BusinessMagazin

Blog

  • Dosarul H&M

    Cine anunta mai tarziu va fi primul tinut minte”, spune in gluma
    Israel Visel, seful mallului Cotroceni Park din Bucuresti.
    Managerul se refera la faptul ca desi rivalii de la Baneasa
    Shopping City au anuntat primii faptul ca H&M va avea un
    magazin in cadrul proiectului, “primul H&M din Romania, si
    magazinul de referinta (flagship) va fi in Cotroceni Park”.

    Ce inseamna magazin de referinta pentru H&M? Suedezii, care
    au vandut anul trecut haine si incaltaminte de aproape 11 miliarde
    de euro, vor avea in Cotroceni Park un magazin ceva mai mare de
    2.000 de metri patrati, asa-numitul “black concept” – unitatea cu
    cele mai multe produse si cea mai mare suprafata.

    Desi magazinul va fi deschis de-abia anul viitor, pe holurile
    Cotroceni Park este anuntata deja, deloc discret, venirea unuia
    dintre cei mai populari retaileri de imbracaminte in randul
    tinerilor. “AFI Palace Cotroceni anunta deschiderea primului
    magazin din Romania al brandului ??? Coming soon!”, scrie mare pe
    un banner de la intrarea in mall dinspre bulevardul Timisoara, pe
    vitrina unui magazin inchis recent. H&M, numarul doi in piata
    europeana de imbracaminte, dupa Inditex, va avea spatiul chiar
    langa C&A, numarul trei pe piata de profil. “A fost nevoie sa
    mutam doua magazine pentru a le face loc. Retailerii au acceptat,
    am facut totul ca la carte, iar in noiembrie trebuie sa le predam
    spatiul. Magazinul va fi deschis la inceputul primaverii”, spune
    seful Cotroceni Park.

    Lucrurile nu par a fi atat de simple pe cat spune Visel. Rafar
    Brands, magazin de imbracaminte controlat de Octavian Radu, a fost
    inchis deja, iar reprezentantii Nissa spun si ei ca vor renunta la
    magazinul inchiriat in spatiul de la etajul unu, unde va veni
    H&M, pentru o alta locatie de la parter. “Magazinul Rafar
    Brands este inchis de pe 15 iulie 2010, dar contractul este inca in
    vigoare. Suntem inca in discutii cu proprietaii MegaFun pentru a
    stabili impreuna destinatia spatiului”, spun reprezentantii
    Rafar.

    Cele doua spatii inchiriate de Nissa si Rafar – care au o suprafata
    cumulata de 400 de metri patrati – nu sunt insa suficiente pentru a
    face loc unui magazin de 2.000 de metri patrati, despre care
    vorbeste Visel, astfel ca probabil si magazinul Reserved de 1.200
    de metri patrati din imediata apropiere va fi mutat sau inchis.
    Reprezentantii retailerului nu au dorit sa dea detalii referitoare
    la situatia magazinului din AFI Cotroceni, motivand ca se afla in
    negocieri cu conducerea mallului. Deocamdata nu a fost insa luat
    decizia de a parasi spatiul inchiriat la parterul si etajul unu al
    centrului comercial, potrivit reprezentantilor companiei.

    Jocul de sah cu magazinele pe post de piese poate fi periculos
    uneori pentru proprietarii de malluri, in conditiile in care
    investitiile in amenajarea spatiilor pot depasi 500 de euro/metrul
    patrat, iar contractele sunt semnate pentru o perioada de cel putin
    cinci ani.

  • Bazar in recesiune. Cu ce folos?

    “Loc in aer liber sau magazin in care se vand tot felul de
    obiecte, mai ales maruntisuri” – definitia din DEX a bazarului nu a
    fost intru totul respectata de retailerul Elmec cand a deschis
    primul bazar Converse din Bucuresti, Converse fiind brandul de
    tenisi aflat de cinci ani in portofoliul Elmec, distribuitorul Nike
    in Romania. Bazarul Converse s-a deschis la sfarsitul lunii aprilie
    – inceputul lunii mai pe bulevardul Stefan cel Mare din capitala si
    oferea articole de imbracaminte si incaltaminte Converse la preturi
    reduse: orice pereche de bascheti costa 79 de lei.

    Reducerile la un brand cunoscut si apreciat mai ales de tineri
    au functionat, iar clientii nu s-au lasat asteptati. Zilnic, in
    fata magazinului erau tot timpul circa 10-20 de oameni care isi
    asteptau randul. Intrarea in magazin se facea dupa principiul: unul
    intra, unul iese. Fie ca veneai dimineata, la pranz sau seara cu o
    ora inainte de inchidere petreceai minute bune in asteptare.


    “Am asteptat circa 30 de minute la coada, pentru a sta in
    magazin 15 minute. Intr-un final nu am reusit sa imi cumpar nimic,
    desi existau zeci de modele. Am descoperit unul care sa imi placa,
    insa nu am reusit sa gasesc perechea si dupa cateva minute de
    cautari am renuntat”, spune Anda, in varsta de 22 de ani, care
    tocmai isi incheiase sesiunea de cumparaturi, insa fara succes.


    Acest tip de magazin are o viata limitata, afirma Marilena
    Branzan, specialist PR in cadrul Elmec. Astfel, dupa cateva
    saptamani Bazarul Converse s-a transformat in Bazar Famous Brands,
    inchis la randul sau la sfarsitul lunii iunie. Famous Brands este
    un concept de magazine multibrand dezvoltat de Elmec pentru prima
    data in Romania, concept care a evoluat ulterior in Famous Brand
    Gallery – dezvoltat pe suprafete mai mari.

    Bazarul este un magazin asemanator outlet-ului, acesta din urma
    fiind destul de bine reprezentat in Romania. Cei de la Elmec
    Romania detin patru outlet-uri, iar alti retaileri de articole
    sportive care s-au orientat catre acest concept sunt Puma si
    Adidas. Exista de asemenea outlet-uri sub umbrela carora sunt
    oferite spre vanzare articolele mai multor companii.

    Fashion House Outlet Center, inaugurat in 2008, a fost primul
    centru de outlet din Romania, fiind dezvoltat de belgienii de la
    Liebrecht & wooD. Pe langa Fashion House Outlet Center, in
    Bucuresti sunt active opt mall-uri si cinci parcuri de retail.

    Outlet-ul, la fel ca si bazarul, este un magazin in care o
    companie isi expune spre vanzare produse din colectia trecuta sau
    din colectii mai vechi, insa la preturi reduse.Diferenta intre
    bazarul dezvoltat de Elmec si outlet este durata de viata.

    Outletul, la fel ca orice alt magazin, are o durata de viata
    nedeterminata, spre deosebire de bazar, care este deschis pentru o
    perioada limitata de timp. “Conceptul de retail bazar reprezinta un
    model de afacere cu o serie de avantaje, in aceeasi masura valabile
    atat in perioada de criza, cat si in perioade de dezvoltare
    economica normala”, afirma Szabolcs Nemes, Senior Project Manager
    in cadrul Roland Berger Strategy Consultants Romania.


  • Bazar in recesiune. Cu ce folos?

    “Loc in aer liber sau magazin in care se vand tot felul de
    obiecte, mai ales maruntisuri” – definitia din DEX a bazarului nu a
    fost intru totul respectata de retailerul Elmec cand a deschis
    primul bazar Converse din Bucuresti, Converse fiind brandul de
    tenisi aflat de cinci ani in portofoliul Elmec, distribuitorul Nike
    in Romania. Bazarul Converse s-a deschis la sfarsitul lunii aprilie
    – inceputul lunii mai pe bulevardul Stefan cel Mare din capitala si
    oferea articole de imbracaminte si incaltaminte Converse la preturi
    reduse: orice pereche de bascheti costa 79 de lei.

    Reducerile la un brand cunoscut si apreciat mai ales de tineri
    au functionat, iar clientii nu s-au lasat asteptati. Zilnic, in
    fata magazinului erau tot timpul circa 10-20 de oameni care isi
    asteptau randul. Intrarea in magazin se facea dupa principiul: unul
    intra, unul iese. Fie ca veneai dimineata, la pranz sau seara cu o
    ora inainte de inchidere petreceai minute bune in asteptare.


    “Am asteptat circa 30 de minute la coada, pentru a sta in
    magazin 15 minute. Intr-un final nu am reusit sa imi cumpar nimic,
    desi existau zeci de modele. Am descoperit unul care sa imi placa,
    insa nu am reusit sa gasesc perechea si dupa cateva minute de
    cautari am renuntat”, spune Anda, in varsta de 22 de ani, care
    tocmai isi incheiase sesiunea de cumparaturi, insa fara succes.


    Acest tip de magazin are o viata limitata, afirma Marilena
    Branzan, specialist PR in cadrul Elmec. Astfel, dupa cateva
    saptamani Bazarul Converse s-a transformat in Bazar Famous Brands,
    inchis la randul sau la sfarsitul lunii iunie. Famous Brands este
    un concept de magazine multibrand dezvoltat de Elmec pentru prima
    data in Romania, concept care a evoluat ulterior in Famous Brand
    Gallery – dezvoltat pe suprafete mai mari.

    Bazarul este un magazin asemanator outlet-ului, acesta din urma
    fiind destul de bine reprezentat in Romania. Cei de la Elmec
    Romania detin patru outlet-uri, iar alti retaileri de articole
    sportive care s-au orientat catre acest concept sunt Puma si
    Adidas. Exista de asemenea outlet-uri sub umbrela carora sunt
    oferite spre vanzare articolele mai multor companii.

    Fashion House Outlet Center, inaugurat in 2008, a fost primul
    centru de outlet din Romania, fiind dezvoltat de belgienii de la
    Liebrecht & wooD. Pe langa Fashion House Outlet Center, in
    Bucuresti sunt active opt mall-uri si cinci parcuri de retail.

    Outlet-ul, la fel ca si bazarul, este un magazin in care o
    companie isi expune spre vanzare produse din colectia trecuta sau
    din colectii mai vechi, insa la preturi reduse.Diferenta intre
    bazarul dezvoltat de Elmec si outlet este durata de viata.

    Outletul, la fel ca orice alt magazin, are o durata de viata
    nedeterminata, spre deosebire de bazar, care este deschis pentru o
    perioada limitata de timp. “Conceptul de retail bazar reprezinta un
    model de afacere cu o serie de avantaje, in aceeasi masura valabile
    atat in perioada de criza, cat si in perioade de dezvoltare
    economica normala”, afirma Szabolcs Nemes, Senior Project Manager
    in cadrul Roland Berger Strategy Consultants Romania.


  • Lupta intre farmacii si clinicile private

    Pe o piata imprevizibila din punct de vedere legislativ, vara
    acestui an impinge companiile din industria farmaceutica si a
    serviciilor medicale sa vina cu planuri noi de dezvoltare. Cel mai
    mare distribuitor si retailer de medicamente, grupul A&D
    Pharma, care controleaza reteaua de farmacii Sensiblu si
    distribuitorul Mediplus, a anuntat la inceputul lunii iunie
    deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti, dezvoltata sub
    brandul Anima.


    “Proiectul Anima a fost gandit in urma cu un an si a inceput in
    luna ianuarie. Am considerat ca nivelul cererii pentru serviciile
    medicale private, pe de o parte, know-how-ul si capacitatea
    manageriala a A&D Pharma, pe de alta parte, motiveaza startul
    acestui proiect”, spune Robert Popescu, CEO al A&D Pharma.


    Capitala nu duce lipsa de astfel de clinici, cu Medlife, Centrul
    Medical Unirea, Medicover, Sanador, Euromedic sau MedsanaGral
    Medical, care totalizeaza afaceri cu mult peste o suta de milioane
    de euro. Dincolo de potentiala aglomerare insa, criza din sanatatea
    publica stimuleaza dezvoltarea in continuare a pietei clinicilor
    medicale private, iar analistii estimeaza o crestere a numarului de
    unitati medicale private, nu numai din Bucuresti, ci din toate
    marile orase.


    Potrivit Monikai Stefanczyk, seful diviziei de analize in
    domeniul farmaceutic al PMR, firma poloneza de cercetare, piata de
    servicii medicale private, compusa din platile din surse proprii,
    abonamente si asigurari medicale private, va creste anul acesta cu
    13% si se va dezvolta si mai puternic in perioada 2011-2012.

    Conform estimarilor PMR, dupa o crestere de 15% in 2009, la 373
    de milioane de euro, piata va ajunge in 2010 la 420 de milioane de
    euro, in 2011 la 486 de milioane, iar in 2012 incasarile
    operatorilor privati vor atinge 609 milioane de euro.Dincolo de
    orice predictii, s-ar zice ca romanul scoate bani din piatra seaca
    pentru sanatate, din moment ce clinicile sunt asaltate de pacienti
    la orice ora din zi si din noapte. Renuntarea la cheltuielile
    pentru propria sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de
    costuri, cel putin pana acum.

    “A&D Pharma a lansat noua divizie de business Anima ca raspuns
    la cererea tot mai mare de servicii medicale de calitate. Starea
    precara a sistemului public de sanatate ii indeamna pe multi romani
    sa apeleze la servicii medicale private”, sustine Popescu,
    completand ca, pe langa cererea de servicii medicale individuale,
    mizeaza pe serviciile oferite companiilor.

    Oficialii A&D Pharma sustin ca in primii doi ani se vor
    concentra pe dezvoltarea Anima in Capitala, insa au in vedere si
    oportunitatile de extindere in tara. “Proximitatea este parte din
    ADN-ul conceptului pe care Anima il va impune pe piata. Ne dorim
    locuri cu vizibilitate, bine conectate la oras, usor accesibile
    pentru pacienti”, spune Robert Popescu, tintind o acoperire
    uniforma la nivelul Bucurestiului pana in 2012. Pe termen scurt,
    pana la finele lui 2010, compania estimeaza un numar cel putin
    patru clinici in Capitala, cu un trafic de circa 100.000 de
    pacienti.

  • Lupta intre farmacii si clinicile private

    Pe o piata imprevizibila din punct de vedere legislativ, vara
    acestui an impinge companiile din industria farmaceutica si a
    serviciilor medicale sa vina cu planuri noi de dezvoltare. Cel mai
    mare distribuitor si retailer de medicamente, grupul A&D
    Pharma, care controleaza reteaua de farmacii Sensiblu si
    distribuitorul Mediplus, a anuntat la inceputul lunii iunie
    deschiderea primei clinici proprii din Bucuresti, dezvoltata sub
    brandul Anima.


    “Proiectul Anima a fost gandit in urma cu un an si a inceput in
    luna ianuarie. Am considerat ca nivelul cererii pentru serviciile
    medicale private, pe de o parte, know-how-ul si capacitatea
    manageriala a A&D Pharma, pe de alta parte, motiveaza startul
    acestui proiect”, spune Robert Popescu, CEO al A&D Pharma.


    Capitala nu duce lipsa de astfel de clinici, cu Medlife, Centrul
    Medical Unirea, Medicover, Sanador, Euromedic sau MedsanaGral
    Medical, care totalizeaza afaceri cu mult peste o suta de milioane
    de euro. Dincolo de potentiala aglomerare insa, criza din sanatatea
    publica stimuleaza dezvoltarea in continuare a pietei clinicilor
    medicale private, iar analistii estimeaza o crestere a numarului de
    unitati medicale private, nu numai din Bucuresti, ci din toate
    marile orase.


    Potrivit Monikai Stefanczyk, seful diviziei de analize in
    domeniul farmaceutic al PMR, firma poloneza de cercetare, piata de
    servicii medicale private, compusa din platile din surse proprii,
    abonamente si asigurari medicale private, va creste anul acesta cu
    13% si se va dezvolta si mai puternic in perioada 2011-2012.

    Conform estimarilor PMR, dupa o crestere de 15% in 2009, la 373
    de milioane de euro, piata va ajunge in 2010 la 420 de milioane de
    euro, in 2011 la 486 de milioane, iar in 2012 incasarile
    operatorilor privati vor atinge 609 milioane de euro.Dincolo de
    orice predictii, s-ar zice ca romanul scoate bani din piatra seaca
    pentru sanatate, din moment ce clinicile sunt asaltate de pacienti
    la orice ora din zi si din noapte. Renuntarea la cheltuielile
    pentru propria sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de
    costuri, cel putin pana acum.

    “A&D Pharma a lansat noua divizie de business Anima ca raspuns
    la cererea tot mai mare de servicii medicale de calitate. Starea
    precara a sistemului public de sanatate ii indeamna pe multi romani
    sa apeleze la servicii medicale private”, sustine Popescu,
    completand ca, pe langa cererea de servicii medicale individuale,
    mizeaza pe serviciile oferite companiilor.

    Oficialii A&D Pharma sustin ca in primii doi ani se vor
    concentra pe dezvoltarea Anima in Capitala, insa au in vedere si
    oportunitatile de extindere in tara. “Proximitatea este parte din
    ADN-ul conceptului pe care Anima il va impune pe piata. Ne dorim
    locuri cu vizibilitate, bine conectate la oras, usor accesibile
    pentru pacienti”, spune Robert Popescu, tintind o acoperire
    uniforma la nivelul Bucurestiului pana in 2012. Pe termen scurt,
    pana la finele lui 2010, compania estimeaza un numar cel putin
    patru clinici in Capitala, cu un trafic de circa 100.000 de
    pacienti.

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Cum trebuie sa arate berea perfecta

    Intr-o seara caniculara de vara, intr-unul dintre cele mai la
    moda pub-uri din Capitala, povestea prezentarii berii s-a
    transformat intr-un veritabil show. Vreme de peste 40 de minute,
    Franck Evers a explicat de ce e important ca berea sa fie
    prezentata intr-un pahar rece, foarte curat, spuma sa aiba grosimea
    potrivita, iar chelnerul sa aiba cel putin contact vizual cu cel pe
    care il serveste.

    “Sunt olandez, noi suntem recunoscuti pentru zgarcenie. E
    dovedit insa ca dam cu 70% mai mult bacsis daca un chelner are
    contact vizual cu clientul”, glumeste Evers. El spune ca 93% din
    comunicare este nonverbala, iar schimbul de priviri este
    principalul element al “discutiei” cu un consumator la terasa,
    restaurant sau bar.

    Si e un lucru esential, pentru ca in functie de el, un client se
    poate intoarce sau nu in acelasi loc. “E drept ca 70% din nimic e
    tot nimic”, continua sa glumeasca olandezul de 40 de ani care are
    deja peste opt ani de experienta in trainingul barmanilor si face
    turnee de prezentare pentru Heineken, unul dintre cei mai mari
    producatori de bere la nivel mondial.

    Jan Derck van Karnebeek, general manager al Heineken Romania, nu a
    dorit sa comenteze pe marginea sumelor investite de companie in
    astfel de evenimente, dar a precizat ca bugetele alocate in acest
    an sunt cam aceleasi ca in anii trecuti.

    “Cel mai rau lucru pe care poti sa-l faci in perioadele grele
    este sa reduci costurile; dupa ce criza se termina, consumatorul
    isi aminteste daca ai facut rabat”, sustine Karnebeek. Compania sa
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de peste 211 milioane de
    euro, in conditiile in care cel mai mare producator de bere de pe
    piata, Ursus Breweries, filiala SABMiller, a avut vanzari de peste
    284 de milioane de euro.

    Expertul olandez are un program aglomerat – calatoreste cu avionul
    cel putin odata pe saptamana si de la Bucuresti avea un zbor catre
    Londra, unde urma sa tina o prezentare similara. In patru ani, de
    cand face turnee de prezentare pentru marca olandeza de bere, a
    vizitat mai mult de 2.000 de spatii de vanzare din peste 35 de
    tari. Marturiseste ca nu bea in timpul “programului de lucru”, desi
    una din principalele lui atributii este sa indemne publicul sa
    deguste berea.

    Pare un pasionat al acestei licori vechi de 5.000 de ani
    (“ganditi-va ca limonada are o istorie de numai 500 de ani”, zice
    el) si afirma ca apropierea lui de domeniu a inceput in urma cu mai
    bine de zece ani, cand avea cateva baruri in Amsterdam si un
    prieten, proprietar al unui restaurant, i-a atras atentia ca nu
    stie prea multe despre berea pe care o vindea.

    De-atunci s-a documentat constant si a participat la concursuri,
    ajungand in cele din urma sa fie ceea ce olandezii numesc “master
    draughter”. Termenul in sine nu are un echivalent exact, dar se
    traduce prin “expert in prezentarea berii”.

  • Zeci de mii de bucureşteni au devenit turişti navetişti pe litoral

    Poliţiştii spun că primul val de turişti a pornit pe Autostrada
    Soarelui vineri dimineaţa. “Au fost vreo 20 de mii de maşini. Spre
    seară, aproximativ 20 de mii de maşini se întorceau spre Bucureşti.
    Ne-am dat seama că trebuie să ne reorientăm planul de acţiune. Nu
    mai aveam de-a face cu un simplu turism de weekend. Foarte mulţi,
    din considerente economice, preferau să nu rămână peste
    noapte”.

    Aşa se face că sâmbătă fenomenul s-a repetat. Alte 20 de mii de
    maşini au plecat dimineaţa din Bucureşti cu destinaţia Litoral.
    Noaptea, valul s-a întors spre Capitală, provocând noi aglomerări.
    Duminică seara, cei de la circulaţie cred că peste 70 de mii de
    maşini se vor îndrepta spre Bucureşti.

    Cititi mai
    multe     pe www.gandul.info

  • Alina Dumitru şi Corina Căprioriu au câştigat Cupa Europei la judo

    La aceeaşi categorie (48 kg), Carmen Bogdan a fost învinsă, în
    primul tur, de olandeza Patty Joldersma, iar Violeta Dumitru a
    debutat cu dreptul în faţa sportivei franceze Aurore Climence, dar
    apoi a cedat în turul următor, în lupta cu Michaela Baschin
    (Germania). În recalificări, Violeta Dumitru a fost eliminată de
    Volha Leshchanka (Belarus).

    La categoria 57 de kilograme, două spor-tive din lotul antrenat
    de Florin Bercean şi-au disputat medalia de aur, Corina Căprioriu
    şi Andreea Chiţu. Căprioriu a câştigat grupa B, după ce le-a
    eliminat pe Emilie Amaron (Franţa), Shushana Hevondian (Ucraina),
    Gabrielle Deflo-renne (Franţa), Juul Franssen (Olanda) şi Sandy
    Nisser (Germania), în timp ce Andreea Chiţu le-a învins pe Eva
    Erlebach (Elveţia), Dominique Lantinga (Olanda), Julia Ruiz
    (Franţa), Kitty Bravik (Olanda) şi Ben Melech Liraz (Israel),
    câştigând grupa A.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Cei care merg pe litoral si vor sa stea doar o noapte scot din
    buzunare intre 25 de lei si 220 de euro, in functie de
    confortul pe care il prefera, socoteste Gandul; cel mai
    ieftin este la pensiunile din Costinesti si 2 Mai, iar cel mai
    scump la cinci stele la Mamaia. Cum poti castiga bani mancand
    gratis la restaurant: ce inseamna sa lucrezi pentru servicii de
    mystery shopping si cine poate deveni “client misterios”.

    “Romania expirata” este o analiza a
    Evenimentului Zilei despre infrastructura rutiera si
    feroviara, cea de incalzire si canalizare, plus constructiile,
    totul aflat in nevoie urgenta de modernizare; oficialii sustin
    mereu ca nu sunt bani, iar peisajul urban si rural se degradeaza
    continuu. Bilantul banilor europeni: Romania a absorbit doar 10%
    din banii europeni alocati prin instrumentele structurale si 12%
    din cei pentru agricultura, dar a contribuit la bugetul UE cu 2,35
    miliarde euro mai mult.

    Cei care primesc venituri din drepturi de proprietate
    intelectuala au fost bagati in ceata de neclaritatile noilor
    reglementari fiscale, scrie Adevarul; ordonanta spune una,
    normele de aplicare alta, iar consultantii incearca sa clarifice incoerenta
    autoritatilor. Romania ramane pe dinafara in proiectul South
    Stream, sustine acelasi ziar, explicand ca statele din sud-estul
    Europei incep deja sa-si imparta portiunea terestra a conductei
    South Stream si sa-i stabileasca ruta in functie de propriile
    interese.

    Ambasadorul roman in China se plange, intr-un
    interviu pentru Romania Libera, de absenta unui plan de
    afaceri serios pe axa Bucuresti-Bejing, sugerand ca Bucurestiul nu
    stie sa profite de relatiile politice dintre cele doua tari.
    Cotatia graului, care a atins un nivel-record la bursa, nu va
    influenta pretul painii autohtone cel putin pana in
    noiembrie-decembrie, intrucat procesatorii au stocuri de grau
    pentru urmatoarele 3-4 luni.

    Speriati de caderi, 1.700 de investitori au plecat de pe Bursa,
    scrie Ziarul Financiar; mai exact, conturile de investitii
    pe Bursa des­chise la brokeri, banci si administratori s-au
    prabusit in primul semestru pana la un nivel similar anului 2008 –
    prima scadere dupa patru ani de cresteri consecutive. Bergenbier,
    al treilea producator de bere, inchide complet fabrica de la Blaj,
    iar fabrica de malt, care opera in aceeasi zona, a fost deja oprita
    incepand de luna trecuta.