BusinessMagazin

Blog

  • Florin Talpeş, cofondator şi CEO, Bitdefender: „Noi ne aşteptăm la eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT. Îngrijorarea noastră este că vor fi introduse noi taxe, ceea ce ar putea afecta inflaţia şi alte aspecte economice”

    Într-o mişcare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra sectorului tech, guvernul român pare să ia în considerare eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT, o decizie care, conform lui Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender, nu este deloc o surpriză.

    „Ne aşteptăm la eliminarea completă a facilităţilor fiscale pentru IT. Era deja menţionat în strategia PNRR, deci nu este o surpriză completă. Îngrijorarea noastră este că vor fi introduse noi taxe, ceea ce ar putea afecta inflaţia şi alte aspecte economice,” a explicat Talpeş, subliniind că această decizie ar putea deveni o povară majoră pentru companii.

    El a vorbit recent cu reprezentanţi ai presei din România în contextul adoptării unui nou standard de contabilitate, care a modificat modul de raportare a veniturilor. Potrivit lui Talpeş, Bitdefender aplică deja aceste standarde la nivel de grup în Olanda, unde compania raportează consolidat. La nivel local însă, pentru Bitdefender SRL din România, trecerea la noul standard presupune o „reaşezare” care ar putea părea îngrijorătoare la prima vedere. „Dacă până acum recunoaşterea veniturilor era făcută în momentul facturării, acum se face o procesare a facturii care este mult mai granulară. În cazul unor contracte pe 3 ani, veniturile sunt recunoscute lună de lună, ceea ce poate afecta semnificativ modul în care se prezintă bilanţul financiar,” a explicat Talpeş.

    Talpeş a subliniat că acest nou standard va duce la o „dezaliniere” între datele financiare ale entităţii locale şi ale grupului, însă această situaţie este temporară. „Absorbţia se va face în trei ani. 2023 a fost primul an, 2024 al doilea, iar în 2025 bilanţul financiar al Bitdefender SRL va fi aliniat ca tendinţe cu cele ale grupului,” a spus el.

    Chiar şi cu aceste ajustări, Bitdefender a reuşit să înregistreze rezultate record la nivel de grup. Veniturile nete au fost de 391,9 milioane de dolari, o creştere de 16%, iar profitul operaţional ajustat (EBITDA) a fost de 85 de milioane de dolari, o creştere de 21,7%. „2023 este un an în care am atins nişte recorduri,” a afirmat Talpeş. „Indicatorul Net Revenues l-am putea compara cu cifra de afaceri actuală, cu noul standard adoptat în România în momentul ăsta. Prezentăm şi doi indicatori care ţin de profitabilitate, adjusted EBITDA, respectiv free cash flow. Aici vedem creşteri la fiecare.”

     

    Talpeş a avertizat asupra riscurilor economice şi de planificare dacă taxarea suplimentară este implementată fără o notificare adecvată. „Dacă această măsură se implementează de la începutul anului viitor, ar fi prost, pentru că nu dai companiilor timp să se pregătească. Este important să avem un semnal clar din timp, ca să putem să ne ajustăm strategia,” a subliniat el. O astfel de abordare ar putea forţa companiile să ia decizii reactive, destabilizând operaţiunile şi planurile de investiţii.

    Talpeş şi-a exprimat îngrijorarea că guvernul ar putea apela la noi taxe ca o soluţie pe termen scurt pentru a creşte veniturile bugetare, în loc să se concentreze pe colectarea eficientă a taxelor existente, cum ar fi TVA-ul. „Este mai uşor să măreşti taxele pe termen scurt decât să implementezi reforme eficiente,” a adăugat CEO-ul Bitdefender.

    Citiţi despre alte concluzii ale discuţiei cu Florin Talpeş într-una dintre ediţiile viitoare ale BUSINESS Magazin.

     

  • Târguri de Crăciun, organizate de Untold în Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Atât târgul din Bucureşti, cât şi cele din Cluj-Napoca vor include spectacole live ale unor artişti îndrăgiţi, precum Fuego, Vunk, Direcţia 5 şi Gaşca Zurli. Vor fi organizate şi seri de colinde, surprize pentru copii, activităţi pentru întreaga familie şi întâlniri cu Moş Crăciun.

    Primul care se va deschide este Târgul de Crăciun „Planeta Crăciun” din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, pe 22 noiembrie, urmat de „West Side Christmas Market în Bucureşti”, pe 28 noiembrie, iar ultimul este Târgul de Iarnă de pe Platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”, care îi va primi pe oaspeţi din 1 decembrie.

    „West Side Christmas Market” are loc pentru al patrulea an la rând în Parcul din Drumul Taberei. Printre principalele atracţii se numără roata panoramică, patinoarul, caruselul, trenuleţul pentru copii şi Căsuţa lui Moş Crăciun. Pe scena „West Side Christmas Market” vor urca Direcţia 5, Fuego, Alina Sorescu, Gaşca Zurli şi alţi invitaţi surpriză.

    „Planeta Crăciun” aduce în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, între 22 noiembrie şi 1 ianuarie 2025, o roată panoramică, un show de lumini, un carusel şi o sanie VR, cu care participanţii pot urmări, cu ajutorul echipamentelor de realitate virtuală, drumul renilor spre casa lui Moş Crăciun din Laponia.

    „Fiecare an ne-a învăţat şi mai bine cum să redăm acest farmec al sărbătorilor de iarnă, aşa că ne dorim cu fiecare ediţie să creăm cât mai multe activităţi interactive, să aducem artişti îndrăgiţi, să oferim cât mai multe motive care să-i aducă pe oameni împreună şi să-şi creeze amintiri de neuitat”, a declarat Edy Chereji, co-fondator al Untold Universe.

  • BioNTech investeşte 1 miliard de dolari în inovaţia chineză: O achiziţie strategică pentru dezvoltarea tratamentelor revoluţionare anti-cancer

    BioNTech a achiziţionat compania chineză Biotheus, producătoare de medicamente anti-cancer, într-o tranzacţie ce poate ajunge la 1 miliard de dolari, urmărind să valorifice expertiza Chinei în ştiinţele sănătăţii pentru a dezvolta tehnici inovatoare de imunoterapie, scrie Financial Times.

    Această achiziţie oferă companiei germane de biotehnologie acces la o clasă de medicamente care a demonstrat un potenţial superior faţă de Keytruda, tratamentul de succes împotriva cancerului produs de Merck, care a generat vânzări de 25 de miliarde de dolari în 2023.

    BioNTech va plăti iniţial 800 de milioane de dolari către Biotheus, un producător din provincia Guangdong, China, cu posibilitatea unor plăţi suplimentare de până la 150 de milioane de dolari în funcţie de atingerea anumitor etape.

    Această achiziţie este un exemplu recent al tendinţei companiilor farmaceutice occidentale de a colabora cu firme chineze pentru a beneficia de inovaţii, deseori la costuri mai mici.

  • Germania, într-o avalanşă de probleme: După haosul politic şi criza economică, acum încrederea investitorilor în economie se prăbuşeşte după alegerea lui Trump

    În luna noiembrie, încrederea investitorilor în economia Germaniei a scăzut neaşteptat, pe fondul unor veşti proaste din industrie, căderea guvernului tripartit şi alegerea lui Donald Trump, conform Bloomberg.

    Indicele aşteptărilor economice, calculat de institutul ZEW, a scăzut la 7,4 puncte de la 13,1 în luna precedentă, contrar previziunilor economiştilor, care estimaseră o creştere la 13,2. De asemenea, măsurătoarea condiţiilor economice actuale a înregistrat o scădere neaşteptată în sondajul desfăşurat între 4 şi 11 noiembrie.

    „Aşteptările economice pentru Germania sunt influenţate de alegerea lui Trump şi de destrămarea coaliţiei de guvernare”, a declarat marţi Achim Wambach, preşedintele ZEW. „Totuşi, în ultimele zile ale perioadei de sondaj, au apărut şi opinii mai optimiste privind perspectivele economice, datorită posibilităţii alegerilor anticipate”.

    Perspectivele economice ale Germaniei s-au deteriorat recent. Sectorul de producţie se confruntă cu o stagnare prelungită, în timp ce producătorii auto, în special, anticipează noi provocări, inclusiv tarife vamale potenţiale anunţate de preşedintele ales al SUA, Donald Trump.

    În acest context, Volkswagen AG a semnalat posibilitatea închiderii unor fabrici din Germania, o măsură fără precedent care afectează deja lanţul de aprovizionare. Producătorii de piese auto, precum Schaeffler AG şi ZF Friedrichshafen AG, plănuiesc mii de reduceri de personal.

    Economia germană a reuşit să evite recesiunea, înregistrând o creştere de 0,2% în al treilea trimestru. Totuşi, datele pentru trimestrul anterior au fost revizuite semnificativ în jos, iar o contracţie anuală rămâne probabilă.

    Instabilitatea politică s-a accentuat săptămâna trecută după demiterea neaşteptată a ministrului de finanţe, Christian Lindner, de către cancelarul Olaf Scholz. Social-democraţii şi parlamentarii opoziţiei au convenit organizarea de alegeri federale anticipate pe 23 februarie, potrivit unor oficiali guvernamentali.

    Conform Institutului Ifo, firmele germane se confruntă cu dificultăţi în obţinerea de comenzi. În octombrie, 41,5% dintre companii au raportat această problemă, faţă de 39,4% în iulie, cel mai ridicat nivel de la criza financiară globală din 2009.

    „Deficitul de comenzi continuă să împiedice dezvoltarea economică a Germaniei”, a explicat Klaus Wohlrabe, şef de sondaje la Ifo. „Aproape niciun sector nu a fost scutit”. În industria prelucrătoare, aproape jumătate dintre companii au raportat o cerere insuficientă.

    Banca Centrală Europeană pregăteşte o nouă reducere a costurilor de împrumut la reuniunea de luna viitoare, pentru a susţine economia. Aceasta ar fi a patra reducere din acest an, menită să ofere sprijin suplimentar economiei germane.

  • Deficitul de cont curent a crescut în primele nouă luni din 2024 la 19,7 miliarde euro, de la 16 miliarde euro în perioada similară a anului trecut. Deficitul din comertul international de bunuri s-a adâncit la 23 miliarde euro

    Deficitul de cont curent a crescut în primele nouă luni ale anului la 19,7 miliarde euro, de la 16 miliarde euro în perioada similară a anului trecut, arată datele BNR, în conditiile în care deficitul din comertul international de bunuri s-a adâncit la 23 miliarde euro.

    Astfel, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,84 miliarde euro fată de septembrie 2023, iar balanta serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,34 miliarde euro, respectiv de 8,7 miliarde euro. Cel mai mare excedent din zona de servicii se remarcă în sectorul IT&C, de 4,5 miliarde euro, similar cu cel de anul trecut, urmat de transport, cu 3,6 miliarde euro, în timp ce deficitul din turism a crescut la 3,5 miliarde euro.

    Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) a înregistrat un deficit mai mic cu 66 milioane euro, de 6,7 miliarde euro, în timp ce excedentul balanţei veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, s-a majorat cu 402 milioane euro, la 1,3 miliarde euro.

    Investiţiile străine directe au însumat 5,36 miliarde euro (comparativ cu 5,17 miliarde euro în perioada ianuarie – septembrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au fost 4,28 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,07miliarde euro.

     

     

  • John Krasinski, desemnat „cel mai sexy bărbat în viaţă” de revista People

    Publicaţia a dezvăluit că Krasinski este cel mai nou câştigător al titlului onorabil în episodul de marţi al emisiunii „The Late Show with Stephen Colbert”.

    Gazda emisiunii, Stephen Colbert, şi-a exprimat dezamăgirea că nu a primit râvnitul titlu. Krasinski a apărut apoi pe ecran pentru a-l consola pe Colbert, spunând: „Este în regulă, nu eşti cel mai sexy bărbat în viaţă, dar cui îi pasă? Cui îi pasă? Cu excepţia mea, se pare”.

    Krasinski a apărut apoi într-un videoclip, realizat în stilul unei reclame din anii ’80, în care îi dădea lui Colbert sfaturi despre cum să fie sexy. În filmuleţ a apărut şi Chris Evans, un fost câştigător al titlului.

    Krasinski este cunoscut mai ales pentru rolul lui Jim Halpert din serialul „The Office”, în care a jucat timp de nouă sezoane. De asemenea, el a regizat şi a jucat în filmul „A Quiet Place” din 2018, alături de soţia sa, actriţa Emily Blunt, şi a continuat să regizeze continuarea din 2020.

    Krasinski ia titlul de la starul din „Greys Anatomy” Patrick Dempsey, care a fost încoronat drept „cel mai sexy bărbat în viaţă” în 2023.

  • SUA a livrat 83% din muniţia promisă şi 67% din sistemele de apărare aeriană Ucrainei – Pentagon

    Statele Unite au livrat Ucrainei 83% din muniţia promisă, 67% din sistemele de apărare aeriană şi 60% din capacităţile de foc din stocurile proprii, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, citat de Voice of America.

    Printre echipamentele livrate se numără obuze de artilerie de 155 mm, rachete GMLRS pentru HIMARS şi muniţii pentru sistemele Patriot şi NASAMS. În ceea ce priveşte apărarea aeriană, SUA a furnizat rachete Stinger şi HAWK, iar pentru capacităţile de foc suplimentare au fost incluse bombe de calibru mic şi muniţii de 105 mm.

    Ryder a precizat că, atunci când echipamentele sunt preluate din stocurile SUA, Pentagonul le livrează Ucrainei în câteva zile sau săptămâni. În cazurile în care anumite echipamente necesită reparaţii, acestea sunt prioritizate pentru a fi trimise cât mai repede posibil.

    În total, de la aprobarea fondurilor suplimentare de către Congres, SUA a trimis Ucrainei mii de obuze de artilerie, vehicule blindate, rachete HIMARS, arme anti-tanc, sute de rachete pentru apărarea aeriană, o baterie Patriot şi numeroase alte sisteme.

    „Împreună cu aliaţii şi partenerii noştri, aproape că am finalizat livrarea sistemelor strategice de apărare aeriană promise la summitul NATO,” a declarat Ryder.

    În plus, Pentagonul a anunţat că, la data de 12 noiembrie, SUA are în continuare capacitatea de a oferi Ucrainei arme şi echipamente în valoare de peste 9 miliarde de dolari, dintre care 7,1 miliarde USD sunt disponibile prin programul PDA (Autoritatea Prezidenţială de Retragere), restul prin programul USAI, pentru achiziţia de armament de la producători.

    Conform Departamentului Apărării al SUA, toate fondurile rămase pentru programele de sprijin destinate Ucrainei vor fi utilizate până la sfârşitul mandatului preşedintelui Joe Biden, la 20 ianuarie.

  • CNS Cartel Alfa: Guvernul PSD-PNL pregăteşte pe ascuns un plan de austeritate

    „Guvernul a scos de pe ordinea de zi a şedinţei de ieri (marţi – n.r.) a Consiliului Economic şi Social proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, unde ar fi trebuit să primească avizul, pas necesar în vederea publicării în Monitorulul Oficial. Decizia de creştere a salariului minim a fost convenită împreună cu partenerii sociali în cadrul Consiliului Naţional Tripartit de Dialog Social din data de 16 octombrie 2024, iar proiectul de HG a fost pus în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale pe 21 octombrie 2024. Tergiversarea publicării hotărârii de guvern şi scoaterea acesteia de pe circuitul de avizare indică intenţia ascunsă a Guvernului de a îngheţa salariul minim garantat în plată. Este un semnal clar că se desfăşoară negocieri ascunse cu instituţii precum Banca Mondială, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional”, potrivit unui comunicat de presă.

    Sindicaliştii tranmsmit că „acest guvern, care deunăzi critica USR-ul pentru modul netransparent în care a negociat PNRR şi l-a trimis la Comisie, fără o dezbatere reală şi fără aprobare în Parlament, astăzi procedează identic cu angajamentele pe care le ia faţă de Comisia Europeană”.

    „Din 2020, România se află într-o situaţie de deficit crescut, în principal din cauza gradului extrem de scăzut de colectare, dar şi a nenumăratelor excepţii existente în Codul Fiscal. După ce timp de doi ani executivul a demostrat incapacitatea de reducere a cheltuielilor bugetare şi de creştere a veniturilor la buget, astăzi propune Comisiei un plan care va lovi puternic în special în lucrători. Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031, nedezbătut public sau în cadrul Parlamentului, oferă soluţii “salvatoare” de scădere a cheltuielilor, fără a detalia cum se vor realiza acestea. Planul omite să numească clar măsurile pe care guvernele viitoare le vor lua pentru a regla problema deficitului bugetar. Mai mult decât atât, ne apropiem de 1 decembrie şi încă nu există public nicio schiţă de buget pentru anul 2025! În ultima perioadă, transparenţa decizională a rămas o obligaţie formală îndeplinită, sau nu, după bunul plac al ministerelor. Astăzi documentele sunt scoase de pe ordinea de zi a CES-ului, iar în urmă cu câteva zile proiectele erau antedatate, pentru a arăta că portiţa spre dialog a fost deschisă, doar că <nimeni nu a accesat-o>”, se mai arată în comunicat.

    CNS Cartel Alfa apreciază că. în acest context, chiar şi dacă e campanie electorală, principiile dialogului social, a bunei guvernări şi a transparenţei decizionale trebuie respectate.

    Sindicaliştii solicită de urgenţă promulgarea „Hotărârii Guvernului pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată” şi transparenţă în stabilirea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pentru 2025.

  • Datoria externă totală a României continuă să crească: în primele 9 luni/2024 datoria externă totală s-a majorat cu aproape 18 mld. euro faţă de decembrie 2023 şi a ajuns la 186 mld. euro

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-septembrie 2024 cu 17,8 miliarde euro faţă de nivelul din 31 decembrie 2023, la 186,1 miliarde euro, arată datele publicate miercuri de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a ajuns la 92,9 miliarde euro, cu 20,8% peste nivelul din decembrie 2023.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 13,5 miliarde euro, nivel în creştere de la 12,8 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    Din volumul total, datoria externă este de 138 miliarde euro, în creştere cu 16,9 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 48,1 miliarde euro, în creştere de la 47,3 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    La 30 septembrie, datoria externă pe termen lung a însumat 138,8 mld. euro (74,6% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,7%  faţă de 31 decembrie 2023, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 47,3 mld. euro (25,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,4% faţă de 31 decembrie 2023. 

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3% în luna septembrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2024 a fost de 6,1 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2024 a fost de 110,4 %, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

     

     


     

     

  • Ce afaceri are în România stră-strănepotul marelui poet Mihai Eminescu. El se ocupă de o afacere de familie, cu o tradiţie care datează din anii 1800

    Mihnea Olariu, descendent al familiei Persu-Eminescu, şi-a construit o carieră în industria farmaceutică şi apoi a intrat în agricultură. Alături de un prieten, a preluat frâiele Domeniilor Franco-Române din Dealu Mare, business pornit de Denis Thomas, proprietar de podgo-rie şi vinificator din Burgundia, regiune din Franţa despre care se spune că are unele dintre cele mai selecte vinuri din lume. Astfel, inspiraţi de legătura dintre Franţa şi România, noii proprietari ai podgoriei au creat Galeron, un vin care este un omagiu adus arhitectului francez Albert Galeron, cel care a proiectat Ateneul Român.

    Galeron nu este doar un vin, ci o punte culturală între două ţări, un tribut care uneşte istoria, cultura şi pasiunea pentru vin, consideră reprezentanţii Domeniilor Franco-Române, o podgorie de 85 de hectare de vie din Dealu Mare. Ei au pus pe piaţă un nou vin din soiul Chardonnay, denumit Galeron, ca un omagiu adus renumitului arhitect francez Albert Galeron, cel care a proiectat Ateneul Român, un simbol al Bucureştiului modern. „Ne-am gândit că ar fi o idee bună să continuăm povestea lui Denis Thomas, având în vedere că a fost primul care a făcut vinuri bio în România, şi să o completăm cu istoria familiei mele”, a spus Mihnea Olariu, unul dintre acţionarii companiei Domeniile Franco-Române.

    Străbunicii săi, familia Persu-Eminescu, aveau o podgorie la Gura Vadului de aproape 100 de hectare, care a fost naţionalizată şi începând cu anul 2000 bunicii lui au luptat să retrocedeze averea familiei şi au obţinut 45 de hectare de vie, pe care s-au apucat părinţii săi, profesori universitari de electronică şi elec-trotehnică, să le lucreze. În Gura Vadului, înainte de Primul Război Mondial, Alexandru Persu, inginer agronom şi fost primar al comunei Tohani, şi Ecaterina Eminescu, nepoata poetului Mihai Eminescu, aveau una dintre cele mai im-portante podgorii din ţară. Părinţii lui Mihnea Olariu au investit economiile proprii şi au accesat fonduri europene pentru a reînvia viile de familie.

    După 15 ani de muncă, i-au anunţat pe Mihnea şi pe fratele său că intenţionează să se retragă la pensie şi le-au predat afacerea să o ducă mai departe. Vânzarea nu a fost o opţiune, având în vedere tradiţia de viticultură din familie, care datează din anii 1800, a subliniat Olariu. Antreprenor încă de la 22 de ani, Mihnea Olariu era deja experimentat în lumea afacerilor şi a decis să extindă activitatea şi în agricultură. În 2018, alături de fratele său şi cei doi asociaţi din businessul farmaceutic, a început să se implice în afacerea părinţilor, care se ocupa de vânzarea strugurilor către diverse crame. Printre clienţi se număra şi Denis Thomas, care, ajungând la punctul de a nu mai putea veni în România, i-a propus lui Mihnea Olariu să-i cumpere afacerea viticolă. Podgoria din Dealu Mare, aflată în judeţul Buzău, între Gura Vadului şi Săhăteni, a fost înfiinţată în anul 2000 de francezul Denis Thomas, proprietar de podgorie şi vinificator din Burgundia, regiune din Franţa despre care se spune că are unele dintre cele mai selecte vinuri din lume, după ce a ieşit din afacerea familiei sale, construită în jurul an-ului 1840.

    În 2023, compania Domeniile Franco-Române a avut o cifră de afaceri de 3 milioane de lei. Crama are o capaci-tate de producţie de 350.000 litri pe an şi în prezent vinurile ajung în principal în locaţii HoReCa şi magazine online, iar o mică parte din producţie este exportată.

    În România, el a preluat o fostă întreprindere agricolă de stat (IAS) şi a trecut la agricultura ecologică în 2003, iar crama Domeniile Franco-Române a obţinut certificarea pentru primul vin ecologic în 2006. Acesta îşi petrecea astfel jumătate din an în România şi jumătate din an în Franţa, iar în 2018 a hotărât să vândă, pentru a se întoarce la familie. „În 2019 a fost prima campanie de producţie de vin de către noi, iar din 2021 am început să ieşim cu produsele pe piaţă şi de la an la an am crescut. Gama Arrogance am pătruns cel mai bine pe piaţă, iar acum ven-im cu Galeron”, a explicat Olariu. Galeron este făcut din soiul Chardonnay, din struguri bio, iar, spre deosebire de Arrogance, care este o gamă de curs lung, Galeron – deocamdată doar în varianta de vin alb, dar o să aibă şi roşu – este un vin uşor. În mediul online, vinul Galeron, realizat într-un stil de „lume nouă”, se vinde cu circa 70 de lei.

    Crama are o capacitate de producţie de 350.000 litri pe an şi în prezent vinurile ajung în principal în locaţii HoReCa şi magazine online, iar o mică parte din producţie este exportată. Planurile noilor proprietari sunt să devină pe ter-men mediu un jucător cu afaceri anuale de 5-6 milioane de lei din vânzarea vinurilor. În 2023, compania Domeniile Franco-Române a avut o cifră de afaceri de 3 milioane de lei cu 20 de angajaţi, conform datelor publice. România este în topul celor mai mari cinci producători de struguri din Uniunea Europeană, cu o producţie anuală de aproape un milion de struguri, arată datele Eurostat, biroul european de statistică. Cel mai mare producător de struguri din UE este Italia, urmată de Spania şi Franţa, conform aceleaşi surse. În 2023, producţia de vin a României a atins 4,4 milioane de hectolitri, după o creştere de 15% faţă de anul precedent şi se menţine pe locul 6 în clasamentul euro-pean, conform celor mai recente estimări oficiale ale Oficiului Internaţional al Viei şi Vinului (OIV). C

    ei mai mari producători de vin din România, după cifra de afaceri, acum sunt Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari. Cine este de-scendentul lui Eminescu? Mihnea Olariu a studiat liceul în limba germană, iar la facultate a mers în Germania, unde a făcut economie şi management, iar ulterior a făcut un master în management în Anglia. Apoi, voia să lucreze în logistică pentru unul dintre cei mai importanţi distribuitori din Germania, dar a rămas în ţară după ce a câştigat un proiect în energie, cu panouri fotovoltaice. Ulterior, şi-a dezvoltat un business în energie regenerabilă şi în 2012 a început distribuţia de farmaceutice şi FMCG prin compania Perfect Care Distribution, pe care a fondat-o alături de Mihnea Mihalache şi Andrei Pănoiu. Perfect Care Distribution a avut o cifră de afaceri de 187 de milioane de lei în 2023 şi peste 3 milioane de lei profit, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Pe parcurs, au început să distribuie medicamente, apoi au făcut o fabrică de medicamente în judeţul Giurgiu şi în 2019 au cumpărat de la grupul ceh Penta Investments, care are farmaciile Dr. Max, patru farmacii ARTA, pe care le-au redenumit Pharma Care. În prezent, grupul are 300 de angajaţi, iar produsele sale se vând în 20 de ţări.  

    România este în topul celor mai mari cinci producători de struguri din Uniunea Europeană, cu o producţie anuală de aproape un milion de struguri.Domeniile Franco-Române a obţinut certificarea pentru primul vin ecolog-ic în 2006.