BusinessMagazin

Blog

  • Coama leului nu se vede bine dinafara

    Aprecierea leului in raport cu moneda europeana este excesiva si nesustenabila pe termen lung, iar dezechilibrele economiei si nesfarsitele discutii politice vor genera curand o depreciere abrupta. Cat de realist este acest scenariu?

     

    Tendinta de apreciere vertiginoasa a monedei nationale in fata celei euro­pe­ne nu mai poate dura prea mult, in opinia economistilor ungari de la OTP Bank. „Nu ne asteptam sa vedem pe viitor un trend sustinut de apreciere a leului“, declara pentru BUSINESS Magazin Eszter Gargyan, economist in depar­ta­mentul de cercetare al grupului ungar, anticipand pentru finele acestui an o paritate de 3,45 lei pentru un euro.

     

    O asemenea concluzie este, de altfel, deja un laitmotiv in comentariile facute de ana­listii romani si straini in ultima vreme. Cu totii pun degetul, din ce in ce mai apa­sat, pe aceleasi rani – deficitele tot mai mari (cu perspective firave de imbunatatire in vii­torul apropiat) sau interminabilele fra­man­tari politice (cu in­doiala „daca Roma­nia este sau nu locul potrivit pentru in­ves­titii in acest moment“, dupa cum spunea ambasadorul american Ni­cholas Taub­man). Pentru ca tendinta de apreciere sa continue, ar fi necesar si ca investitiile sa se traduca intr-o contributie mai im­por­tan­ta la cresterea economica decat la consum, cum se in­tam­pla in prezent, considera seful departamentului pentru cercetari de piata de la KBC Bank, Piet Lammens. Neindeplinirea acestei conditii il face sa fie „mai precaut in privinta potentialului de crestere pe ter­men scurt al monedei romanesti“. La argumentele care tin de situatia locala se adauga cele care tin de con­junc­tu­ra externa si care ar putea sa duca la acelasi rezultat: o depreciere (sau cel putin o stopare a aprecierii) a monedei nationale in fata euro. „Diferenta dintre dobanda la euro si cea la leu este din ce in ce mai mica“, puncteaza eco­nomistul Esz­ter Gargyan. La inceputul lui martie, Banca Centrala Europeana (BCE) a majorat dobanda de referinta pentru moneda euro­pea­na, de la 3,5% la 3,75%. Iar asteptarile ana­listilor sunt, si pentru viitor, de cres­te­re a dobanzii. Pe de alta parte, printr-o miscare ce a surprins intreaga piata (si nu doar pe cea locala), BNR a redus la 26 mar­tie dobanda de politica monetara cu jumatate de punct procentual, pana la 7,5% pe an. Tragand linie si adunand, de la ince­putul anului si pana in prezent, BNR a taiat 1,25% din dobanda de politica monetara. Diferenta tot mai mica intre dobanda la euro si cea la leu face, cel putin teoretic, pla­samentele pe piata romaneasca mai putin interesante pentru investitorii de portofoliu. Revenind in plan extern, si in­ce­ti­nirea economiei americane poate genera o scadere a apetitului derisc si o iesire a capitalurilor de pe pietele emergente cu grad mai mare de risc, asa cum este si cea romaneasca, sustine Gargyan. Iar cum piata valu­tara romaneasca este inca relativ mica si nelichida, adauga ana­listul bancii de investitii Dresdner Kleinwort (DKIB), Ivailo Vesse­linov, „este vulnerabila la schim­barea sentimentelor investi­torilor“. Practic, un exod al acestora ar echivala pe piata valutara lo­cala cu o cerere mare pen­tru moneda europeana si, in con­secinta, cu o depreciere a leului.

     

    Din partea analistilor straini au aparut deja opinii privind probabilitatea unor noi ma­jorari ale dobanzii BNR. In raportul anual al agentiei de rating Moody’s cu pri­vire la Romania, publicat la finele sapta­ma­nii trecute, se vorbeste deja despre vii­toa­re cres­teri ale dobanzii in acest an, „mai ales daca guvernul efectueaza toate chel­tu­ie­lile programate“. In raport este semna­la­ta „pozitia foarte dificila a bancii centrale“ ca urmare a unei combinatii de fac­tori cum sunt persistenta inflatiei, cresterea rapida a cre­di­telor, aprecierea monedei si politica fiscala expansionista. Ca do­ban­da ar putea creste spre finele anului este de acord si Pascaline della Faille, analist la Fortis Bank. Cresterile salariale si cheltuielile gu­­ver­namentale mai mari dupa aderarea Roma­niei la Uniunea Europeana vor peri­cli­ta „foarte probabil“ tinta de inflatie a bancii centrale, iar reactia acesteia va fi o inta­rire a politicii monetare, afirma repre­zen­tantul Fortis.

     

    Si Lammens de la KBC Bank subli­nia­za „situatia dificila“ in care se gaseste banca centrala romaneasca. Pe de o parte, spune el, probabil ca BNR vrea sa ince­ti­neasca sau chiar sa stopeze aprecierea leului, motiv pentru care are nevoie de o reducere a dobanzii. Pe de alta parte, cres­te­rea mare a consumului intern si nivelul ridicat al deficitului de cont curent suge­reaza ca nu mai este nevoie de o relaxare a politicii monetare in aceasta etapa. „Din acest punct de vedere, credem ca BNR a fost extrem de agresiva in miscarea re­cen­ta de reducere a dobanzii“, spune eco­no­mistul bancii belgiene, adaugand ca alte reduceri suplimentare ar creste riscul unei cresteri economice si mai nesustenabile sau chiar instabile.

     

    Nici italienii de la Unicredit Group nu anticipeaza reduceri viitoare de dobanda, cel putin pana la finele anului: intr-un ra­port pu­blicat luna trecuta, previziunile vor­besc despre un nivel al doban­zii de politica monetara de 7,5% pentru decem­brie. In privin­ta cursului de schimb euro/leu, italienii se asteapta la o evolutie rela­tiv constanta, cu un raport de 3,38 la finele lui iunie, res­pec­tiv septembrie si 3,37 in ultima luna a anului. Si, chiar daca va mai exista o reducere de dobanda, ea nu va fi mai mare de 0,5% si va veni cel mai devreme in a doua jumatate a anului, crede Ivailo Vesse­linov de la Dresdner Kleinwort. Si cercetatorii de la OTP Bank vorbesc despre „cateva posibile reduceri“, dar in nici un caz in lunile imediat urmatoare si doar daca evolutia inflatiei va cores­pun­de asteptarilor formulate de BNR. Pentru acest an, banca cen­trala si-a stabilit o tinta de inflatie de 4%, cu un interval de variatie de plus sau minus un punct procentual.

     

    Pentru sanatatea monedei nationale, cea mai acuta problema ramane insa cea a defi­­citelor, dublata de probabilitatea unei sca­deri a investitiilor straine, adica a sur­sei de acoperire a golului din vistierie. O cres­tere peste masura a deficitului de cont curent ar ridica in ochii inves­ti­torilor intre­bari privind riscul de a-si plasa banii aici, din cauza dezechilibrelor ma­croe­conomice. Iar aceasta inseamna un posi­bil motiv de exod al capitalurilor si, implicit, de cadere abrup­ta a monedei natio­nale. Iar asteptarile, la acest capitol, nu sunt deloc optimiste. Esti­marea bancii ger­mane Deutsche Bank vorbeste de un deficit de cont curent de circa 12,5% din PIB anul acesta, fata de 10,3% anul trecut. Fondul Monetar International, pe de alta parte, avertiza de curand ca adancirea defi­citului (anticipat de FMI sa ajunga la 12%) devine periculoasa. In acelasi timp, anti­cipeaza bancherii germani, investitiile straine vor fi de aproximativ 5,2-5,3 mili­ar­de de euro, in scadere de la 9,1 miliarde de euro anul trecut (cand au asigurat o aco­pe­ri­re a deficitului de cont curent in pro­portie de 90%). Din partea italienilor de la Unicredit, estimarile privind investitiile straine directe se situeaza cam in jurul acelorasi valori: anul 2007 ar urma sa adu­ca investitii straine de circa 5,6 miliarde de euro, iar in urmatorii doi-trei ani nivelul acestora se va stabiliza „undeva in jur de cinci miliarde de euro“, aprecia recent Fabio Mucci, economist in cadrul depar­ta­mentului de cercetare pentru Europa Centrala si de Est al Unicredit.

     

    La nivel macroeconomic, riscurile pe termen scurt raman scazute, considera Pas­caline della Faille, in conditiile in care anticipeaza ca investitiile straine directe vor continua sa fie importante. Totusi, apre­ciaza ea, „eco­nomia deja se supra­in­cal­zeste“, iar intr-un astfel de mediu orice schim­bare de atitudine din partea inves­ti­torilor si o iesire brusca de capitaluri poate pune presiune pe cursul de schimb. O de­pre­ciere brusca a leului ar afecta capac­i­ta­tea de rambursare a celor ce s-au impru­mu­tat in euro – iar numarul acestora nu e deloc mic. Ana­listul de la Fortis atrage aten­tia si asupra faptului ca o apre­ciere excesiva a monedei nationale ar putea dauna exportatorilor, con­secinta fiind o crestere si mai puternica a importurilor si deci o accentuare a dezechilibrului din ba­lanta comerciala. Pentru fe­brua­­rie 2008, belgienii de la Fortis Bank anticipeaza un raport euro/leu de 3,373, asadar, o usoara depreciere a monedei romanesti.

     

    In tot acest tablou, factorul politic a fost citat la randul sau ca unul ce poate influenta evolutia leului. „Agitatia politica este o problema continua in Ro­ma­nia“, afirma economistul OTP Bank, adaugand insa ca nu se asteapta ca aceasta sa aiba vreun efect semnificativ asupra inves­ti­to­ri­lor. Cu o singura exceptie: cea in care „ar exista sem­nele unei politici fiscale popu­lis­te ce ar de­teriora balanta fiscala semni­fi­cativ si s-ar adau­ga exploziei consumului si presiunilor infla­tioniste“. In conditiile actuale insa, Ro­ma­nia ramane o piata atractiva pentru inves­ti­torii straini, iar riscul unei iesiri de capitaluri (si implicit al unei deprecieri a leului) ramane limitat. Pe de alta parte, investitiile straine di­recte raman stabile, in opinia lui Eszter Gargyan, acoperind cea mai mare parte a deficitului contului curent in anii ce vin.

     

    Mai mult, pentru Romania apartenenta la UE si o „eventuala in­trare in Uniunea Monetara Euro­peana sunt ancore puternice, care vor im­pie­dica un colaps al sentimentului inves­ti­torilor si o retra­gere catastrofala de fonduri“, adauga si Vesse­linov de la Dresdner Klein­wort.  Astfel ca, in opinia lui, daca va exista o cri­za pe piata valutara romaneasca, ea va veni mai degraba din cauza unor eveni­men­te globale si fi­nan­ciare adverse si nu din cauza unor factori in­terni. Motiv pen­tru care Vesselinov anticipeaza, optimist, un curs euro/leu de 3,2 pentru finele lui 2007. Aceleasi sunt motivele pentru care, expri­mand un mesaj aproa­pe general in randul analistilor straini, Piet Lammens de la KBC Bank spune ca acum „nu dam prea mare importanta impac­tu­lui potential ne­gativ pe care il poate avea un deficit ridi­cat“ si cu atat mai putin „turbulentelor poli­tice“. Cel putin, adauga Lammens, nu in aceasta etapa.

  • Nicio veste buna

    Previziunile analistilor in privinta deficitului de cont curent al Romaniei in 2007 arata in unanimitate o majorare fata de anul trecut, cand deficitul a fost de 10,3% din PIB.

    Comisia Nationala de Prognoza

    10,4%

    Raiffeisen Bank

    11%

    OTP Bank

    11%

    UniCredit

    11,5%

    FMI

    12%

    Deutsche Bank

    12,5%

     

  • Lohn-ul moare, dar nu se preda

    Contrar tuturor previziunilor, lohn-ul nu moare, ci se transforma: marii producatori de confectii le subinchiriaza comenzi celor mici. Lohn-ul nu e insa o solutie pe termen lung, adevaratii castigatori ramanand tot produ­catorii capabili sa investeasca in marci proprii.

     

    Cu siguranta ca zilele lohn-ului nu s-au sfarsit, spune Maria Grapini, prese­din­tele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). „Toata lumea pre­vedea ca lohn-ul dispare. Ei bine, nu e asa! Avem solicitari de lohn pe care nu le putem onora.“ De ce? Pentru ca multe din fir­mele romanesti nu pot sa lucreze co­menzi de zeci de mii de bucati. Asa incat se va ajunge, dupa Grapini, ca multe dintre firmele mici si microintreprinderile din industria tex­tila, care acum lucreaza in sistem lohn, sa devina subcontractori pentru com­pa­niile mari romanesti care vor reusi sa reziste pe piata.

     

    La ora actuala, piata textilelor, esti­ma­ta la 9,5 miliarde de euro, se imparte in trei categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn (de departe majoritari), cei care incearca sa iasa de sub tutela lohn-ului si au inceput sa lucreze in paralel la co­lectii proprii, respectiv companiile auto­h­tone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut clujenii de la Jolidon si compania ID Sarrieri.

     

    Industria confectiilor a simtit printre cele dintai efectele integrarii Romaniei in Uniu­nea Europeana. Producatorii in lohn isi calculeaza costurile intr-un leu din ce in ce mai puternic, dar isi vand marfa in euro; mar­jele de profit s-au redus si mai mult de jumatate din cele peste 5.000 de firme de con­fectii existente la ora actuala sunt pe zero sau pe pierdere. „Declinul a inceput in 2005, odata cu intarirea brusca a monedei nationale si scumpirea utilitatilor cu 42%“, amin­teste presedintele FEPAIUS. Produ­ca­to­rii de textile acuza si importurile de mar­f­uri ieftine din China, Turcia si Siria. Atu­u­rile firmelor romanesti (mana de lucru ief­tina si apropierea de UE) au fost eclipsate in ultimii ani de eficienta de neegalat a in­dus­triei chinezesti. O camasa chinezeasca iese din fabrica la 1,5 dolari, in timp ce ro­manii o produc cu trei dolari, iar materia prima este in Romania de peste trei ori mai scumpa (cca un dolar) decat cea din China.

     

    Anul trecut s-a accentuat criza ince­pu­ta in 2005: productia industriala a scazut cu circa 13% si aproape 30.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor. In aceste conditii, numeroase voci din in­dus-tria textila se asteptau ca 2007 sa adan­ceas­­ca declinul. Dar cei mai multi dintre ma­nagerii contactati de BUSINESS Magazin cred ca era lohn-ului inca nu s-a incheiat, pentru ca firmele straine care au venit sa-si coa­sa textilele in Romania gasesc aici un stan­dard de calitate pe care producatorii din alta parte nu-l pot asigura. „O stofa produsa in Europa niciodata nu va fi trimisa in China pentru pre­lu­cra­re“, crede Dobra Laszlo, directorul general al Secu-iana, cel mai mare producator de pan­taloni din Romania. Pana la urma, con­sumatorii vor decide in mare parte cat se va produce in Europa si cat in Asia, dar nivelul calitatii e in favoarea noastra, spun producatorii de textile.

     

    „O parte dintre straini vor fi tentati sa renunte la «atelierul mestesugaresc Roma­nia» si se vor orienta spre spatiul ex-sovie­tic sau sud-estul Asiei. Dar nici nu se pune pro­blema sa dispara lohn-ul, deoarece cali­ta­­tea primeaza“, este de parere Ramona Julean, directorul de marketing de la Tina R. Compania, care detine o cota de piata de 10% pe segmentul modei fe­minine intre 20 si 30 ani, a semnat pentru 2007 contracte de productie in lohn in va­loare de pana la 2 milioane de euro cu fir­me romanesti. Julean este convinsa ca lohn-ul se va con­cen­tra de-acum catre fir­me­le mari, care pot livra produse de cali­tate in termen foarte scurt. Iar aceste firme mari vor ex­ter­­naliza comenzile catre micii fa­bricanti, pen­tru a putea sa le onoreze la timp. Reteaua Tina R numara 12 magazine, iar pana in 2008 intentioneaza sa mai des­chi­­da inca zece. In 2006, compania a avut o cifra de afaceri de peste 4 milioane de euro, cu o rata a profitului de aproximativ 10%. Pen­tru anul acesta, compania esti­mea­za o cres­­tere a veniturilor cu 50%.

     

    De partea cealalta a baricadei sunt fir­mele care cauta solutii „de avarie“ pentru a supravietui sau pentru a-si pastra clientii. Intre­bat de BUSINESS Magazin daca lohn-ul are viitor in Romania, Manuel Popa, direc­torul general de la Conted, companie care pro­duce pentru Zara, Esprit sau Benetton, da un categoric raspuns negativ. Popa sus­ti­ne ca aderarea la UE inseamna restran­gerea neta a productiei, iar piata interna e oricum redusa, din cauza puterii de cum-pa­rare mici. La o cifra de afaceri de 4,5 mil. euro anul trecut, compania, care lu­crea­za 100% pentru export, a avut un profit brut de 635.000 de euro, iar pen­tru anul in curs se asteapta ca si cifra de afa­ceri sa scada pana la 4 milioane de euro.

     

    Indiferent de cat de optimisti sau pesi­misti sunt in ceea ce priveste viitorul afacerii lor, producatorii de textile par de acord ca amenintarea principala din acest an este criza de forta de munca. „Toti pleaca sa munceasca in strai­na­tate sau in alte domenii. Suntem intr-o situatie para­do­xala: desi s-au des­fiin­tat locuri de mun­ca, cei care inca lucram in domeniu nu avem suficienti angajati“, constata Grapini.

     

    La aceasta, Stefan Fufezan, directorul comercial de la Moda Arad, una din com­pa­niile care au inceput deja sa externa­li­zeze comenzi catre firmele mai mici, mai adauga cursul valutar nefavorabil expor­ta­torilor si da verdictul: exporturile in lohn vor scadea semnificativ in 2007.

     

    Compania, care are printre clienti nume ca Betty Bar­c­lay, Marc Cain sau Hauber, sta bine totusi: a semnat pentru anul acesta contracte de productie in lohn de 4,2 milioane de euro si a inceput lucrarile la construirea unei fabrici care va angaja 1.000 de oameni. „Vom achizitiona anul acesta si utilaje noi, care sa duca la cresterea productivitatii“, spune Fufezan. Firma, care are in pro­prie­tate doar doua magazine de desfacere, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 3,8 milioane de euro, cu un profit de 0,1 milioane de euro. Pentru 2007, Fufezan estimeaza o cres­tere de pana la 4,2 milioane de euro.

     

    In tabara pesimistilor se plaseaza si di­rec­torul general de la Secuiana. „Lohn-ul va sca­dea in continuare, concomitent cu o res­trangere pe segmentul clientilor mai va­lo­rosi“, precizeaza Dobra Lasz­lo. So­cie­ta­tea, care lucreaza pen­tru bran­duri ca Brax, Bruno sau Va­ni­lla, are pentru anul in curs con­tracte de productie in lohn de 7 mi­lioane de euro – mai putin decat in 2005, cand a facut lohn de 7,4 mi­li­oa­­ne de euro. Firma, care are 16 ma­gazine si va mai desc­hide inca zece sau 12 anul aces­­ta, detine si o marca proprie, „Adam’s by Secuiana“, pe care a dezvoltat-o de cativa ani. Conducerea companiei, care produce 95% in lohn, estimeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri de circa 13 milioane de euro.

     

    „Viitorul apartine celor mari si puter­nici“, comenteaza Mircea Vasiu, brand ma­na­­ger al firmei sibiene Mondostar. De­pin­de insa de semnificatia cuvantului „pu­ternic“ pentru fiecare producator: pentru unii primeaza cifrele de afaceri cat mai mari, pen­tru altii puterea echivaleaza cu defi­nirea identitatii produselor. Ade­rarea a la­sat usa deschisa companiilor strai­ne, dar la fel de bine a deschis-o pen­tru romanii ce vor sa iasa in UE cu pro­dusele marca proprie. Gabriel Muraru, directorul general de la Dinasty, companie specializata pe pro­duc­­­tia de articole pentru barbati, nu pare de­loc ingrijorat. „«Ei» intra pe piata noas­tra, dar si «noi» putem merge la ei“, argu­men­­­teaza Muraru. Chiar daca, adauga el, „in prima faza este mult mai probabil ca H&M, de pilda, sa deschida un numar de ma­­gazine in Romania decat un producator lo­cal sa faca acelasi lucru la Roma sau Pa­ris“. Ori intr-o alta tara est-europeana. Pana acum, producatorul de lenjerie Joli­don le-a facut pe toate acestea: din 2000 in­coace s-a extins in Ungaria, Italia si Fran­ta, iar mai nou a cumparat Infiore, una din cele mai importante marci italiene de len­jerie, im­preu­na cu 65 din peste 100 de ma­ga­zine de­ti­­nute de aceasta. Gabriel Carlig, pro­prie­tarul companiei clujene, afir­ma recent ca primele magazine Jolidon din Ita­lia vor fi deschise la Milano si Roma.

     

    Olivera Mihet, directorul general al com­­­paniei Staff Colection, care detine mar­ca House of Art si opereaza lantul de maga­zine cu acelasi nume, cre­­de ca singurul mod in care fir­mele interne pot rezista in fata concurentei din Eu­ro­pa este „sa faca inves­ti­tii serioase in dez­vol­tarea pro­duc­tiei proprii“. Cu o cifra de afaceri de 56 de mili­oa­ne de lei (16,5 milioane de euro) rea­li­­za­ta anul trecut, Staff Collection detine trei unitati de productie in judetul Alba, iar acum are in curs de amenajare a patra fabrica, la Blaj. Pentru 2007, compania are ca obiective cresterea ci­frei de afa­ceri pana la 19 milioane de euro si des­chiderea a inca zece magazine, pe langa cele 50 de­ti­nute. Extinderea va cos­ta pana la cinci milioane de euro, in func­­tie de su­pra­fata si de ampla­sa­men­tul magazinelor.

     

    Concurenta bra­n­du­ri­lor internationale e va­zuta dintr-un unghi oa­re­cum diferit de directorul de retail de la Steilmann Ro­mania. „E drept ca ade­ra­rea va avea ca efect patrun­derea pe piata noas­tra a ma­rilor retaileri, precum Peek & Clo­p­­pen­burg sau H&M, dar va duce si la reducerea in timp a ofertei tip «taraba», de proasta calitate“, apre­ciaza Flori Panescu, direc­to­rul de retail al Steilmann Romania. Anul tre­cut, com­pa­nia a avut o cifra de afaceri de circa 17 milioane de euro. Cu un nou pro­prietar – grupul italian de textile Miro Radici -, Steil­mann are ca tinta dez­vol­tarea brandului propriu in tara, dar si peste gra­ni­te, de vreme ce firma din Romania preia admi­nistrarea retelelor de magazine ale gru­­pului din Cehia, Bul­garia, Ucraina si Re­pu­blica Moldova. „Vom administra piete pe care nu le cunoas­tem foarte bine. Pana in 2008 vom avea 21 de magazine in Europa de Est“, spune Panescu, care recunoaste ca sunt destule teme de facut la capitolul organizare si logistica.

     

    In Romania, Steilmann detine 53 de ma­ga­­zine, iar numarul lor va creste, anul aces­ta, cu inca noua. Investitia medie pe ma­ga­zin este cuprinsa intre 100.000 si 200.000 de euro. Sub umbrela Miro Radici, Steilmann Ro­mania se asteapta la o cres­te­re a cifrei de afaceri cu 30% in acest an. Pla­nu­rile Radici in urmatorii doi ani vizeaza du­blarea cifrei de afaceri a filialei din Romania si o marja de profit de 10%, in conditiile in care pana anul acesta profitul a fost de 8% din cifra de afaceri. Si pro­duc­tia in lohn este contractata integral. Fa­bricile com­pa­niei – de la Si­ghetu Ma­r­ma­tiei, Satu Mare, Craiova si Sibiu – vor lucra la capacitate maxima, de vre­me ce Roma­nia va deveni centrul Steil­mann pe productie al grupului Radici, pentru toata Europa de Est.

     

    In curs de realizare este proiectul pen­tru o platforma industriala textila, la Satu Mare, ce va deservi „toti clientii care fac parte din grupul Ra­dici“, spune Flori Pa­nes­cu. Platforma va func­tiona ca un cen­tru ce va coordona activitatea de pro­ductie din fabricile din Romania. „Sunt cli­enti ai gru­pului care pana acum au produs in Moldova, Macedonia sau in diverse tari din Euro­pa. Toti se vor in­drep­ta catre fa­bri­cile Ra­dici din Romania. Nu vor fi refu­zate insa nici comenzile venite de la com­pa­nii din afa­ra grupului“, spune Panescu, amin­tind printre clienti branduri precum Max Mara, Es­cada sau Esprit. Pe langa dez­vol­tarea Steil­mann, compa­­­­nia in­te­n­tio­nea­za sa in­tre pe piata si cu alte bran­duri, cum sunt Apa­nage, Emo­zio­ni, Eri­ca Roessler, Kirs­ten, Gigi si Dre­ssMas­ter. „Sunt branduri de sine statatoare si vor fi co­­mer­cializate in ma­ga­zine separate“, preci­zea­za directorul de retail al Steilmann. Din esti­­marile com­pa­niei, cota de piata a Steil­mann in Romania este de circa 4-5% din tota­lul pietei de fa­shion (textile si incal­ta­minte), dar in pers­pec­tiva anilor 2009-2010 com­pa­nia se asteapta sa mai castige 3% din piata.

     

    Producatorii de textile care iau in calcul si varianta intaririi marcilor proprii au inte­les ca trebuie sa ofere produse mai bune decat „chi­ne­zis­me­le“ actuale, dar mai ieftine decat bran­durile straine. „Chiar daca nu inten­tionam sa re­nuntam la activitatea de lohn, atat timp cat ra­mane pro­fitabila, ne con­­c­en­tram in pa­ralel si pe dezvol­ta­rea pro­priilor marci“, spu­ne Mircea Vasiu, brand mana­ger Mon­dostar Sibiu. „Companiile mari vor deveni ceva mai mici si mai efi­ciente, accentul va fi pus foarte mult pe colectiile proprii, iar brandurile nationale se vor extinde“, crede Vasiu.

     

    La o cifra de afaceri de 19,7 milioane de lei (5,8 milioane de euro), Mondostar, care ex­porta peste 80% din productie in Ger­ma­nia si Elvetia, a avut in 2006 un profit de 400.000 de lei (aproape 120.000 de euro). Pe seg­­mentul de sacouri si costume bar­ba­testi, producatorul sibian lucreaza pen­tru fir­mele Strellson (care detine licenta pen­­tru brandul Tommy Hil­fi­ger in Europa) si Digel, iar pe par­tea de pantaloni de dama produc­tia este rea­lizata sub mar­ci­le Basler si Lei­ne­­we­ber. Mondostar a semnat anul trecut con­tracte de productie in lohn de 5,8 milioane de euro, dar pentru 2007, va­loa­rea lor a sca­zut la 4 milioane de euro.

     

    In aceste conditii, o marca proprie ra­ma­ne o necesitate. Mondostar are doua: Bou­­levard si Status, pe care vrea sa le con­so­lideze pe piata interna, iar cu prima din ele are intentia sa patrunda si pe piata ex­ter­na. „Suntem in discutii cu firme atat din tarile vestice, cat si din Rusia. Intr-o pri­ma faza vrem sa ex­por­tam marca Bou­le­vard prin inter­me­diul rete­le­lor de dis­tri­bu­tie, iar mai tarziu prin magazine pro­prii“, sus­tine Mircea Va­siu. Cu cinci ma­ga­­zine pro­prii, Mon­­dostar urmeaza sa deschida inca doua pana la sfarsitul anului.

     

    In fine, investitia intr-o marca proprie este vazuta de Gabriel Muraru de la Di­nas­ty ca o urgenta, avand in vedere ca „Roma­nia este o piata in formare, unde merita sa dezvolti o afacere acum si nu mai tarziu, cand deja vor fi competitori directi lanturi mari de magazine din Europa“. Anul aces­ta, Dinasty are prevazuti 1,8 milioane de lei (530.000 de euro) pentru renovari si des­chideri de magazine. In prezent, com­pa­nia are 27 de magazine, dintre care sapte sunt marca proprie a Dinasty, iar 20 sunt detinute impreuna cu firma Agnes Toma, sub marca de retail Alb & Negru. La o cifra de afaceri de 5,6 milioane de euro, in 2006, Dinasty a avut un profit net de 1,3 milioane de euro, iar pentru 2007, cifra de afaceri este esti­mata la 6,4 milioane de euro. Potrivit lui Muraru, firma vrea sa deschida si un show­room in Bucuresti – „un fel de centru de creatie si comanda pentru mo­dele unicat“.

  • Studiu de caz

    „2007 se anunta extrem de greu. Cine rezista are garantia ca poate sa isi duca businessul mai departe“, spune Maria Grapini, presedinta FEPAIUS.


    FORTA     DE     MUNCA: De la 830.000 de an­ga­jati in 1990, in industria textila mai lu­crea­za acum 390.000, fiind vacante aproa­­pe 20.000 de locuri de munca.


    UTILITATI: Cresterea preturilor la elec­tri­ci­tate, gaz si energie termica a dus la majo­rarea costurilor de productie cu 30% din 2005 pana in prezent.


    EURO: Aprecierea leului continua sa diminueze veni­turile exportatorilor.


    MATERII PRIME: Filaturile si tesatoriile produc 20% din cat produceau in 1989.


    MEDIU: Industria usoara mai are de trecut inca un examen, pentru ca producatorii tre­­buie sa-si alinieze tehnologia la stan­dar­dele UE in materie de limitare a poluarii.


    CONCURENTA: Marfurile romanesti intra de-acum in concurenta cu marile bran­duri, dupa ce s-au luptat in ultimii ani mai ales cu marfurile din China si Turcia.

     

    Productie mai mica…

    Productia de textile-pielarie va scadea cu 20% in 2007, pre­vizioneaza presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare. Scaderea va avea un ritm de trei ori mai alert decat cel din 2006.

    An

    2005 (mil. lei)

    2006 (mil. lei)

    Variatie 2006/2005

    Total productie industriala

    10.433

    9.735

    -6,7%

    Textile

    2.257

    1.987

    -12,0%

    Imbracaminte

    6.220

    5.728

    -7,9%

    Pielarie-incaltaminte

    1.955

    2.020

    A3,3%



    …dar mai valoroasa

    Pe hartie, valoarea exporturilor de textile si pielarie-incaltaminte a crescut anul trecut fata de 2005, in timp ce exportul de imbracaminte a scazut. Practic, mare parte din marfurile vandute afara sunt doar cusute in Romania si trimise inapoi in tarile de origine.

    An

    2005 (mil. lei)

    2006 (mil. lei)

    Variatie 2006/2005

    Total export

    5.668

    5.718

    A0,8%

    Textile

    909

    1.017

    A11,9%

    Imbracaminte

    3.332

    3.179

    -4,6%

    Pielarie-incaltaminte

    1.426

    1.522

    A6,7%

     

    Sursa: FEPAIUS

  • TOP ZF: Ati fost martori la fuziuni si achizitii de 4 mld. €, in 2006

    Valoarea cumulata a tranzactiilor derulate in 2006 pe piata locala a trecut de 4 mld. euro, iar dintre acestea cele mai multe au fost facute de investitori straini, arata ZF Top Tranzactii, un supliment special al Ziarului Financiar lansat saptamana trecuta.

     

    Top Tranzactii prezinta in detaliu 68 de fuziuni si achizitii desfasurate anul trecut si in primele luni din 2007. Descriind fiecare tranzactie, Topul identifica partenerii si consultantii, atat ai vanzatorilor cat si ai cumparatorilor. Astfel, pentru prima data pe piata romaneasca, devin vizibili si actorii din umbra ai tran­zactiilor, adica avocatii si bancile de investitii.

     

    Printre cele mai active case de avocatura de anul trecut se afla Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Popo­vici si Asociatii, Musat si Asociatii, Salans, Schoenherr, Tuca Zbar­cea si Asociatii, Voicu Filipescu si Asociatii, Bostina si Asociatii, pre­cum si Radu Taracila Padurari Rete­vo­escu. De asemenea, dupa cum era de as­teptat, marile companii de consultanta si audit din Big Four, si anume Ernst & Young, PwC, KPMG si Deloitte au fost implicate in patru-cinci tranzactii. Topul mai contine si 25 de interviuri cu actori ai tranzactiilor sau consultanti.

     

    Cea mai mare tranzactie a anului trecut o reprezinta preluarea pachetului majoritar la Electrica Muntenia Sud de catre Enel, care urmeaza sa plateasca statului roman 820 mil. euro. Tran­zactia nu a fost inca finalizata.

     

    Gigantul austriac Erste Bank si-a majorat participatia la BCR platind 410 mil. euro pentru 7,2% din titlurile bancii salariatilor institutiei in a doua tranzactie de pe piata locala. Pe locul trei in clasamentul ZF se afla preluarea de catre Cuprom a RTB Bor, urmata de exit-ul realizat de fondul de investitii Advent International.

    Anul 2006 a fost unul plin la capitolul de fuziuni si achizitii pe piata romaneasca, insa abia acum, cand toate informatiile sunt adunate intr-o singura lucrare, se vede cu adevarat cat de fierbinte a fost segmentul de M&A (merger & acquisitions – fuziuni si achizitii).

     

    „Ma astept ca zona de M&A sa fie din ce in ce mai dinamica pe piata locala“, a declarat Misu Negritoiu, director general al ING Bank Romania, prezent la evenimentul de lansare a Top Tranzactii organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.

     

    Cei mai activi investitori in real estate-ul local s-au dovedit a fi austriecii si britanicii, carora cu greu le-au scapat printre degete deal-uri de amploare. In aceste conditii tranzactiile de zeci si chiar sute de milioane de euro au incins real estate-ul autohton, randamentele ridicate atragand un numar tot mai mare de jucatori. Pentru acest an se intrevede un numar similar de tranzactii pe acest segment, dezvoltarea pietei imobiliare fiind departe de maturitate.

     

    Dupa achizitii de aproape jumatate de miliard de euro in primul trimestru, in piata sunt asteptate primele tranzactii de portofolii. Totodata, imobile de birouri precum America House, Anchor Plaza sau mall-urile dezvoltate de Iulius Group ar putea fi la sfarsitul anului active inregistrate in portofoliul altor companii.

     

    Segmentul local de M&A a lasat loc si la surprize. Doua dintre ele s-au consumat in energie, care, dincolo de cifre, au lansat un mesaj foarte puternic. Grupul Rompetrol a cumparat cel mai mare operator petrolier independent francez Dyneff, dovedind prin acest lucru ca firmele cu nucleu romanesc au puterea de a intra in Vest, iar Petrom a intrat anul trecut in Rusia, adevaratul El Dorado pentru orice companie petroliera, de oriunde ar fi ea.

     

    In ceea ce priveste perspectivele din energie, acestea ar putea fi reprezentate in primul rand de startul privatizarilor complexurilor energetice, dar si de alegerea echipei de consortiu pentru reac­toa­rele 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cer­navoda si, poate, continuarea privatizarilor in seg­mentul de distributie si furnizare a energiei.

     

    Un alt eveniment, care ar fi putut fi unul dintre cele mai importante ale anului tre­cut, va fi transferul pachetului de actiuni al Electrica Muntenia Sud catre italienii de la Enel.

     

    Printre cele mai asteptate tranzactii din domeniul energiei se numara si listarea la Bursa a unor pachete minoritare la Nu­clear­electrica, Hidroelectrica, Romgaz, Distri­gaz sau Transgaz. Totusi, singura com­panie dintre cele enumerate care are sanse reale sa se listeze in acest an este Trans­gaz, pentru care s-a ales deja inter­mediarul, oferta publica urmand sa se de­ruleze in a doua jumatate a anului.

     

    In sectorul metalurgic, deal-urile sunt des­tul de rare in ultimii ani, una din posi­bi­lele tranzactii din acest an fiind preluarea de catre Cuprom a exploatarii minelor Cu­pru­min Abrud si Moldomin Moldova Noua.

     

    Pe de alta parte, dezvoltarea con­su­mului si explozia retailului modern au im­pul­­sionat van­zarile in sectorul bunurilor de larg consum. Branduri puternice create in timp de investitori lo­cali, precum Aldis sau Caroli, pe piata meze­lurilor, Borsec sau Biborteni, pe piata apelor mi­ne­rale, La Dorna, Zuzu si Fulga, pe lactate, chiar si cio­co­latele Primola sau Kandia, ar putea fi tinta pre­luarilor de catre multinationale in cautarea unor pozitii mai solide pe piata sau a unor noi segmente.

     

    Un domeniu la fel de antrenant a fost cel far­maceutic, unde valoarea cumulata a tranzactiilor a atins 500 mil. euro. Despre 2006 pe aceasta piata se poate spune clar ca a fost anul producatorilor, iar despre 2007 oamenii din farma spun ca va fi cu sigu­ranta anul marilor exit-uri pe distributie. Dintre producatori merita amintita privatizarea Antibiotice Iasi si o posibila vanzare pentru LaborMed Pharma, un alt jucator de top.

     

    Anul 2006 a marcat si debutul primei companii farmaceutice romanesti pe o bursa straina. Astfel, grupul A&D Pharma, care reuneste distribuitorul Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu, se tranzactioneaza din octombrie la Bursa din Londra.

     

    Cu toate ca industria de IT&C a fost lipsita in 2006 de tranzactii de anvergura, nu­mele implicate in deal-uri si tendintele care au generat aceste miscari n-au fost mai putin spectaculoase.

     

    Doi giganti IT au intrat in Romania prin achi­zitia afacerilor unor tineri romani. La aceasta se adauga miscarile de consolidare si extindere pe noi piete ale jucatorilor lo­cali, iata de ce anul 2006 poate fi numit anul dot.com.

     

    De la tranzactiile asteptate de ani de zile in telecom (precum RCS&RDS si mai nou Te­le­mobil – Zapp), anul acesta ar putea aduce primele achizitii ale unor companii care activeaza exclusiv online, precum Neogen.

     

    Furnizorii de servicii IT si producatorii de soft vor fi o tinta preferata a ofertelor de pre­luare, atat din partea jucatorilor locali, cat si din partea unor jucatori mari inter­nationali care sunt asteptati sa intre pe piata locala (precum Cap Gemini – cel mai mare furnizor de servicii IT din Europa).

     

    De altfel, majoritatea proprietarilor de companii IT&C cu afaceri de peste cateva mi­li­oa­ne de euro recunosteau anul trecut ca li s-a pro­pus sa-si vanda afa­cerea. Intrebarea este cine va spune da anul acesta.

    Freamatul de anul trecut a venit si pe piata servi­ciilor financiare dupa o serie de mai multi ani in care jucatorii din sistem s-au dezvoltat organic, in liniste, dupa socul falimentelor de la sfarsitul anilor ’90. Noi tranzactii se anunta in 2007, in conditiile in care un sir lung de nume grele au facut un prim pas pe piata locala. Companii de asi­gu­rari precum Asiban sau Asirom sunt tinte probabile de preluare, in timp ce pe piata bancara nume precum Banca Transilvania sau Carpatica sunt cel mai des vehiculate.

     

    Cu toate acestea abia intrarea in UE va aduce marele val al fuziunilor si achizitiilor. Vor depasi acestea 4 mld. euro? Urmatorul anuar ZF va spune acest lucru.

  • Fratii nostri de peste conducta de titei

    In Romania, mai investesc doar in puncte-cheie si prefera sa se extinda doar cu numele si mai putin cu investitiile. In schimb, Petrom si Rompetrol isi consolideaza retelele de retail in Bulgaria, dar

    si in Serbia sau Ucraina.

     

    Cu patru ani in urma, Vlad Seitan, proas­pat angajat la OMV, a plecat cu un buget de 24 de milioane de dolari in Ser­bia, pentru a incepe dezvoltarea unei rete­le de benzinarii. „A fost o perioada fru­moasa si foarte dificila, dat fiind ca tocmai atunci fusese ridicat embargoul pe car­buranti si lumea abia se obisnuia cu ideea“, povesteste Vlad Seitan. In perioada cat a stat in Serbia, Seitan a coordonat des­chi­derea a 16 benzinarii, iar din 2005 s-a in­tors in Romania. Intre timp, in Serbia re­tea­ua OMV a ajuns la 31 de statii, dar Vlad Seitan s-a intors in Romania, de unde con­duce dez­voltarea OMV Mineraloel (com­pa­nie aflata in portofoliul Petrom, care ad­mi­nis­treaza retelele OMV din Romania, Bul­garia si Serbia). Afacerea a fost cum­pa­rata anul trecut de Petrom-OMV, in urma unei tranzactii de 234 de milioane de euro.

     

    Dat fiind ca, odata cu achizitia retelei OMV de catre Petrom, cresterea numarului de statii OMV in Romania a fost sistata, Vlad Seitan se va ocupa si in acest an de dez­voltarea retelei din Serbia, unde vor fi des­chise 12 statii in acest an (care se vor ala­tura celor 31 existente), dar si a celei din Bulgaria, unde vor fi deschise cinci sta­tii (pe langa cele 74 existente). 

     

    Deschiderea celor 17 statii in cele doua tari vecine reprezinta o investitie a Petrom Group de 25 de milioane de euro, ti­nand cont ca bugetul aproximativ pentru deschiderea unei statii este de 1,5 milioane euro, dupa cum spune Vlad Seitan. Petrom nu va mai extinde reteaua OMV, mai ales ca are pentru brandul Petrom planuri mai mari de extindere, grupul intentionand ca in acest an 119 statii Petrom sa fie con­struite sau reconstruite.  

     

    Daca Petrom Group, prin brandul OMV, va ajunge la inceputul lui 2008 la o retea de 43 de statii in Serbia si 79 in Bul­garia, nici rivalii de acolo nu se vor lasa mai prejos, reteaua locala Petrol inten­tio­nand sa mai inaugureze inca 50 de statii in urmatorii doi ani. In ceea ce ii priveste pe concurentii din Romania ai Petrom, acestia au planuri asemanatoare in tarile vecine. Luk­oil, al doilea pe piata, doreste sa des­chida pana in 2010 inca 40 de benzinarii in Bul­garia si 20 in Serbia si Muntenegru. In­tentii de dezvoltare in cele doua tari are si Rompetrol, care insa, cu un buget de 30 de milioane de euro, vrea sa ajunga la 120 de statii si sa intre direct pe locul al treilea ca numar de benzinarii in Bulgaria la sfarsitul lui 2008.

     

    „In urma investitiilor care se vor face in urmatorii doi ani, Rompetrol isi propune sa atinga o cota de piata de 20%, devenind astfel unul dintre principalii trei jucatori din piata“, comunica oficialii Rompetrol, companie ale carei planuri de investitii in 2007 pentru Bulgaria, Serbia sau Ucraina sunt mai ambitioase decat cele pentru Ro­ma­nia. Aici, numarul de statii prognozate sa fie deschise este de 30 (plus 600 statii mo­bile), cele mai importante proiecte pen­tru deschideri fiind in „zone cat mai cen­tra­le“ din Bucuresti, dupa cum spune Adrian Volintiru, directorul financiar al Rompetrol Downstream.

     

    „Nu putem vorbi despre investitii pre­ferentiale, ci de o extindere a retelei de statii pe care le operam si in afara tarii“, afir­ma oficialii Rompetrol. Acestia preci­zea­za ca in Bulgaria, principalele motivatii pen­tru extinderea retelei sunt atat poten­tia­lul pietei, cat si proximitatea cu Ro­mania si mai ales cu Rompetrol Rafinare (Petromidia). In raport cu apropierea de Romania si de Pe­tro­midia a fost dezvoltata de patru ani in­coace reteaua bulgareasca a Rompetrol, care este prezent in special in jurul zonei Ruse: „In prezent, ne extindem spre toate zo­nele active din punctul de vedere al con­su­matorilor, dintre care se disting con­cen­trarile din jurul oraselor Sofia-Plovdiv si Varna-Burgas – la malul Marii Negre“.

     

    Oficialii Rompetrol spun ca dez­vol­tarea retelei de benzinarii in Bulgaria este cu atat mai usoara cu cat aceasta piata este foarte asemanatoare cu cea ro­ma­neasca: „Cele doua piete sunt relativ si­mi­lare, dat fiind ca si in Romania, si in Bul­garia, Rompetrol intalneste doi concurenti „clasici“ precum OMV si Lukoil si pe ambele piete este foarte apreciata o oferta bogata in servicii cu valoare adaugata (ben­zinariile cu magazin, restaurant etc. – n.red.)“. Pe piata bulgara, Rompetrol do­reste sa castige o cota cat mai mare din piata de GPL, dat fiind ca „in Bulgaria, GPL  (gazul petrolier lichefiat) este foarte apre­ciat si se gaseste in fiecare statie de distri­butie a carburantilor“.

     

    Daca in Bulgaria Rompetrol va intra mai mult cu investitii proprii, in Serbia, gru­pul este mai interesat de operarea sta­tiilor in franciza, vrand sa ajunga la o retea de 100 de statii la sfarsitul lui 2008, dintre care 50 sa fie deja francizate la sfarsitul acestui an. Ca si Bulgaria, si piata sar­beas­ca are un punct in plus de atractie, din­colo de potentialul de dezvoltare eco­nomica: „Serbia se afla in zona noastra de interes strategic, iar intentiile noastre de a investi in Serbia nu vizeaza doar operarea de ben­zi­narii. The Rompetrol Group NV (TRG) a inaintat recent autoritatilor sarbe o scri­soa­re in care isi exprima intentia de a par­ti­cipa la privatizarea companiei Naftna In­dustrija Srbije (NIS). Daca vom castiga licitatia pentru NIS, ne va fi mult mai usor sa aprovizionam aceasta retea“, comunica aceiasi oficiali ai Rompetrol.

     

    O alta tara pe care Rompetrol o vizeaza cu o retea de peste 100 de ben­zi­na­rii in urmatorii doi ani este Ucraina, unde com­pania controlata de Dinu Patriciu de­tine 10% din piata en-gros (benzina cu cifra octanica 95), fiind deocamdata prezenta doar pe acest segment. In acest an, Rom­petrol vrea sa deschida prima benzinarie in Ucraina: „Es­timam atingerea unei cote de piata de 20% din piata Ucrainei, mai ales in sudul tarii, ca urmare a intrarii pe partea de re­tail, iar obiectivul major al anului 2007 (pe retail) este dezvoltarea unei retele de 109 statii de distributie a carburantilor, atat pro­prii, cat si in sistem de franciza, cres­cand astfel si volumul de cantitati dis­tri­bui­te prin statii“, mai spun oficialii Rompetrol.

  • Romania stagneaza

    Piata de retail de carburanti din Romania (de aproximativ 2.000 de benzinarii) se imparte intre Petrom Group, Rompetrol Downstream, MOL, Lukoil si Agip, res­pec­tiv benzinariile private.

    CEA MAI MARE. Petrom Group are cea mai mare retea de distributie de carburanti, de 510 benzinarii, carora li se alatura si cele 74 de benzinarii OMV. Cota de piata: 30%

    LOCUL AL DOILEA. O cota de piata de 24% este ocupata de benzinarii particulari, care insa nu pot concura la capitolul venituri sau volum vandut. Pe al doilea loc, dupa dimensiunea retelei, se afla Lukoil (cu 300 de statii in portofoliu – 15% din piata), iar in functie de volumul vandut se afla reteaua MOL cu 131 statii – 6,5% din piata.

    ROMPETROL. Cu o cota de piata de 14%, grupul lui Dinu Patriciu are in Romania 102 statii proprii si 178 Partener Rompetrol. Reteaua Rompetrol este mai extinsa in afara tarii – cea mai extinsa retea fiind in Franta (260 de benzinarii) si 4% cota de piata.

    IN DEZVOLTARE. Italienii de la Agip (cu 26 de statii) intentioneaza ca, la sfarsitul aces­tui an si dupa investitii de 38 de milioane de euro, sa atinga 2% cota de piata.

  • Bulgaria, in crestere

    Pe piata bulgara activeaza in jur de 1.770 de benzinarii, principalii concurenti fiind Petrol, Lukoil, Shell, OMV si Rompetrol. 

    LIDERUL. Cea mai mare retea din Bulgaria apartine companiei bulgare Petrol (cu actionariat majoritar de stat), care detine 400 de statii pe intreg teritoriul. 

    SECUNDUL. Ca si in Romania, unde este cel mai mare lant de benzinarii dupa fosta companie nationala (Petrom), in Bulgaria Lukoil detine 150 de statii, dar si cea mai mare rafinarie din Balcani. 

    URMATORII. Cu pana la 100 de benzinarii, pe piata bulgara functioneaza urmatoarele retele: OMV (69), Shell (82) si Rompetrol (35). 

    IN CRESTERE. Pe piata bulgara au aparut in ultimii ani si retele mai noi: Ecopetrolium (23   de statii), Ecoelda (15) si Opet (7). Restul pietei se imparte intre statiile independente.

  • Lagardere intra in Slovacia

    Grupul francez de media Lagardcre si-a facut intrarea pe piata slovaca prin achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al postului privat de radio Okey Rádio. Detaliile financiare ale tranzactiei nu au fost date publicitatii.

     

    Michel Fleischmann, presedintele filialei poloneze a grupului, citat de Czech Business Weekly, spune ca acesta este abia primul pas, iar pe termen lung, Lagardcre isi propune sa construiasca in Slovacia o afacere cel putin la fel de solida cum este cea din Cehia. Aici, grupul francez detine posturile de radio Evropa 2 si Frekvence 1, situate pe locurile al doilea si al treilea in termeni de audienta. In Praga, Lagardcre controleaza posturile locale Radio Bonton si Info radio. Grupul francez opereaza si compania de vanzari de publicitate Regie Radio Music, a doua din tara in privinta vanzarilor de publicitate catre posturile de radio. In Slovacia insa, misiunea Lagardcre nu va fi deloc usoara. Piata este extrem de concentrata, primele doua posturi – Rádio Expres si cel public, Rádio Slovensko – controland jumatate din audienta. Okey Rádio, cu 669.000 de ascultatori saptamanali, detine o cota de 6,5% din piata, situandu-se pe locul al patrulea in termeni de audienta.

  • CREDITUL IEFTIN

    In domeniul financiar, bancile au atacat segmentul de mass-market inca de acum trei-patru ani, indreptandu-si din ce in ce mai mult atentia catre clientii de retail.

     

    Dupa un prim avant, restrictiile impuse de BNR au fortat bancherii sa gaseasca drumuri ocolite pentru a-si continua afacerile. Dupa o perioada de inertie aproape totala in fata primelor miscari ale BNR, 2005 a adus primele scaderi importante de dobanzi in piata: in ofertele bancherilor au aparut atunci dobanzi la lei undeva sub nivelul de 10% si credite ipotecare in lei cu dobanzi de 13-14%. Dobanzile au continuat sa scada, pe anumite produse si in principal la creditele in lei. Asa se face ca, cel putin la nivel promotional, pe piata romaneasca exista acum oferte de credite chiar si sub 6%.

     

    Totusi, astfel de oferte vin pe o piata in care, ca tendinta generala, bancile au majorat in mai multe randuri dobanzile la credite in ultimele luni, atat pentru imprumuturile in lei, cat si pentru cele in valuta. Si totusi, romanii au prins gustul creditului, invatand pe masura lectia vietii pe datorie. Un pas in plus a fost facut atunci cand bancile si marii comercianti au decis sa lucreze impreuna pentru a creste si mai mult apetitul de credite al romanilor. Dupa mai multi ani in care romanii si-au folosit cardurile din portofel doar pentru a-si extrage, de doua ori pe luna, salariile de la bancomat, explozia cardurilor de credit co-branded (in 2005) a schimbat semnificativ lucrurile si la acest capitol.

     

    Nu in ultimul rand, finantarea la locul vanzarii (prin companiile de consumer finance) a facut ca, dintr-un produs greu accesibil, creditul sa ajunga la indemana oricui. Iar vestea buna de abia acum vine: odata scapati de restrictiile BNR privind impunerea unui avans minim si a gradului maxim de indatorare, bancherii isi pregatesc deja noile strategii.