Cea mai noua analiza a structurii vanzarilor de medicamente realizata de lantul de farmacii Remedio releva faptul ca cele mai solicitate medicamente in perioada verii sunt cele care trateaza problemele digestive, alergiile, durerile, contuziile, luxatiile si enterocolitele.
Astfel, comparativ cu cel de-al doilea trimestru al anului 2007, in cel de-al treilea trimestru cele mai bine vandute produse au fost cele pentru tratarea afectiunilor digestive, cu o crestere de 88%, impreuna cu segmentul produselor pentru tratarea contuziilor si durerilor, in cadrul caruia vanzarile au crescut in medie cu 52%, potrivit reprezentantilor companiei.
Pe primul semestru, Remedio a inregistrat o crestere semnificativa pe segmentul dermato-cosmeticelor, vanzarile pe acest segment avansand cu 50% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Pentru anul acesta, compania si-a bugetat 600.000 de euro pentru deschiderea a inca 12 farmacii, pentru a ajunge la numarul de 75 de unitati pana la sfarsitul anului. Compania a demarat anul trecut o campanie de rebranding a carei implementari totalizeaza trei milioane de euro.
Remedio a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro pentru cele 63 de farmacii detinute atat in Capitala, cat si in provincie. Prima farmacie Remedio a fost deschisa in 1991 in Bucuresti de catre familia Tudorache. Cei mai importanti concurenti ai farmaciilor Remedio sunt farmaciile Sensiblu, Catena, Richter, Help Net si Dona, primii zece jucatori cumuland in jur de 20% din intreaga piata de profil.
In ultimul an, numarul companiilor care au nevoie de personal a crescut simtitor fata de anii trecuti, iar prima consecinta s-a simtit in randul firmelor de recrutare de personal. "Pana in prezent, am depasit numarul total al cererilor de recrutare total de anul trecut si estimam ca numarul nevoilor de recrutare se va dubla pana la sfarsitul anului", spune Monica Ion, managing partner Psihoselect, companie care ofera servicii de consultanta in domeniul resurselor umane.
Solicitarile au vizat in special pozitiile de top management, acest segment avand o crestere de 67% fata de anul precedent si cele de executie, unde s-a inregistrat o crestere de 57%.
38% dintre recrutarile din acest an au vizat domeniul vânzari-marketing, depasind cererile de anul trecut cu 31%. In domeniul productiei, cererile au crescut cu 89% fata de 2007, in timp ce in domeniile de suport (resurse umane, administratie, financiar-contabil) se constata o crestere de 6%. “Dintre acestea, cele mai multe selectii am realizat pentru domeniul administrativ – 41% si cel financiar-contabil – 32%”, sustin reprezentantii Psihoselect.
In ceea ce priveste domeniile care au inregistrat cea mai mare nevoie de personal, pe primele locuri raman companiile din constructii, retail si imobiliare. Un alt domeniu care reprezinta in continuare un segment foarte important de exploatat de catre firmele de HR este turismul. ”Din pacate, domeniul care ramane insuficient exploatat este IT-ul, care reprezinta inca o piata cu potential mare de dezvoltare”, sustine Elena Nemteanu, general manager MarketPlusHR.
Ca element de noutate, s-a remarcat cresterea cererilor pentru spcialistii din domeniul industriei si logisticii. Schimburile dintre marii producatori si subcontractorii lor au dus la cresterea logistica, propulsata, in egala masura, si de expansiunea din retail. "Cererea de forta de munca in aceste domenii a crescut substantial, dandu-le astfel de lucru firmelor de HR", adauga Neamteanu.
Toate aceste date sugereaza cel putin o dublare a numarului de recrutari pâna la sfârsitul anului. Cu toate acestea, situatia nu este similara si in cazul specialistilor, pentru care cererea a scazut semnificativ in toate domeniile. “Faptul ca pâna in acest moment solicitarile de acest gen au fost cu 50% mai putine, se datoreaza preferintei companiilor multinationale de a angaja persoane cu potential de invatare pe care sa le instruiasca” spune Claudia Indreica, managing partner Psihoselct.
Romprest Service, care in primul semestru al acestui an a inregistrat afaceri consolidate de 46 milioane de euro, are trei directii principale de activitate: facility management si curatenie, drumuri si salubritate.
Potrivit lui Florin Bolchis, vicepresedintele Romprest Service, compania si-a bugetat investitii de 60 de milioane de euro in 2008, dintre care 50 de milioane de euro vor fi cheltuiti numai pentru contractul de salubritate pe care compania l-a castigat cu Primaria Sectorului 1si care este activ din 1 iulie anul acesta.
Suma urmeaza sa fie investita in utilaje moderne, pubele pentru colectarea selectiva a deseurilor, peste 15.000 de cosuri stradale si o statie de sortare si compost de ultima generatie si, pe termen mediu, o statie de incinerare a deseurilor.
"Avem trei amplasamente care sunt pretabile pentru astfel de activitati de sortare si compost. Deocamdata nu stim exact unde vom construi statia insa anul acest sigur cumparam terenul, iar pana la sfarsitul anului viitor aceasta va fi pusa in functiune", precizeaza Florin Bolchis.
Potrivit estimarilor Romprest, piata de salubritate din Romania va inregistra in acest an o valoare de 500 de milioane de euro, iar cea de curatenie industriala – 110 milioane de euro.
Devenit unic operator al serviciului de salubrizare in Sectorul 1, compania nu exclude nici participarea la licitatiile pentru celelelate sectoare ale Bucurestiului si nici o eventuala achizitie a unuia dintre competitorii sai.
"Urmarim sa castigam o cota de piata cat mai mare si profit. Ne vom dimensiona efortul financiar si operational si vom lua o decizie la momentul potrivit daca vom participa sau nu si la licitatiile pentru celelate sectoare. Totodata, avem in plan si eventuale achizitii", puncteaza Marin Necula, director executiv al Romprest.
Romprest numara in prezent 4.800 de angajati, fata de 4.000 la finele lui 2007, pentru acest an urmand sa mai fie angajate inca 700 de persoane.
Compania a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 36 de milioane de euro, cu 130% mai mult decat anul anterior, si un profit net de 3 milioane de euro. Principalul actionar al Romprest Service este fondul de investitii 3i, listat la Bursa din Londra, cu 43,76% din actiuni.
Bursa de la Bucuresti a pierdut ieri peste 5%, cea mai puternica scadere din ultimele trei luni, indicele BET apropiindu-se de minimul ultimilor trei ani.
Jumatate dintre romanii pe care Statistica noastra ii defineste „ocupati” muncesc la negru, in agricultura de subzistenta, se declara liber-profesionisti desi au regim de angajati sau primesc, pe langa salariul declarat in acte, bani in plic de la angajatori.
Piata de actiuni de la Bucuresti a suferit cel mai mult de pe urma crizei financiare internationale, cazand in dizgratia fondurilor straine de investitii, desi economia romaneasca ramane una dintre cele mai dinamice din Uniunea Europeana. Astfel, din una dintre cele mai scumpe piete din Europa, Bursa de la Bucuresti a ajuns una dintre cele mai ieftine.
La preturile actuale, analistii BCR sunt de parere ca Bursa are un potential de crestere cel putin egal cu cel al pietelor din regiune, considerand ca nivelul PIB pe cap de locuitor al Romaniei, care reprezinta doar 41% din media la nivelul celor 27 de tari europene, arata potentialul de crestere pe termen lung al companiilor autohtone intr-un mediu economic stabil, potrivit unui raport publicat saptamana trecuta.
Multe dintre actiunile lichide au ajuns la niveluri de pret similare celor din 2006, cand Romania doar aspira sa devina membru in Uniunea Europeana.
Chiar si asa, majoritatea analistilor nu vad inca semne de revenire a pietei, din cauza perceptiei negative care persista pe pietele externe si care tine deocamdata investitorii straini departe de pietele mai riscante, cum este cea romaneasca.
“Ma tem ca este foarte posibil ca scaderile sa continue. Ca evolutia nu are un fundament este foarte adevarat. Cred ca pana la sfarsitul anului indicatorii macro se vor imbunatati, cei legati de deficitul de cont curent si inflatie, care tot ne-au fost imputati”, spune Ioana Vladila, directorul general al EFG Eurobank Securities, societatea de brokeraj a grupului grec Eurobank – actionarul majoritar al Bancpost.
“Suntem foarte jos cu evaluarile. Nu sunt asteptari negativiste legate de Romania, nici la nivel macro lumea nu mai este la fel de ingrijorata. Scaderile sunt pur si simplu legate de conjunctura generala”, continua ea.
Economia romaneasca a crescut in primul trimestru cu 8,2%, a doua crestere din Uniunea Europeana dupa cea a Sloveniei. Asteptarile pentru acest an sunt de asemenea ridicate, in conditiile in care se asteapta si un an agricol bun, care sa sustina un avans puternic.
Analistii spun insa ca economia da semne tot mai evidente de supraincalzire: inflatie in crestere, amplificarea deficitului de cont curent. Rata inflatiei a urcat la sfarsitul lunii mai la 8,5%, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea Europeana dupa tarile baltice. De altfel, cele trei state baltice, Estonia, Letonia si Lituania sunt aduse des in discutie ca exemplu negativ pentru ceea ce s-ar putea intampla cu economia romaneasca.
Totusi, Romania nu este singura tara care se confrunta cu o crestere rapida a inflatiei. Majoritatea tarilor vest-europene sunt din ce in ce mai expuse presiunilor inflationiste, in timp ce rata inflatiei in zona euro a ajuns la 4%. Atat Banca Centrala Europeana, cat si Banca Nationala a Romaniei au luat masuri de crestere a dobanzilor, dar efectul este mult mai vizibil pe pietele dezvoltate, care se confrunta acum cu o incetinire economica vizibila. Unele, cum ar fi Spania sau Marea Britanie, dau deja primele semne de recesiune.
Si atunci, de ce fug investitorii de Bursa de la Bucuresti, unde ar trebui sa gaseasca un suport mai mare in cresterea economica si in performantele companiilor? De ce scad bancile romanesti, care raporteaza profituri record, la fel de mult precum cele din Marea Britanie sau Germania?
Actiunile Deutsche Bank au pierdut circa 40% de la inceputul anului, in conditiile in care cea mai mare banca germana a pierdut 131 de milioane de euro in primul trimestru. Titlurile Bancii Transilvania au scazut cu peste 35%, in ciuda faptului ca aceasta a raportat un profit net de 30 de milioane de euro la sase luni, in crestere cu 40% fata de perioada similara a anului trecut.
“Cifrele macro sunt mai mult bune decat proaste. Inflatia si deficitul de cont curent sunt in linie cu estimarile, ceea ce este un lucru bun. Exista insa unele vulnerabilitati, pe care investitorii straini le supraliciteaza. Fondurile de investitii straine, care au probleme mari pe pietele lor, nu mai vin cu bani pe pietele mici, unde riscurile sunt considerate mai mari”, explica Adriana Marin, directorul departamentului de analiza al UniCredit CA-IB Securities.
Exista in ultima vreme cateva lucruri la care ar trebui sa fim atenti, dar cu siguranta piata romaneasca e pentru investitori o oportunitate cum arar mai gasesti in Europa, spune Ronald Malak, CEO al GE Money Romania, combatand ideea, ades vehiculata in ultima vreme, ca avantul puternic al economiei ar ridica pericole imediate. E adevarat, admite el, dezechilibrele macroeconomice (deficitul de cont curent si inflatia care au urcat vertiginos) trebuie tratate cu atentie, iar vartejul care a cuprins piata imobiliara in ultimii ani se va sfarsi cu o “usoara corectie” si temperare a cererii, insa pe talerul celalalt al balantei cu care cantareste Malak situatia actuala sta potentialul imens de afaceri care se pot face inca in Romania.
Argumentele lui tin de statisticile brute ce arata ca in Romania gradul de intermediere financiara e inca la coada Europei (desi, cu 40% din PIB in 2007, s-a apropiat de zona de normalitate, dupa cum aprecia recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu) si ca atare are inca mult de unde sa creasca. Vorbind strict despre piata companiilor financiare nebancare, statisticile arata insa un pic diferit: in Romania, finantarile intermediate de aceste companii au reprezentat anul trecut in jur de 13% din totalul creditelor, cu un total de aproape 6,5 mld. euro, potrivit raportului asupra stabilitatii financiare publicat de BNR. Pentru comparatie, in Ungaria, companiile financiare au reprezentat circa 13-15% din piata totala a creditului in perioada 2003-2007 (cu 13,6% la sfarsitul anului trecut), potrivit unui raport al autoritatii de supraveghere.
Revenind la piata romaneasca, ritmul de crestere a afacerii pe care o conduce este un alt argument pentru Ronald Malak. Chiar daca dimensiunea afacerii pe care o detin americanii de la GE Money in Romania nu se poate compara cu cele din tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria, “ritmul de crestere din Romania este printre cele mai ridicate din grup”, spune el. Anul trecut, cresterea a fost de circa 65%, iar in primele cinci luni ale lui 2008, volumul de credite acordate de cele trei companii cumparate de americani in 2006 – Domenia Credit, Ralfi INF si Motoractive Leasing – s-a majorat cu 57% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ajungand la 150 mil. euro.
De luna trecuta, cele trei companii specializate in acordarea de credite ipotecare, de consum si servicii de leasing au intrat oficial sub umbrela americanilor, dupa ce intentia de rebranding a fost anuntata de anul trecut. “Am preferat sa definitivam integrarea interna si conceptele pe care vrem sa le comunicam clientilor”, justifica Malak intarzierea procesului. Rebrandingul, in care americanii investesc circa 2,5 mil. dolari (1,6 mil. euro), ar trebui sa le aduca “mai multa unitate in fata clientilor, un lucru care te ajuta enorm”, spune CEO al GE Money. Concret, unul dintre castigurile urmarite ar fi cresterea numarului de produse vandute per client – in conditiile in care acum cei 350.000 de clienti sunt inzestrati cu circa 1,5 produse (raportat la portofoliu consolidat al celor trei businessuri GE Money din Romania). “Aici este o oportunitate imensa de business”, spune Malak, declarand dezvoltarea vanzarilor incrucisate intre cele trei linii de business drept punct principal in strategie.
In plus, in urmatorii ani, compania isi propune sa ajunga la circa jumatate de milion de clienti, cam cat are o banca de dimensiuni mai mici. De altfel, pe termen lung, strategia pe care au declarat-o americanii chiar de la intrarea in Romania vizeaza exact acest business de banca universala, asa cum au de altfel in majoritatea pietelor pe care sunt prezenti. De notat este si parteneriatul cu turcii de la Dogus, prin care fiecare parte detine 25,5% din actiunile GarantiBank, banca prezenta si pe piata romaneasca. O fuziune ar fi deci foarte probabila intre business-urile din Romania la un moment dat, dupa cum nota recent Tolga Iskir, senior vice president, marketing & sales al Garanti Payment Systems, intr-un interviu acordat in exclusivitate BUSINESS Magazin.
Revenind insa la tabloul de ansamblu, mai este un argument ce sustine ideea ca piata romaneasca este, in pofida dificultatilor pe care le parcurge pe moment, cat se poate de profitabila: efervescenta fara precedent a noilor intrari de companii straine, cu precadere detinuti de grupuri mari internationale. Cu putina vreme in urma, banca olandeza ABN Amro Bank si fondurile de investitii americane Old Lane si Rubikon Partners au infiintat Verida Credit, o companie in domeniul finantarilor ipotecare. Compania isi propune sa acorde imprumuturi de 100 de milioane de euro pana la finele anului viitor si sa ajunga la un volum dublu pana in 2011. Dorian Klein, presedintele Verida, estimeaza ca anul acesta ritmul de crestere a creditelor ipotecare va fi de circa 50-60%, in scadere de la 70% de anul trecut, cand a ajuns la un sold de 4 mld. euro. Piata financiara din Romania continua sa fie foarte atractiva si in viziunea lui Klein, in conditiile in care dorinta consumatorilor de a-si cumpara o casa hraneste afacerile companiilor finantatoare. Iar tendinta de crestere se va pastra, crede presedintele Verida, si in urmatorii sapte-zece ani.
Si pe piata serviciilor de leasing (de altfel, cel mai mare segment din activitatea institutiilor financiare nebancare) e agitatie. Francezii de la BNP Paribas Lease Group au anuntat saptamana trecuta ca vin si ei pe piata romaneasca, urmand sa ofere servicii in zona de leasing de echipamente si solutii de inchiriere. Nu este primul lor pas in Romania; au intrat inca din 2005, cand Cetelem, filiala lor specializata in credite de consum, a cumparat Credisson International. Acum, Cetelem este lider pe piata creditelor de consum din Romania, cu o cota de piata pe care o estimeaza la circa 20%. Francezii mai sunt insa prezenti aici si prin firmele Arval, pe piata inchirierii pe termen lung si a managementului flotelor auto, respectiv Cardif, pe piata asigurarilor. “Companiile de leasing au avut mult de castigat aici, in special in transporturi, agricultura, constructii si infrastructura, unde solutiile de finantare sprijina nevoia in crestere de echipamente profesionale”, se spune intr-un comunicat al companiei.
La Caixa General de Depositos, cea mai mare institutie financiara portugheza, lansa in urma cu cateva saptamani pe piata de origine un pachet special de carduri . Alcatuit dintr-un clasic card de debit, o linie de credit optionala, o solutie de internet banking si o asigurare de viata, acest pachet include insa si un minicard de credit, mai mic cu cativa centimetri decat unul obisnuit. Minicardul ar trebui sa fie mai ales pe placul femeilor, aprecia Mariceau Anjos, deputy manager al departamentului de carduri, pentru ca lor le e adresat. Folosirea oricarui card din acest pachet aduce posesorului si un castig imediat: de cate ori le foloseste pentru cumparaturi, acesta primeste inapoi pana la 5% din valoarea achizitiei.
Contrar aparentei, lansarea unui asemenea card pentru femei nu este un moft – in primul rand pentru ca “80% din cheltuielile unei familii sunt administrate de femei”, dupa cum spune Jorn Lambert, group head consumer & commercial products al MasterCard Europe, “si este cat se poate de logic sa ai in vedere o astfel de segmentare a clientelei”. Pe pietele mature, asa cum este si cea a Portugaliei, care are dupa spusele lui Lambert una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri de carduri si un grad mare de concurenta, crearea de produse pentru fiecare categorie de clienti este un efort care dureaza de ceva vreme. In Romania, putine sunt inca bancile care au gandit carduri speciale pentru o categorie sau alta de clienti; pana una-alta, la noi batalia se da inca prin arme destul de simple, in special pentru promovarea cardurilor de credit, dar si pentru a-i deturna pe consumatori de la bancomate spre platile cu cardul la comercianti. In toata tara sunt active in jur de 11 milioane de carduri, potrivit estimarilor facute de bancheri, mai putin decat are in portofoliu o singura banca turceasca (Garanti Bank, cu un total de peste 11,5 milioane) si de aproape cinci ori mai putine decat in Franta, unde sunt active circa 53 de milioane de carduri bancare.
Bancherii portughezi nu sunt insa primii care au gandit un card pentru femei. Sub licenta MasterCard au mai fost emise carduri speciale pentru femei si in Singapore, dar si pe continentul european, in Franta – piete unde concurenta indeamna la solutii inedite. In Franta, unde sunt circa 16 milioane de femei cu varsta intre 20 si 40 de ani, acest tip de card a fost lansat de BRED Banque Populaire la finele anului trecut. Un (alt) moft? “Anticipam ca se vor emite circa 20.000 de carduri standard si 5.000 in varianta Gold in 2008”, spune Jorn Lambert intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in cadrul unei conferinte organizate de MasterCard in Portugalia pe tema noilor oportunitati de business de pe piata cardurilor. “Aceasta cifra a fost insa depasita insa din luna februarie, adica la mai putin de trei luni de la lansare.”
In 20 de saptamani de la lansare, banca a emis 22.400 de carduri standard si, in doar cinci saptamani de vanzare, mai bine de 1.500 de carduri Gold, adauga Frederic Maserati, daily banking manager al BRED. Cardul de afinitate, asa cum se numeste produsul, le-a atras pe frantuzoaice printr-o combinatie de caracteristici gandite special pentru femei: o solutie de a scapa de maruntisul din poseta atunci cand merg la cumparaturi, dublata insa de posibilitatea de a obtine reduceri atunci cand platesc cu cardul, la anumite magazine. Cardul de afinitate este un produs pentru categorii de clienti bine delimitate, cum ar fi de exemplu asociatiile profesionale, cluburile sportive sau organizatiile non-profit. In Romania sunt inca putine programe de acest fel; spre exemplu, MKB Romexterra Bank a lansat carduri de afinitate in colaborare cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Petrom, cu Sindicatul National al Functionarilor Publici si Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania, iar Emporiki Bank a emis un astfel de card cu clubul sportiv Dinamo. Banca Carpatica are un card pentru membrii Automobil Clubul Roman (ACR), iar OTP Bank a emis unul pentru suporterii echipei de hochei din Miercurea-Ciuc. Totusi, numarul cardurilor de afinitate pe piata romaneasca este inca foarte mic, nedepasind in total cateva sute de mii, prin comparatie cu cele peste 33 de milioane de carduri co-branded si de afinitate emise in Europa in 2007 doar sub sigla MasterCard.
Explicatia acestei diferente uriase nici nu e, de altfel, greu de gasit; nevoia de diferentiere ca demers de marketing, prin produse speciale (fie ca sunt carduri cu design special sau cu tehnologii de ultima ora, cum sunt cardurile contactless). Chiar si asa, potentialul pe piata europeana a cardurilor este inca enorm, puncta in aceeasi conferinta de la Lisabona Javier Perez, presedintele MasterCard Europa. Un european obisnuit are in portofel mai putin de doua carduri (doar in Marea Britanie numarul e in jur de cinci), in timp ce un american mediu are peste opt carduri. In Franta, adauga reprezentantul BRED, Frederic Maserati, numarul este si mai mic: 72% dintre francezii cu varsta de peste 26 de ani detin un singur card bancar.
In aceste conditii, numarul cardurilor nou emise a crescut la nivel european cu circa 20% in primul trimestru din 2008 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, spune Jorn Lambert de la MasterCard Europe (referindu-se doar la cifrele care privesc compania sa, alaturi de care o cota importanta o are insa si furnizorul concurent de carduri, Visa). In acelasi interval, cheltuielile realizate cu cardurile la punctele de vanzare au crescut cu aproximativ 18%, ritm despre care Lambert spune ca este cel mai ridicat din ultimii cinci ani.
In materie de utilizare a cardurilor la comercianti, potentialul de crestere este de asemenea enorm, declara pentru BUSINESS Magazin Colin Wright, group head, merchants and acceptance la MasterCard Europe. La nivel paneuropean, potentialul este de 5,7 mii mld. euro, constand in totalul activitatii de retail care se realizeaza prin diferite mijloace de plata – numerar, cec, carduri etc., estimeaza Wright. “Din acest potential, noi, Mastercard, avem doar 9%.” Pentru Mastercard, piata celor 51 de tari europene este organizata in trei zone, respectiv zona unica de plati euro, pietele dezvoltate (Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice) si pietele aflate in dezvoltare. Dupa Wright, “lucrurile devin cu adevarat interesante in pietele emergente”, asa cum este si cea romaneasca. In regiune, penetrarea cardurilor e de circa 5%, dar ritmul de crestere a businessului e de 35-40%.
In zona tarilor dezvoltate, acceptarea de carduri de credit si debit la comercianti este de circa 16%, urmarea fireasca fiind introducerea unor forme mai sofisticate de plata, precum PayPass. In fine, in zona unica de plati euro, o regiune ce reprezinta circa 60% din intreg businessul, procentul mediu scade la 9%, insa gradul de dezvoltare este foarte diferit de la tara la tara. “Acestea sunt pietele in care se creeaza tendintele, modelele pe care mai apoi le urmeaza si celelalte”, spune directorul de la MasterCard, adaugand despre ceea ce ar putea fi numit, din unghiul lui, un avantaj al tarilor emergente: “In aceste regiuni se pot sari multe etape; nu mai este nevoie sa incepi cu tehnologii de baza, nu mai este nevoie sa faci incercari; dimpotriva, aici putem deja sa facem lucruri pe care nici macar nu le-am incercat in tarile dezvoltate”.