Financial Times scrie că oferta grupului maghiar MVM pentru EON România, un important furnizor de energie din România, este în curs de revizuire după ce au apărut suspiciuni legate de motivele din spatele ofertei exagerate, inclusiv temeri privind influenţa Rusiei, citându-l pe ministrului român al energiei.
Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că preluarea ar putea fi blocată pe motive de securitate, similar cu ceea ce s-a întâmplat în Spania anul trecut, când Madridul a oprit o fuziune feroviară cu o companie maghiară, parţial din cauza legăturilor acesteia cu Rusia.
„Am văzut un precedent în Spania, unde o tranzacţie care implica entitatea maghiară a fost respinsă de un comitet similar cu cel din România”, a spus Burduja. „Va trebui să luăm în considerare toate aceste aspecte pentru a ajunge la o decizie.”
Eon Energie România deserveşte milioane de clienţi români cu electricitate şi gaze, având o cotă de piaţă de aproape 50%, a adăugat acesta.
MVM este a doua cea mai mare companie din Ungaria după venituri şi a fost principalul importator de gaz rusesc pentru Ungaria. De asemenea, operează o centrală nucleară proiectată de Rusia în Ungaria, care este extinsă sub egida Rosatom, gigantul nuclear de stat al Moscovei.
Compania maghiară a oferit până la 200 de milioane de euro pentru pachetul majoritar al Eon Energie, pe care Burduja l-a estimat la o valoare de cel mult 50 de milioane de euro. Oferta a fost mult mai mare decât ceea ce erau dispuşi să plătească competitorii, care includeau două companii energetice de stat din România.
Burduja a declarat că serviciile de informaţii vor contribui la evaluarea riscurilor asociate preluării Eon Energie de către MVM.
„Valoarea tranzacţiei va fi analizată… precum şi implicaţiile potenţiale pe piaţa energiei”, a spus el. „[Vom] investiga mai departe, probabil cerând şi un punct de vedere din partea structurilor naţionale de securitate.”
„Nu vom permite intrarea gazului rusesc în ţară”, a adăugat Burduja, menţionând că România lucrează pentru a exploata propriile resurse de gaze naturale şi pentru a cumpăra aprovizionări suplimentare de pe piaţa spot.
România este deosebit de sensibilă la orice influenţă rusească, având în vedere proximitatea faţă de războiul din Ucraina şi după ce a anulat o alegere prezidenţială din cauza presupuselor intervenţii ruseşti.
Prim-ministrul maghiar Viktor Orbán a criticat în mod repetat sancţiunile UE asupra sectorului energetic rusesc, afirmând că Occidentul „se împuşcă singur în picior” prin respingerea gazului ieftin. El s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin vara trecută, ceea ce a provocat reacţii negative din partea liderilor europeni.
În decembrie, Orbán a declarat pentru Financial Times, după ce a discutat despre afacerea MVM cu premierul român Marcel Ciolacu, că mai există „probleme remarcabile” care trebuie rezolvate.
„Premierul român le-a ridicat şi a cerut… să se înfiinţeze un grup de lucru comun pentru a calma pe toată lumea şi a face totul transparent”, a spus Orbán, fără a răspunde altor întrebări despre implicarea Rusiei în tranzacţie.
MVM a declarat că va coopera cu autorităţile române, dar a refuzat să discute detalii despre ceea ce a numit o tranzacţie în desfăşurare. Compania a afirmat că portofoliul său regional de achiziţii de gaze este diversificat atât în ceea ce priveşte sursele, cât şi rutele şi maturitatea.
Gazul rusesc furnizat de Gazprom, companie de stat, „constituie doar 40% din portofoliul comercial regional total”, a precizat compania. Acesta este primit printr-o conductă care traversează Turcia, ultima rută rămasă către Europa după ce un acord de tranzit între Gazprom şi Ucraina a expirat pe 1 ianuarie.
