalariale pot creşte salariul anual al unui angajat cu până la 31% pentru un salariu mediu pe economie, ceea ce susţine atât puterea de cumpărare a consumatorilor români cât şi capacitatea companiilor de a-şi menţine forţa de muncă motivată.

    În ceea ce priveşte evoluţia beneficiilor aşteptate de către angajaţi, studiul WORKWISE Î Piaţa muncii realizat de Pluxee şi FutureStation, analizat de Ipsos România, arată că angajaţii aşteaptă acum nu doar un program de lucru flexibil ci şi beneficii şi experienţe ultrapersonalizate care susţin un echilibru bun viaţă-muncă.

    Ca urmare, Pluxee România îşi propune să fie un partener global pentru companiile care doresc soluţii complete şi personalizate pentru motivarea angajaţilor. În prezent, peste 2 milioane de români folosesc unul dintre cardurile companiei, fie cardul de masă Gusto, Cadou, Turism sau Cultural. Cardul de masă este cel mai acordat beneficiu de către angajatori, urmat de Turist, Cadou şi Cultura. „Prin parteneriatul cu platforma de loializare si beneficii MyBenefits lărgim paleta de produse si servicii pe care companiile le pot oferi angajaţilor, oferind acces la servicii de învăţare, bunăstare financiară, wellbeing şi sănătate. Nu în ultimul rând, ne propunem să susţinem companiile şi prin soluţii inovatoare care să le ajute să construiască o cultură organizaţională solidă, prin soluţii dezvoltate cu ajutorul tehnologiei şi al neuroştiinţei, precum The Happiness Index”, adaugă Manuel Fernandez Amezaga.

     

    Adaptare şi implicare

    „Ne bucurăm că în 2023 ni s-a alăturat în calitate de partener de cursă lungă şi Pluxee, iar viziunea pentru Startarium devine astfel şi mai ambiţioasă. În 2024 Startarium se va deschide pentru noi categorii de public, pentru a ajunge la un număr din ce în ce mai mare de antreprenori”, afirmă Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest. Proiectul Startarium, lansat în 2016 de către Impact Hub Bucharest şi ING Bank, a devenit cea mai complexă platformă educaţională din România dedicată antreprenorilor la început de drum. Prin intermediul Startarium se produce un schimb valoros între mediul corporate şi cel antreprenorial din care are de câştigat întreaga societate, povesteşte Vlad Craioveanu. „Marile companii vin în întâmpinarea antreprenorilor cu know how şi sprijin financiar, primind în schimb oportunitatea de fi parte din proiecte îndrăzneţe, inovatoare”, declară Vlad Craioveanu. În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Beneficiile extrasalariale sunt un instrument strategic pentru atragerea şi reţinerea talentelor în cadrul afacerilor antreprenoriale, contribuind la construirea unei culturi organizaţionale puternice şi la promovarea unui sentiment de apartenenţă şi satisfacţie în rândul angajaţilor, afirmă Vlad Craioveanu.

    În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.

    Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest

    În plus, angajaţii care primesc beneficii simt că sunt apreciaţi şi că munca lor este recunoscută. „Un grad mai mare de satisfacţie faţă de muncă se traduce în performanţe profesionale mai bune. Rezultatul final este că noi, antreprenorii, ne bucurăm de echipe mai productive şi mai motivate să susţină misiunea companiei”, adaugă Sebastian Tudose.

    La rândul său, Dragoş Vlădilă punctează: „Ca antreprenori, căutăm în permanenţă soluţii pentru reducerea costurilor şi ne motivează să ne arătăm aprecierea faţă de echipa care ne ajută să ne menţinem în topul producătorilor de design de lux. Astfel, soluţiile Pluxee vin în întâmpinarea nevoii noastre de le aduce beneficii în plus oamenilor minunaţi din familia House of VLAdiLA”.

    Brio este dependent de motivarea şi motivaţia fiecărui membru al echipei, punctează Gabi Bartic. „Şi această motivare vine din faptul că fiecare dintre noi ştie că este parte dintr-o misiune de a transforma educaţia. Însă ne gândim şi la motivarea noastră ca echipă deoarece sentimentul apartenenţei la grup este important, la fel ca şi modul în care firma reuşeşte să adreseze nevoile fiecăruia dintre angajaţi. În acest context, fireşte, pachete de tipul celor oferite de Pluxee sunt extrem de eficiente. Cu cât reuşim să adresăm mai bine nevoile fiecărui membru al echipei, cu atât mai bine ne putem concentra pe scopurile mari”. 

    Într-o perioadă în care recrutarea şi menţinerea angajaţilor este un demers mai complicat ca oricând, deopotrivă antreprenorii şi marile companii caută soluţii pentru a extinde gama de beneficii extra-salariale pe care le oferă angajaţilor.

  • România are nevoie de cât mai mulţi absolvenţi de facultate, aşa cum sunt ei

    Acum două săptămâni, la o conferinţă, am avut o discuţie cu un profesor de la ASE, care îmi spunea că Academia de Studii Economice se gândeşte să introducă examen de admitere pentru a-i mai tria pe cei care vor să vină la ASE, având în vedere că generaţiile sunt din ce în ce mai slabe din punct de vedere educaţional. Eu am spus că nu ştiu dacă este o idee bună.

    Întrebarea lui a fost imediată: Dar de ce?

    România se confruntă în acest moment cu o scădere demografică. Se nasc mai puţin copii, iar tinerii pleacă în continuare în afară, la muncă, la studii etc. Anul trecut, România a reuşit să-şi echilibreze pentru prima dată populaţia, adică să aibă un surplus de populaţie, conform unui raport FMI, pentru că a importat asiatici. Pe lângă faptul că avem o scădere demografică, generaţiile învaţă mai puţin şi de aceea foarte mulţi se pierd pe parcurs. După ce că doar jumătate dintr-o generaţie ia bacul, dacă facultăţile mai introduc şi examen de admitere, se mai realizează o triere care nu ajută pe nimeni în acest moment. România are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară, iar un motiv este şi posibilitatea de a intra o facultate mai uşor, doar prin diploma de bacalaureat, şi dacă mai înveţi puţin, după câţiva ani ai şi o diplomă de absolvent de facultate, de învăţământ superior, ceea ce, într-un fel sau altul, te ajută în carieră, măcar ca diplomă. În continuare învăţământul este gratuit în România, iar faptul că poţi să termini o facultate fără să plăteşti prea mult este un activ foarte bun al României. Nu sunt foarte mulţi cei care pot să plătească 18.000 de euro ca să termine o facultate la Amsterdam, una dintre variantele cele mai ieftine. Chiar dacă firmele şi patronii se plâng de calitatea studenţilor, care nu ştiu nimic după ce termină o facultate şi vin într-o companie, faptul că ai posibilitatea de a avea o diplomă de învăţământ superior reprezintă un activ extrem de important. Companiile, când fac recrutări, pun în anunţul de angajare criteriul absolvirii unei facultăţi, chiar dacă poziţia respectivă ar putea fi ocupată şi de cineva care nu a terminat o facultate. Dar e mai bine să pui acest criteriu. România, prin instituţiile sale – preşedinţie, guvern, ministere, primării – nu are o politică şi nici o strategie de a creşte numărul populaţiei, de a creşte numărul celor care termină o şcoală, pentru că aici avem rate mari de abandon, de a creşte natalitatea, de a creşte organizarea instituţională a învăţământului. O campanie a Ziarului Financiar a dezvăluit situaţia din Bucureşti, unde copiii învaţă în trei schimburi, ceea ce reduce din start posibilitatea creşterii calităţii educaţiei. De asemenea, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de elevi care termină: spre exemplu, dintr-o cohortă de 100 de elevi care încep clasa I doar 20 ajung studenţi. Avem cel mai mic număr de studenţi din Europa dintre tinerii care au o vârstă cuprinsă între 25 şi 34 de ani, raportul în România fiind de 23%, în timp ce în Ungaria este de 32%, în Spania 48%, în Franţa 50%, în Irlanda de 61%, conform unei analize ZF. Media la nivelul Uniunii Europene este de 41%. România are de patru ori mai puţini studenţi decât Polonia, deşi populaţia României este doar la jumătate faţă de Polonia. Cel puţin pentru următorii 10 ani, România are nevoie nu de mai puţini studenţi, ci de mai mulţi studenţi, aşa cum sunt ei şi aşa cum ies de pe băncile facultăţilor, are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară, iar posibilitatea de a face o facultate fără să înveţi prea mult constituie un atu pentru România. Având în vedere războiul din Ucraina, care nu cred că se va termina atât de uşor, aş face cât mai multe clase în limba ucraineană pentru a atrage familiile de ucraineni în ţara noastră.

    Poate nu toţi vor rămâne aici dacă se termină războiul din Ucraina, dar o parte vor rămâne pentru că vor realiza că pot avea o viaţă mai bună aici decât să stea permanent sub ameninţarea militară a ruşilor. De asemenea, aş pregăti terenul pentru ca asiaticii să-şi dea copiii la şcoală aici. Chiar dacă şcoala a mai scăzut dintr-o perspectivă a calităţii, vorba lui Băsescu, ce nu ştii poţi să găseşti pe Google, iar acum ChatGPT devine cel mai bun prieten. Important este să ai resursa umană. Şi, repet, posibilitatea de a intra la facultate, de a o termina şi de a obţine o diplomă fără să rupi cartea constituie acum un atu pentru România, dacă privim acest lucru dintr-o perspectivă demografică, economică, politică şi socială şi mai puţin educaţională.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum îţi afectează nomophobia businessul?

    De câte ori nu v-aţi trezit dimineaţa, aţi întins mâna spre noptieră, v-aţi luat telefonul şi aţi verificat razant, chiar şi pentru câteva secunde, telefonul, cu şirul de notificări apărute pe ecran? Studiile, articolele din presa străină şi locală, podcasturile şi nu numai ne indică cât de nesănătos e acest obicei, însă teama de a nu răspunde imediat la un mail, de a nu afla imediat ultimele noutăţi, de a nu fi prezent, virtual, la discuţiile cu prietenii ne determină să îl repetăm zi de zi, rămânând ancoraţi în această dependenţă. 

    Spre finalul anului trecut am participat la o tombolă unde ţi se cerea să scrii, pentru a te înscrie, care vrei să fie cuvântul anului 2024. S-au extras termeni ca fericire, succes şi speranţă. Eu am votat ca termenul anului 2024 să fie focus. De la copii şi adolescenţi distraşi de la teme sau de la o cină în familie de ultimul clip postat pe TikTok lansat de influencerul preferat la adulţi cărora le e greu să se concentreze mai mult de 10 minute la un task, într-o şedinţă, citind o carte sau întreţinând o conversaţie fără să le fie distrasă atenţia de notificările primite pe multitudinea de grupuri de Messenger, WhatsApp şi nu numai pe care sunt membri, smartphone-urile au ajuns să ne acapareze în întregime şi iată-ne ţinta studiilor care relevă că ne verificăm telefonul de zeci, ba chiar sute de ori pentru a întreţine nivelul de dopamină ridicat.

    În urmă cu câţiva ani eram cunoscută în rândul prietenilor ca fiind foarte neatentă cu telefonul – trebuia să îl schimb de mai multe ori pe an pentru că obişnuiam să îl pierd foarte des. În ultimii ani însă nu am mai pierdut niciun telefon. Motivul? Am devenit dependentă de el. Sufăr, se pare, de „nomophobia” (teama de a sta fără telefon). O statistică mai veche arăta că 66% dintre adulţi suferă de ea, fiind întâlnită mai ales în rândul femeilor. Şi cum dependenţa de smartphone s-a înrăutăţit, şi numărul celor afectaţi de acest „simptom” nu putea decât să crească.

    Potrivit unui alt sondaj realizat de GWI, un lucrător obişnuit petrece peste 2,5 ore pe zi folosind platformele social media, cel mai mult timp fiind alocat Facebookului (35 de minute pe zi), cu alte 33 de minute pierdute pe TikTok şi circa jumătate de oră pe Instagram, în timp ce Twitterul adaugă alte 6 minute la „norma” zilnică. Afectează asta productivitatea echipelor, a comp­aniilor? Bineînţeles. Că vorbim de angajaţi care întârzie la pro­gram pentru că au stat până târziu în noapte pe telefon sau de cei care se întrerup în mijlocul unei sarcini pentru a răspunde la mesaje, rupând flow-ul de lucru, de anxietatea sau agitaţia de care suferă pentru că petrec prea mult timp pe telefon sau că nu au imediat acces la el, ba chiar şi de „bisericuţele” create în online între colegi, pentru a sta la curent cu ultimele bârfe din companie, toate se reflectă în rezultate. Impactul nu e doar personal aşadar, ci vizează imaginea de ansamblu. 

    Dacă vrei să combaţi acest efect, trebuie să limitezi folosirea telefoanelor personale la locul de muncă. Instituţiile din domeniul apărării au lockere în care angajaţii îşi încuie telefonul pe durata programului. Se poate supravieţui şi aşa. Şedinţele sunt locul potrivit în care poţi implementa această regulă. Nu vei reuşi ca prin minune să captezi întreaga atenţie a auditoriului, dar măcar limitezi factorii de distragere a atenţiei.

    Monitorizarea timpului petrecut în social media e şi ea o metodă. Fixarea unor deadline-uri mai strânse, alta. Poţi să cumperi telefoane de muncă, cu aplicaţii limitate. Amenajează un game room, în care oamenii îşi pot petrece timpul, pauzele fără să stea lipiţi şi atunci de un ecran. Apoi, încurajează mai mult comunicarea directă între echipe, nu lăsa să se desfăşoare totul din spatele unui ecran. Chiar şi în condiţiile de lucru remote poţi găsi căi pentru a face asta, de la team buildinguri la şedinţe ţinute periodic în spaţii de coworking, care să fie totodată oportunităţi de networking între angajaţi.   

    Andra Stroe estet jurnalist BUSINESS Magazin

     

  • Patru companii din energie au primit amenzi de peste 100 milioane de euro pentru manipularea pieţei

    ♦ La mai multe zile după ce au apărut informaţii pe surse potrivit cărora mai multe companiii din energie au primit de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) amenzi pentru manipularea pieţei, instituţia confirmă sancţionarea cu amenzi de 537 mil. lei a EFT Furnizare, Freepoint Commodities Europe, Nova Power & Gas şi Tinmar Energy ♦ Compania Tinmar Energy primeşte cea mai mare amendă, de 364 mil. lei.

    Patru companii din energie, EFT Furnizare, Freepoint Commodities Europe, Nova Power & Gas şi Tinmar Energy, au fost sancţionate de ANRE cu 537 mil. lei, conform unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Anunţul ANRE vine la câteva zile de la apariţia în spaţiul public a unor informaţii neoficiale despre aceste amenzi şi la aproape o lună de la decizia ANRE de sancţionare acestor companii.

    „Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat în unanimitate în data de 19.01.2024 sancţionarea cu amenzi contravenţionale din cifra de afaceri a 4 operatori economici din sectorul energiei electrice, pentru nerespectarea de către aceştia a prevederilor legale specifice privind efectuarea tranzacţiilor pe piaţa angro de energie electrică. Această măsură vine în urma unor acţiuni de investigaţie desfăşurate de către ANRE, la sesizarea OPCOM”, transmite ANRE.

    Amenzile totale au fost de 537 mil. lei, adică peste 100 mil. euro. Toate cele patru companii au fost investigate ca urmare a suspiciunilor de manipulare a pieţei angro de energie electrică.

     

    Pentru ce sunt acuzate cele patru companii

    Freepoint Commodities Europe (amendă de 23 mil. lei):

    ► Investigat ca urmare a suspiciunii de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate pe piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică;

    ► Freepoint Commodities Europe printr-un număr de două tranzacţii încheiate cu EFT Furnizare  s-a implicat în practici de manipulare a pieţei angro de energie electrică, tranzacţiile efectuate fiind de tip wash trades, calificate în subcategoria tranzacţiilor de spălare tip A – B – A;

    ► Amenda aplicată de ANRE a fost de 23 mil. lei (4,6 mil. euro);

    Nova Power & Gas (amendă de 100 mil. lei)

    ► Investigat ca urmare a suspiciunii de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate pe piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică;

    ► ANRE a constatat că Nova Power & Gas, printr-un număr de 2 tranzacţii încheiate cu EFT Furnizare, s-a implicat în practici de manipulare a pieţei angro de energie electrică, tranzacţiile efectuate fiind de tip wash trades;

    ► Amenda aplicată de ANRE a fost de 100,1 mil. lei.

    Tinmar Energy (364 mil. lei)

    ► Suspectată de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate cu EFT Furnizare, tranzacţiile efectuate fiind de tip wash trades, calificate în subcategoria tranzacţiilor de spălare tip A – B – A;

    ► ANRE a constatat că au avut loc două astfel de tranzacţii;

    ► Amenda aplicată a fost de 364 mil. lei, cea mai mare dintre toate amenzile aplicate în cadrul acestei acţiuni.

    EFT Furnizare

    ► Suspectată de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate cu Tinmar, Nova Power & Gas şi Freepoint Commodities Europe;

    ► ANRE a constatat că EFT, printr-un număr de 6 tranzacţii încheiate cu operatorii economici amintiţi, s-a implicat în practici de manipulare a pieţei angro de energie electrică;

    ► Amenda aplicată a fost de 51 mil. lei.

  • Whisky-ul românesc Carpathian Single Malt a câştigat mai multe premii în cadrul competiţiei World Whiskies Awards 2024

    În cadrul ediţiei World Whiskies Awards 2024, una dintre cele mai importante competiţii din sectorul băuturilor spirtoase la nivel mondial, expresia Vradiano din gama Carpathian Single Malt Whisky a devenit câştigătorul categoriei la categoria “single cask single malt, no age statement”, obţinând şi medalie de aur. Vradiano este de facto “Country Winner”, făcând parte din singura gamă de whisky single malt din România.

    Alături de Vradiano, expresiile Carpathian Single Malt Whisky, Burgundy şi Fetească Neagră au obţinut medalii de argint, urmate pe podium de Cognac şi Ruby Port, care au adus acasă medalii de bronz.

    Juriul format din experţi internaţionali din cadrul World Whiskies Awards a evaluat anul acesta 1.600 de înscrieri în 22 de categorii înainte de a lua o decizie.

    „Single Malt Whisky se află pe valul distileriilor din lumea nouă, care remodelează peisajul whisky-ului single malt. Obţinerea acestor premii demonstrează angajamentul nostru faţă de întreaga industrie şi contribuţia la viitorul strălucit al acesteia. Sunt foarte mândru de întreaga echipă pentru că a creat un whisky premium, dar şi un ambasador al naturii, culturii şi patrimoniului românesc”, a spus Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Alexandrion Group.

    Premiile World Whiskies Awards 2024, parte din seria de competiţii World Drinks Awards, selectează, recompensează şi promovează cele mai bune produse din lumea whisky-ului.

    “Încă o dată, am observat o calitate remarcabilă la categoria “Rest of World Distillers”, care provin din Europa continentală, Asia, Australia, Africa şi nu numai. Sunt încântat de faptul că anul acesta am văzut o gamă extrem de largă de tipuri de whisky în competiţie, ceea ce demonstrează că distilatorii inovatori din “noua lume” se aventurează dincolo de stilurile consacrate de whisky obişnuite în Scoţia, Irlanda şi Statele Unite.”, a declarat Christopher Coates, preşedintele juriului World Whiskies Awards

    Alexandrion Group este lider în producţia şi distribuţia băuturi spirtoase şi vinuri din România şi singurul producător de single malt din ţară. Portofoliul de produse include băuturi tradiţionale româneşti şi produse internaţionale. Alexandrion 5* şi 7*, celebrul vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, lichiorul de fructe SABER Elyzia, distilatul de fructe Zolmyr, Vodka Kreskova precum şi alte produse au asigurat grupului poziţia de lider al pieţei de băuturi spirtoase şi tradiţionale din România. Începând cu anul 2018, Grupul şi-a extins activitatea, completându-şi portofoliul cu vinuri, liniştite şi spumante.

     

  • AI a folosit arme nucleare „pentru a avea pace în lume“ în simulări de război

    Un nou studiu a găsit cât de repede ar pleda inteligenţa artificială pentru război în locul folosirii unor rezoluţii paşnice, potrivit Gizmodo. În simulări, AI chiar a lansat un război nuclear cu aproape zero avertizări, oferind explicaţii ciudate cu privire la motive. Armatele din întreaga lume îmbrăţişează treptat AI, iar acest lucru ar putea însemna că războaiele vor escalada mai rapid, potrivit studiului.

  • Ce face ca inflaţiile din regiune să scadă de la cote istorice la niveluri apropiate de ţintele băncilor centrale? Este tendinţa sustenabilă?

    În Ungaria, rata de creştere a preţurilor de consum a scăzut la un minim pe aproape trei ani de 3,8% în ianuarie, scrie Portfolio. Datele au provocat din nou o surpriză plăcută, întrucât analiştii se aşteptau la o valoare de peste 4%. Este pentru prima dată din februarie 2021 când inflaţia a scăzut în intervalul ţintă al băncii centrale.

    Analiştii arată că efectul de bază contribuie întotdeauna la o inflaţie mai scăzută în ianuarie.

    În termeni lunari, inflaţia a crescut cu 0,7%.

    Preţul băuturilor alcoolice şi tutunului a crescut cu 8,1%, în timp ce preţul articolelor vestimentare a crescut cu 6,2%. În cazul produselor alimentare, ritmul de creştere a pre­ţurilor a scăzut la 3,6% faţă de ianua­rie 2023. Lunar, însă, s-a remarcat creşterea cu 1,2% a preţurilor ali­men­­telor. Spre deosebire de perioa­da trecută, preţul progresiv la gaze a crescut preţul energiei casnice, cu 0,9%. Acestea au fost însă compen­sate de faptul că articolele vestimen­tare s-au ieftinit cu peste 2% faţă de luna decembrie.

    Examinând o perioadă mai scur­tă de formare a preţurilor, imaginea este puţin mai contradictorie. Indice­le anualizat trimestrial al inflaţiei de bază a fost de 4,2%, ceea ce în­seamnă că evoluţia preţurilor din ultimele trei luni nu înseamnă încă o stabilitate a preţurilor. În plus, indicatorul a crescut uşor în ultimele trei luni.

    Gabor Regos, analist la Granit Fund Management, a declarat pentru Hungary Today că inflaţia din ianua­rie a fost influenţată probabil de mai mulţi factori. Scumpirea progresivă a carburanţilor nu va fi reflectată în datele pe ianuarie, sau doar în mică măsură. În acelaşi timp, unele servicii s-au scumpit deja în ianuarie, în timp ce sectorul telecom va înregistra o întârziere.

    Analiştii se aşteaptă la o scădere a inflaţiei pentru încă câteva luni, însă efectele de bază iau o direcţie nefavorabilă în a doua jumătate a anului şi începe reflaţia.

    Cu efectele de bază favorabile es­tompându-se, majorări solide de sala­rii ar putea între timp realimenta pre­siu­nile inflaţioniste, potrivit Reuters.

    Posibile reduceri ale subvenţiilor pentru energie în al doilea semestru, după alegerile din Parlamentul Euro­pean, reprezintă riscuri suplimentare în ceea ce privepte reaprinderea inflaţiei.

    În Cehia, după ce inflaţia şi-a atins vârful la peste 18% în 2022, banca centrală a ţării se aşteaptă ca rata anuală să scadă la 3% în ianuarie de la 6,9% în decembrie, odată cu estomparea efectelor de bază ale creşterii preţurilor energiei şi altor preţuri.

    Noile estimări ale băncii văd inflaţia la 2,6% în acest an şi sub ţintă în 2025. Tomas Holub, membru al boardului băncii, a declarat recent că focusul se va muta în scurt timp pe anul 2025, când, estimează acesta, inflaţia de bază va fi „pe deplin îmblânzită“.

    Un oficial FMI a avertizat totuşi că banca centrală cehă ar trebui să fie atentă la riscurile legate de aşteptările privind inflaţia, care se menţin peste ţinta sa de politică, cât şi la posibilele presiuni legate de creşterea solidă a salariilor.

  • Ca în filmele SF: Oamenii de ştiinţă sunt optimişti şi spun că apariţia unui medicament care să prelungească viaţa se apropie. Primii care vor scoate bani din buzunar ca să trăiască mai mult sunt miliardarii VIDEO

    Oamenii de ştiinţă care studiază biologia şi biotehnologia sunt din ce în ce mai optimişti cu privire la apariţia unei metode de intervenţie farmaceutică pentru prelungirea vieţii. Aceştia susţin că în viitor, pe baza cunoştinţelor acumulate apariţia unui medicament care să mărească durata de viaţă a unui om va fi posibilă. Până la acel moment, experţii sfătuiesc oamenii să nu ignore nici clasicele sfaturi privind un stilul de viaţă şi obiceiurile sănătoase, care s-au dovedit a fi soluţii funcţionale pentru o viaţă mai lungă.

    „Studierea pesoanelor centenare ne-a arătat că acestea tind să menţină o vârstă biologică mai joasă decât restul. Deciziile bune pe care le luăm legate de stilul de viaţă sau dietă sunt cele care ne ajută să trăim mai mult. Important e să trăim mai sănătos, nu neapărat să rămânem pe o linie de plutire ţinută în viaţă de intervenţii farmaceutice. Pe măsură ce vom acumula mai multă cunoaştere la ceea ce ne face să îmbătrânim, probabil că va apărea o cale prin care vom putea să ne extindem artificial durata de viaţă” a declarat Raul Cristian Fulea, doctor în biologie moleculară în cadrul New Castley University din Marea Britanie, la ZF Live.

    Dacă cele mai recente cercetări în domeniul biologiei şi biotehnologiei vor fi preluate de industria farmaceutică, posibilitatea de a crea medicamente ce pot trata primele semne ale îmbătrânirii înainte de a îşi spune cuvântul asupra corpului, devine reală. Cercetătorii caută să dezvolte nu numai o soluţie de prelungire a vieţii ci şi una care să asigure şi o viaţă mai sănătoasă.

    „Cercetările noastre pot fi folosite pentru a detecta problemele care apar legate de vârsta biologică. Putem identifica problemele care apar înainte ca acestea să se manifeste fizic cum ar fi apariţia ridurile sau alte semne ale îmbătrânirii. Există avantajul că prin intermediul acestei tehnologii poti face schimbări şi să aduci un om la un nivel mai bun de trai şi de sănătate. Cercetarea ar putea fi preluată şi dezvoltată pentru a crea soluţii farmaceutice care să ne permită să trăim mai sănătos şi mai mult”, a mai spus cercetătorul

    În scenariul apariţiei unei soluţii farmaceutice care să prelungească durata de viaţă a unui om, probabil că primii care vor avea acces la tratament vor fi miliardarii. Aceştia au început să investească încă din perioada pandemiei în soluţii pentru a opri sau măcar a încetini ritmul organismului.

    „Ca şi la orice altă tehnologie, cei mai interesaţi vor fi cei cu venituri suficient de mari care să le permită să acopere un tratament personal şi personalizat. Miliardarii investesc destul de mult în acest tip de cercetare. Este destul de comun faptul că ei au început să investească în cercetarea biologică şi biotehnologică”, a declarat Raul Cristian Fulea.