BusinessMagazin

Blog

  • Creativitate „a la agentie” sau „a la client”

    Cand vorbesti de publicitate, orice ai face, ajungi tot la creativitate. Probabil, este cel mai discutat, invartit, iubit sau hulit subiect dintre toate.

     

    Cred ca exista in fiecare publicitar (cel putin teoretic) dorinta de a face lucruri cat mai destepte, deosebite sau inovative. Procesul nu este simplu si cine s-a izbit de el stie la ce ma refer. Nu e simplu din mai multe motive, plecand de la calitatea oamenilor, trecand prin filozofia agentiei si terminand cu clientul, cu valoarea sau deschiderea acestuia catre lucruri creative.

     

    Exista pe piata o vesnica afirmatie: “…asa a vrut clientul…”. Am auzit aceasta expresie de mii de ori si ma gandesc ca a ajuns aproape un truism. Cum adica asa a vrut clientul? Daca ar stii exact ce vrea, clientul nu ar mai angaja o agentie de publicitate. S-ar duce direct la un studio si ar produce singur campania. In acelasi context, se poate merge mai departe cu o intrebare retorica: «Sunt clientii creativi? Au ei deschiderea, curajul sau priceperea de a da drumul pe piata unor campanii indraznete, deosebite? Eu cred ca da! Poate socheaza pe multi aceasta afirmatie (stiu, am si eu o sumedenie de exemple negative), dar cred ca, pe ansamblu, nu exista client care sa nu-si doreasca o super campanie! Refuz sa cred ca, daca am lua si cel mai conservator client de pe lumea asta, brieful ar suna ceva de genul…: “ne dorim o campanie ne-creativa, care sa nu iasa din calup, linistita, sa nu suparam pe nimeni etc…”

     

    Cred ca, atunci cand un client isi ia o agentie de publicitate, trebuie sa aiba incredere in ea. Altfel, orice prezentare de creatie devine un proces in care clientul nu este in aceeasi barca, ci din contra, parca te pune la zid. Este, cred, cea mai periculoasa situatie din punct de vedere creativ, pentru ca orice idee deosebita necesita eforturi substantiale pentru a trece.

     

    Si mai este ceva: “asa a vrut clientul…” devine incet-incet sinonimul neputintei. Indiferent de sensul pe care ni-l imaginam, cand acceptam aceasta afirmatie, ne construim de fapt un zid de protectie, dupa care ne ascundem incapacitatea de a vinde clientilor lucrurile in care credem cu adevarat. Nu spun ca nu s-au prezentat lucruri de valoare, dar daca sfarsesti prin a accepta o solutie impusa de client, cred ca mai bine te uiti un pic si in gradina ta. 

     

    Clientul se educa. La fel si agentia. Si ma gandesc strict la sensul pozitiv si constructiv al afirmatiei. Nu ma refer la a da lectii de marketing si publicitate (cu toate ca uneori, din pacate, e nevoie si de asta), dar ma refer la armonizarea gandirii de brand cu agentia, care vine dintr-o zona noua, care poate sa ofere solutii neasteptate unor probleme punctuale. Agentia are marele avantaj ca vede din afara, ca este detasata de problemele stricte de vanzari, competitie etc. Ideile de creatie trebuie sa sprijine brandul dintr-o perspectiva noua. Ideea de creatie nu este impusa clientului. El trebuie sa se simta confortabil si sa creada in ea. De aceea, cred ca marea arta de a avea idei creative finalizate este sa stii cum sa le vinzi.

     

    Pe de alta parte, stiu sigur ca, pe undeva, pe filiera clientului, sunt foarte multe obstacole pentru campaniile creative. Bineinteles ca exista cazuri in care oameni nepregatiti trebuie sa judece creatia si sa aleaga…! Bineinteles ca exista si vor exista totdeauna si oameni care nu vor sa-si asume riscuri si pur si simplu nu au curajul de a accepta ceva mai creativ. Atunci e cel mai rau…! Numai in pielea creativilor sa nu te pui. Este, poate, cea mai mare trauma profesionala prin care poate trece o echipa de creatie. Pentru ca stii ca ai ideea, stii ca poti sa faci ceva remarcabil si totusi trebuie sa o iei de la capat (asta in cel mai bun caz) sau sa accepti o solutie impusa.

     

    Sunt nenumarate exemple cand idei superbe au murit la cosul de gunoi al unui brand manager care nu a avut curajul sa prezinte mai departe si care a preferat …varianta “safe”. Dar ce este varianta “safe”? Cred sincer ca varianta safe este acea publicitate care se rezuma la a cheltui un buget de marketing pe lucruri care nu spun nimic sau spun prea multe. Campanii in care nu te focusezi pe nimic sau, din contra, vrei sa spui cat mai multe in 30 de secunde. Toata lumea ar trebui sa stea departe de aceste non-campanii, pentru ca ele nu aduc nimic nici clientului, nici produsului si cu atat mai putin agentiei. De cele mai multe ori constatam ca varianta safe este varianta care nu face rau brandului! Dar nici bine. Nu construieste nici emotii, nici afinitati intre consumator si brand. Sunt acele campanii care exceleaza prin lipsa de memorabilitate si in care sentimentul de déja vu e prezent de la inceput pana la sfarsit.

     

    O alta tema laitmotiv in relatia creativitate-client-agentie este conflictul in care clientul iti spune ca pe el il intereseaza ca lumea sa inteleaga reclama lui, ca vrea sa vanda produsele la care face reclama etc. Ca si cand agentia vine sa vanda o idee creativa cu gandul de a micsora vanzarile sau de a face o reclama pe care sa nu o inteleaga nimeni…

     

    Exista studii care arata ca o idee de creatie buna, premiata, are toate sansele sa vanda excelent. Iar ideile de valoare pot fi stimulate in interiorul agentiei si de un departament puternic de strategie. Tot mai mult se discuta despre echipa ideala dintr-o agentie si putem sa observam o noua formula de lucru, in care creativii lucreaza direct cu omul de strategie. Abordarea strategica a ideii de creatie este un lucru benefic din toate punctele de vedere, de la formarea gandirii in interiorul agentiei pana la vanzarea ideii catre client. Nu mai lucrezi strict pe un beneficiu de produs. Te uiti sa identifici si problema targetului, ce nevoi exista, de ce nu cumpara produsul etc. Creativitatea “a la agentie” nu mai poate fi lasata la un nivel empiric si, cu cat aceasta este mai focusata, cu cat insight-urile sunt mai relevante, cu atat sansa de a face o campanie memorabila creste. Si este clar ca se poate.

     

    Deci, creativitate a la agentie sau a la client? Cred ca cele doua trebuie sa devina una. Iar “lupta” trebuie continuata, armele creativilor fiind practic nelimitate.

  • Corespondence

    In Media&Advertising vorbeste industria publicitatii. Pe bune. Ganduri, pareri, premii, nemultumiri, pitch-uri, filme, vacante, petreceri, simpatii – au rezervate aceste pagini. In fiecare numar. Doar ca nu se accepta citate si declaratii oficiale, ci speech-ul vostru autentic, de zi cu zi, asa cum ati povesti unui prieten. De aceea am gandit rubrica aceasta ca pe un schimb de scrisori.

     

    In acest numar, M&A va propune o incursiune in corespondenta electronica dintre Cosmin Ezaru, Senior Art Director GMP si Diana Cristea, Art Director Graffiti BBDO

     

    Corespondenta intre Cosmin Ezaru si Diana Cristea

     

    Draga Cosmin,

    Sunt intr-un punct de rascruce al existentei mele, simt. M-am tot gandit la jobul asta al nostru de art directori care stau tot timpul peste program in timp ce copywriterii sunt la beri, familii si scris romane politiste. Eu as vrea sa iau o pauza. Sa fac altceva. Sa nu mai caut poze si referinte de ilustratie si sa misc mouse-ul pe ecran si sa ma enervez ca n-am fonturi sau memorie la mac. Cum ar fi sa ma apuc de alta meserie? Ceva total diferit. De maine sa fiu… patinatoare in Alaska! (O sa se supere mama ca nu mai sunt director, parca vad.) Ce zici?

    Diana

     

    Cum vrei tu. Am putina treaba acum.

    Cosmin

     

    Ar fi genial sa-mi gasesc in sfarsit ceva palpitant. Dar poate nu tocmai patinatoare, ca e ceva sezonier. Si nici nu e de viitor: cu incalzirea asta globala nu se stie. Mi-ar placea mai degraba sa fac ceva pentru oameni. Stiu sa acord primul ajutor. Asta e foarte bine, pot oricand sa salvez o femeie lesinata sau sa-i fac respiratie gura la gura unui nene calcat de autobuz. Nu ca ai intalnit prea multi proaspat spalati pe dinti cand traverseaza strada in locuri nepermise. Sau sa ma angajez politista de circulatie, sa previn astfel de accidente nefericite? Iti dai seama cate claxoane o sa aud in fiecare zi? N-o sa mai putem vorbi la telefon niciodata. Tu ce crezi, cum putem opri claxoanele?

    Plutonier Diana

     

    Draga Diana, si eu simt aproape acelasi lucru. mie imi place sa fiu artdirector. dar parca as incerca si altceva pe langa asta.  altceva care sa nu fie chiar cu picioarele pe pamant. mi-as lua un avion. un avion argintiu. sa luceasca in soare. si sa zbor. cand am eu chef de putina inaltime sa ma sui in avionul meu argintiu si sa decolez. daca noaptea la ora 2 vreau sa vad orasul de sus, de ce nu. dimineata cand ma duc la servici, in loc sa ma sui in masina, ma sui in avion. sa nu mai stau la semafoare care claxoneaza incontinuu. avioanele nu au claxoane. de sus orasul se vede mult mai frumos. pare mai curat. oare pt ca nu se vad oamenii? cine stie. O singura problema cred ca ar fi. nu se poate decola sau ateriza decat de la otopeni. baneasa e inchis pt. o vreme. si decat sa merg cu masina pana acolo, mai bine ma gandesc la altceva ce pot face ca sa uit de “artdirectoring”.

    Cosmin

     

    Daca tu zici ca nu avem cum sa evitam calvarul claxoanelor si putem doar sa le survolam de la o inaltime sigura, eu te cred pe cuvant. O solutie la drumul pana la Otopeni ar fi sa te parasutezi direct deasupra biroului, dar sunt si multe pasari in Bucuresti, deci trafic si-n aer. Vad ca n-ai cum sa scapi. Eu as prefera sa-mi gasesc o meserie in care sa n-am deloc contact cu exteriorul. Sa fie si fara batai de cap. Cum ar fi plasatoare la cinema. E o slujba in care oricum lucrurile sunt stabilite de dinainte: oamenii inalti sau cu palarii o sa primeasca invariabil locuri numai in fata. Plus ca vezi filme pe gratis. Iar daca o sa am chef de carti, o sa ma fac xeroxista. Si daca o sa vreau ceva care sa-mi stimuleze emisfera stanga, ma fac lipitoare de preturi la un hypermarket imens, care sa-mi satisfaca pofta de numere. Iar cum n-o sa castig mare lucru, seara o sa-mi iau un al doilea job: incercator de paturi. E?

    Diana

     

    Mie nu-mi place sa dorm prea mult. Chiar sunt dispus sa-mi iau un tramvai. ma fac vatman. sa am tramvaiul meu. si sa il tin in fata blocului. Sa-l pornesc dimineata la 5. imi trag o linie adiacenta de la “metroul usor” ce trece pe strada si imi parchez limuzina. de cand am venit in bucuresti, adica de vreo 20 de ani, m-a fascinat claxonul tramvaielor. intotdeauna l-am asemanat cu soneria de la scoala, clopotelul cum i se spune in literatura. oare faptul ca a ramas asa indiferent de modelul tramvaiului este ceva intentionat, pt a pastra o traditie in claxonatul de pe sine?  Dar si la tramvai am o problema. in fata blocului meu exista linie, dar numai pana la unirii. si de acolo ce fac? sa-mi iau si un metrou. cam scump. si nici nu stiu daca are claxon. Un autobuz ar fi cred ca mai simplu. pt a-l conduce trebuie sa dau doar un examen de categorie. nu are cum sa fie mare lucru. cat de greu sa fie sa intorci un autobuz intr-o intersectie. daca nu te feresti tu, te feresc altii. nimeni nu vrea sa-si loveasca masina. si daca mai si claxonez… ca autobuzele astea noi au niste claxoane foarte puternice. Dar dupa aia toti colegii mei or sa vrea sa trec sa-i iau si pe iei sa-i duc la agentie. si la ce trafic e in bucuresti dimineata, si cu ditamai autobuzul…

    Cosmin

     

    Daaaa, si eu as putea sa fiu announcer de statii: sa fac o revolutie in domeniul asta. Sa existe in sfarsit o voce duioasa, care sa empatizeze cu oamenii transpirati si inghesuiti. Sa interpretez cu accente diferite in functie de cartierul prin care trecem. Sa propun jocuri de societate, pentru atunci cand e aglomeratie: fazan, ce incape intr-o valiza, tara, tara, vrem ostasi, de-a mama si de-a tata, v-ati ascunselea cu controlorii etc.

    Animatoarea Diana

     

    Ar mai fi sa-mi iau un maxi taxi. sau mai bine un smart. mic, in doua culori, simpatic, cu doua locuri, ca sa nu iau chiar pe toata lumea cu el. decat o singura persoana. ce sunt eu? ratb? si sa ma pot strecura prin traficul infernal de dimineata, sa claxonez lung de fiecare data cand un gip nu ma vede si sa-i arat avantajul de a avea masina mica, nu ditamai panzerul. Dar daca tot am trecut la categoria mica, si mai avantajos cred ca ar fi un motor. nu harley, ca nu sunt director de creatie. un enduro. ca sa trec usor peste gaurile de canal asezate alandala pe strazi. si acum e acum. ca soferul roman nu e obisnuit cu motocicletele pe langa minunatul lui logan. si nu stie sa se uite in oglinzile retrovizoare. asa ca singura solutie este degetul pe claxon. dar nu cred ca e eficient. asa ca claxonul motocicletelor s-a transformat pur si simplu in ambalarea motorului pana scoate un zgomot ce il trezeste din amorteala pe soferul atent la ce farse a mai facut buzdugan. dar nu cred ca am eu fata de motorist.

    Cosmin

     

    Crezi ca exista o legatura intre maxi taxi si fustele maxi? Cochetez si cu ideea de a fi consiliera de moda automobilistica.

    Diana

     

    Mai bine imi iau o bicicleta. cling cling.

    Cosmin

     

    Cosmin, nici nu-ti poti imagina ce idee buna mi-ai dat: cred ca realizezi cati oameni pleaca de-acasa cu bicicleta (uitand ca de-acum picioarele lor sunt cel mai vizibile) purtand o soseta de-o culoare si cealalta de alta. Ce discromii si asocieri infioratoare de modele defileaza in fiecare zi in Bucuresti! Asta o sa se schimbe. O sa fiu prima care are curajul sa faca cea mai grea meserie din lume: imperechetoare de ciorapi! Cheama presa, incepem sa facem PR!

    Diana

  • Ce super e sa-ti iei masina noua!

    Cumpara! Cumpara! Te bagi la un leasing? Arunca porcaria aia veche si ia-ti si tu o Masina Noua. Au scazut dobanzile, au scazut taxele vamale la masinile extracomunitare, de fapt au crescut, nu conteaza, o iei pe firma, scapi de tva, ai si tu un ban in plus, baga-te!

     

    Te uiti la un dealer care pare ca iti face o favoare vanzandu-ti masina lui. Oricum daca iei orice sub 70 de mii esti cam fraier si n-are ce discuta cu tine. Nu mai vorbim de reduceri. Iesi cu masina din showroom si te uiti cum 3-5000 de euro (depinde de model) iti  zboara din buzunar exact in secunda aia. Devalorizare instant. Si incepe relatia cu noua ta masina. Nu poti sa zici ca o iubesti, tu oricum ai fi dorit una de patru ori mai scumpa, dar o respecti pentru ca e noua si n-o sa se strice. Fara fumat in interior ca e noua. Si cu geamurile inchise oricum e mai racoare. Nimic nu e mai placut decat sa mergi cu climatronicul la 16 grade cand afara sunt 40. Sa infunzi cauciucurile noi in asfalul moale al capitalei ca bani de concediu nu mai sunt. Toti se duc pe rata. Noroc ca ai ceva vreme revizii gratuite si dup-aia mai vedem. Valoare reziduala mare ca sa nu te omoare ratele de tot.  Stai intr-un apartament de 40.000 (care intre timp a devenit de 60) si conduci o masina de 25. O infigi in gropi, o alergi pe sosele inghesuite, faci slalom printre tiruri, caini morti si carute ca sa dovedesti cat de importanti sunt caii aia in plus. Si oricum nu te intereseaza daca se intampla ceva pentru ca ai airbag, esp si casco…Casco…dupa un an fara incidente iti vine sa infigi masina intr-un pom ca sa justifici banii aia aruncati si dupa un an cu ceva accidente iti vine sa-i infigi asiguratorului ceva in cap dupa toate certurile, negocierile si nervii de la politie, service si altii.

     

    E super sa ai masina noua! Dupa trei ani, cand leasingul a ajuns la jumatatea duratei, deja sunt trei face-lifturi si doua motorizari noi la modelul tau. O dai inapoi si iei alta? Strangi din dinti si dai climatronicul mai rece ca sa-ti treaca nervii? Trebuie sa fii mandru. Ai participat la evolutia industriei automobilului. O parte din banii pe care ii platesti cu insistenta luna de luna finanteaza un departament de R&D care o sa scoata noi face-lifturi si motorizari ale modelului tau. Mai mult crom, mai multi cai, faruri mai rotunde, mai multi bani. Esti subiect de exceluri complicate care dovedesc inca o data ce bine e ca toate masinile sa fie la fel si sa fie desenate conform focus grup-urilor cu gospodine scandinave care conduc cele mai sigure SUV-uri din lume. Esti in miscare. Esti pe val. Esti in urcare. Vezi sa nu uiti de rata aia. Bine ai venit la Supermarketul Mondial al Masinilor Noi. Avem produse proaspete cu termen de valabilitate scurt. Acceptam si cash si card. Cumpara!

  • Idei funky – review de carte

    Exista branduri pe care pur si simplu le iubesti. Chiar daca nu iti ofera nimic in plus din punct de vedere tehnologic fata de alte branduri din aceeasi categorie. Ce face diferenta? Intr-o lume in care tehnologia unui brand nu mai poate revolutiona piata, imaginatia este cea care face ca un brand sa fie diferit de celelalte. Kjell Nordström, profesor la Institutul de Afaceri Internationale din cadrul Scolii de Economie din Stockholm, a venit in Romania sa vorbeasca despre noua societate in care talentul este singurul capabil de a face capitalul sa danseze. Pentru aceasta. forma obisnuita de business nu mai este suficienta. Este timpul pentru Funky Business.

     

    Valoarea unui brand trebuie sa fie intangibila. Kjell Nordström spune ca “daca poti s-o atingi inseamna ca nu valoreaza prea mult.” Daca inainte se punea accent pe materie, acum se pune accent pe cunoastere. Produsele trebuie sa contina putina materie si multa cunoastere. Vor castiga intotdeauna companiile care isi gestioneaza operatiunile intr-un mod inovator. Apelul la emotional este un truc ce poate pacali usor piata. Nokia… Desi nu a venit pe piata cu o tehnologie revolutionara care sa puna in umbra competitori puternici ca Sony Ericsson sau Motorola, imaginatia si apelul la emotii au facut ca Nokia sa ajunga lider mondial in productia de telefoane mobile.

     

    Traim intr-o societate numita de Kjell Nordström: Societatea Karaoke. Nimic nu mai este original pentru mult timp. Totul se copiaza. Astazi, informatia a devenit un bun universal, usor de accesat de toata lumea. Tehnologia unei companii poate fi cunoscuta intr-un timp foarte scurt si de competitie. Astfel, daca tehnologia nu mai poate asigura monopolul temporar, singura care poate face diferenta este ideea. O idee buna te poate scoate din anonimat macar pentru o scurta perioada de timp. IKEA a avut o idee care i-a garantat monopolul pentru “un moment”, iar momentul IKEA dureaza de cateva decenii.

     

    “Feminin”, “emotional”, “personal si simplu” sunt 4 cuvinte care garanteaza un produs de succes: fie el o bautura racoritoare, un automobil sau uneori chiar si un politician…

     

    Kjell Nordström identifica doua modalitati de impunere a brandurilor pe piata, fie prin “survival of the fittest”, fie prin “sexual selection”. Abilitatea de a se adapta a garantat succesul brandurilor ca: Easy Jet, H&M, Starbucks, IKEA. Iar atractia a functionat pentru Absolut, BMW si Gucci. Pentru ce e sexy, trebuie sa platesti mai mult. 

     

    Piata creste in mod continuu, iar competitia devine din ce in ce mai intensa. Avand in vedere faptul ca tehnologia si-a mai pierdut din importanta, imaginatia este pusa la grea incercare. Un sfat dat de Kjell Nordström este “Think city, not country!”. El considera ca societatea se afla intr-un proces intens de urbanizare, personalizare si fragmentare. Tarile nu devin din ce in ce mai similare, ci dimpotriva, devin din ce in ce mai diferite. Lumea se indreapta in directii diferite. Companiile vor deveni din ce in ce mai fragmentate si vor cauta oameni diferiti. Richard Branson de la Virgin UK cauta oameni carora le place distractia.  Acesti oameni pot refuza o oferta de job care le-ar oferi ceva mai multi bani, dar nu le-ar oferi distractie.

     

    Cum se face ca SUA este a treia cea mai bogata putere, are cele mai mari branduri: Google si Hilton, cele mai bune universitati…. Raspunsul e simplu:  SUA nu reprezinta o tara, ci o idee. “Share the idea and you can join!” Si sunt multi cei care doresc sa “share the idea”. Austriacul Arnold Schwartzenegger, englezii Beckham si Ozzy Osbourne, rusul Sergey Brin, co-fondatorul Google, sunt doar cateva dintre persoane care s-au alaturat ideii americane.

     

    Funky Business – Kjell A. Nordström si Jonas Ridderstrale

    Funky Business este o lectura obligatorie pentru cei care vor sa invete limbajul si retetele noii economii. In vremurile funky in care traim, periferia devine centrul. Cu totii putem sa fim lideri, ne spun Kjell A. Nordström si Jonas Ridderstrale. Cei doi autori funky sunt profesori universitari in cadrul Scolii de Economie de la Stockholm si au contribuit la Programul de studii aprofundate in management, care atrage elita liderilor din zona scandinava. “Funky Business demonstreaza ca mintea bate muschii si ca sursa avantajului competitiv al oricarei companii sunt oamenii. Cartea este convingatoare si argumentata cu rigurozitate”, spune suedezul Jan Carlzon, guru al serviciilor si arhitect al revirimentului companiei Scandinavian Airlines. Cartea a fost tradusa pana acum in 34 de limbi si se afla pe locul 16 intr-un top al celor mai bune carti de business/leadership din toate timpurile, conform unui sondaj Bloomsbury.

  • Slam dunk, un posibil instrument de marketing

    Sportul este intotdeauna un partener bun pentru marketing. Un eveniment sportiv – bineinteles excludem aici un meci de fotbal din Liga Campionilor  – nu iti poate garanta intotdeauna un numar impresionant de spectatori, comparabil cu cel adus de televiziune. Dar impactul pe care il are asupra oamenilor aduce un plus de valoare incontestabil pentru mesajul publicitar. Cu alte cuvinte, sportul poate garanta calitatea comunicarii, pentru ca are o componenta emotionala care creeaza contextul autentic pentru mesajul publicitar.
     

    Sport Arena s-a nascut acum cinci ani intr-o masina pe drumul Constanta-Bucuresti. Pana a fost pusa pe picioare afacerea a mai durat ceva, dar in 2005 a avut loc, mai in gluma mai in serios, primul turneu de Streetball. Terenurile profesioniste, cele mai bune din Romania si pasiunea celor implicati au facut ca aceste turnee sa devina o traditie. Anul acesta, la turneu au participat 210 echipe si peste 5000 de spectatori.

     

    Sport Arena a contribuit pana in prezent la amenajarea, reamenajarea si dotarea a peste 50 de terenuri de sport si baze sportive din intreaga tara. Cea mai importanta realizare a Sport Arena o constituie amenajarea in anul 2005, ca urmare a parteneriatului cu Universitatea Politehnica Bucuresti, a celei mai moderne baze sportive in aer liber din Romania “SPORT ARENA – Politehnica”.

     

    Un sponsor vrea sa se vada, sa se auda si sa se citesca

    De ce streetball? L-am intrebat pe Radu Petre, directorul general Sport Arena. „ Pentru ca ne place baschetul. Pentru ca e un sport cool, „colorat” si pentru ca vrem sa-l promovam”.  Pasiunea pentru acest sport a fost principalul motor pentru dezvoltarea unui sistem eficient echipamente  – eveniment – public – marketeri menit sa promoveze acest sport. “Aici e un mare cerc vicios. Un sponsor pune din start trei intrebari: <Unde ma vad? Unde ma aud ? Unde  ma citesc?>. E clar ca expunerea cea mai mare pe care o are este cea directa, prin branding si product placement. A doua expunere se vede prin partenerii media. Pe de alta parte, si presa intreaba: „ce sponsori aveti?”. In acest business, fiecare cauta de cealalta parte argumentele care dau greutate evenimentului si, la inceput, poate lua ceva timp pana impui un anume eveniment, pana cand acesta capata legitimitate si devine o garantie si pentru sponsori si pentru media. Pana la urma, o organizare profesionista si un public de calitate raman principalele argument. Dupa feedback-ul din 2006, turneul de anul acesta a atras parteneri media si sponsori de prima mana. Printre sponsorii Sport Arena se numara Spalding, unul dintre cei mai mari producatori de mingi de baschet din lume, care produce de 30 de ani mingile pentru NBA si, de asemenea, Gatorade si Puma Fragrance.

     

    „Targetul nostru sunt tinerii care iubesc sportul”

    Dar intr-o tara de microbisti, cine sunt cei care vin la aceste evenimente? Radu spune ca participantii au de la 10 la 35 de ani, cu o medie de varsta  intre 22 si 25. Majoritatea sunt fie studenti, fie absolventi de facultate carora le place sportul. „Au meserii dintre cele mai variate – ingineri, economisti, programatori. Chiar site-ul nostru e facut de unul dintre participanti. Iar in public sunt prietenii si prietenele celor care joaca. Din pacate insa, sunt mai multe fete in public decat pe teren”. Pe teren sunt multe echipe; atat de de multe incat anul acesta 60 dintre ele au ramas pe tusa, asteptand cel de-al doilea turneu. Pe langa numarul mare de concurenti si spectacolul in sine, anul acesta spectatorii au fost atrasi si de meciul vedetelor, de concursul de slam dunk si de invitati cu nume grele. Octavian Belu, Mariana Bitang, Laura Badea, Ecaterina Andronescu, Carmen Tocala au venit pentru a sustine baschetul romanesc si dezvoltarea acestuia in forma cea mai simpla, si nu numai la nivel de performanta. Turneul Sport Arena Streetball este considerat cel mai bun eveniment de gen din tara si asta o dovedeste participarea numeroasa atat a baschetbalistilor din Bucuresti cat si a echipelor din provincie.

     

    „Terenurile acestea sunt printre cele mai celebre din lume”

    Dar cum in spatele oricarui succes se afla un secret, un motoras care face ca lucrurile sa functioneze, Radu spune ca terenul e cel mai mare atu al lor, pentru ca terenurile de la baza Sport Arena sunt faimoase in intreaga lume. „Terenul este unul profesionist. Noi suntem distribuitori Sport Court in Romania, unul dintre cei mai importanti producatori de pardoseli de terenuri sportive din lume. E o cutuma in randul reprezentantilor Sport Court din lume, ca, dupa o  instalare, sa se faca o  poza si sa se trimita la toti distribuitorii din intreaga lume. Dupa ce am facut terenurile, am trimis si noi fotografiile, printre care o poza de sus, cu terenul in nocturna. Ei bine, aceasta poza a fost un succes. Cei de la Sport Court au constatat ca, dupa ce poza a ajuns la distribuitori, comenzile pentru combinatia portocaliu cu albastru – cea pe care o avem noi – au crescut de 7-8 ori. Mai mult decat atat, poza a fost si pe coperta unui ghid scos de Federatia Internationala de Baschet.  Ghidul este dedicat celor care vor sa-si faca un teren de baschet in aer liber”, povesteste Radu.

     

    Singurul regret la acest moment este ca partea de evenimente inca nu si-a atins maximul de potential. Dar nu e un motiv de ingrijorare, ci ramane o provocare.  Iar perspectivele sunt bune, de vreme ce, de la un an la altul, cifra de afaceri s-a dublat. „Am avut o crestere graduala. Anul trecut cifra de afaceri a firmei a fost de 500.000 euro si anul acesta sunt convins ca atingem milionul. E o piata in crestere. Si noi chiar suntem buni, si zic asta fara modestie”, spune Radu.

  • Try-sumers – o lume ideala?

    Mai exact, o noua tendinta in marketing, care porneste, cum altfel, de la americani, pentru care sa incerci flexibilitatea saltelelor este un job in sine. Piata bunurilor si serviciilor este mai efervescenta ca niciodata. Cu atatea optiuni in jur, e dificil sa te poti limita doar la ceea ce-ti trebuie. Si cum societatea de consum mizeaza exact pe gusturi si nu pe nevoi, tendinta este una de a impune consumatorul ca “rege” al  junglei. Asa a aparut publicitatea si marketingul, iar de aici la o  lume a dorintelor in care consumatorul face legea a fost doar un pas. El se numeste trysumer.

    (continuare)

     

    Dorinte online

    Internetul  a revolutionat lumea. Inclusiv pe cea a dorintelor. Nu mai e imposibil sa calatoresti  oriunde mintea ta doreste, sa ai experientele cele mai incitante, sa faci parte din cele mai puternice trusturi economice mondiale. Second life, proiectul online al celor de la Microsoft, va deveni in urmatorii ani noul divertisment al omenirii, o viata pe calculator in care ai parte de tot ceea ce viata reala nu a putut sa-ti ofere. Dar, chiar si coborand cu picioarele pe pamant, internetul este indispensabil. Din 2005 pana in 2006, aparatura de navigare personala sau GPS-urile si-au dublat vanzarile la 10 milioane de unitati. Chiar si calatoria in timp nu mai pare o utopie, ci un deziderat realizabil.

     

    O alta gaselnita esentiala pentru trysumers, care a modificat perceptia asupra modului in care relationam propriile dorinte cu oferta pietei capitaliste, este serviciul <rent versus buy>. De ce sa mai scoatem bani din portofel sau sa ne golim cardurile, daca putem doar sa inchiriem ceva ce ne place? De la posete de lux la masini exorbitante, pretul nu mai conteaza. Chiar si cel mai putin pretentios dintre tryusumeri isi poate vedea orice vis realizat. Orice marca, orice designer, orice brand pot fi acum si in posesia ta, cheltuind doar o suma nesemnificativa de bani pentru acest serviciu.

     

    “A incerca lucruri noi este varianta actuala a permanentei. Nimic nu te opreste. Experimentezi. Suntem obsedati de experiente noi, in special de acele lucruri incercate “pentru prima oara”. Totul a devenit prea usor, prea plictisitor. Mereu ne intrebam: ce e nou? De fapt, am consumat totul si nu putem accepta  acest gand”, este parerea expertului in trend-watching Kristina Dryz. Pentru aceasta, noutatea nu echivaleaza cu o semnificatie sporita ci valoarea ei, ce castigi in urma oricarei experiente de viata, fie ca ea se reduce la a incerca o saltea noua sau a-ti cumpara un Ferrari.

     

    In acelasi timp, calitatea conteaza si face diferenta. Daca tot esti pus pe incercate, de ce sa nu alegi cele mai eficiente si profesioniste produse/servicii? Chiar si cele mai obscure branduri isi propun sa functioneze ireprosabil si sa nu faca rabat de la calitate, creandu-se astfel un alt stimulent pentru a intra in aventura trysumului. Ca o regula de aur a marketingului, “sa asculti si sa raspunzi efectiv vocii clientului este crucial pentru a obtine satisfactie si loialitate permanente”, crede directorul executiv al companiei americane J.D. Power and Associates.

     

    Lucru care creeaza premize pentru  chiar motivatia trysumerului. Atunci cand nu mai esti fidel unui brand, esti liber sa-l inseli cu cine vrei tu. Si sa obtii satisfactii mai mari. Cu alte cuvinte, ce a functionat pana acum in marketing, are sanse reduse sa mearga in continuare.

     

    Tried and tested chiar de catre tine

    Tirania transparentei este un alt stimulent pentru trysumeri. Recenziile si accesul la informatie in tot ceea ce priveste un produs sau un serviciu diminueaza riscul de a fi dezamagit. Cu aproape un miliard de utilizatori online (si numarul creste), poti afla ce te intereseaza doar stand in fata monitorului si traind experientele altora. Un alt fel de Tried and tested,  in varianta online.

     

    De vreme ce publicitatea nu se bucura de prea multa apreciere in randul trysumerilor, performanta este din nou un factor decisiv. In America, doar 13% din consumatori (conform Forrester) recunosc ca aleg produse ca urmare a spotului si doar 6% cred ca brandurile comunica onest cu publicul lor tinta. Asa incat, nu e greu de inteles de ce a incerca, a testa produse si servicii poate foarte bine sa devina o noua forma de publicitate. De data asta cu efecte majore, rezonand exact cu nevoile si gusturile clientilor. De altfel, tryvertising este un concept vehiculat din ce in ce in ce mai des, de la cele 30 de secunde pe care iTunes ti le pune la dispozitie ca sa te decizi pentru un disc la turul virtual al unei camere de hotel din destinatia preferata.

     

    Nu doar lumea se schimba, ci mai ales dorintele si preferintele consumatorilor. Relatia dintre piata si clienti este una dintre cele mai ingrate, de  aceea a da posibilitatea acestora sa alega fara compromisuri, fara responsabilitati si constrangeri nu se va rezuma doar la o tendinta, ci va ajunge sa devina un modus vivendi reciproc profitabil.

  • Coca-Cola, pe gustul insetatilor de muzica

    In 2002, Coca-Cola foria dadea startul la setea de muzica prin concertul lui Enrique Iglesias. Cu trei ani mai tarziu, Coca-Cola Soundwave trimitea 100 de tineri romani sa-si mai potoleasca setea la patru mega concerte din Franta, Spania, Grecia si Turcia. Anul trecut, Coca-Cola oferea “un premiu in fiecare sticla”, iar ca bonus un spectacol multimedia avandu-l ca protagonist pe Sander Kleinenberg, DJ-ul anului in Europa. Vara asta, CokeLive Festival si B’ESTIVAL-ul vor sa-i racoreasca putin chiar si pe cei mai insetati… cu multa muzica.

     

    Cum i-a venit brandului Coca-Cola setea de muzica?

    Coca-Cola a lansat “Coca-Cola sete de viata”, iar muzica e o parte importanta din viata, in special din viata tinerilor care reprezinta publicul caruia noi ne adresam. Muzica este o cale fireasca prin care putem comunica intr-un mod relevant cu ei. Coca-Cola a reprezentat intotdeauna optimism si sete de viata, iar muzica este o cale de a exprima lucrurile acestea intr-un mod tangibil. Oamenii pot sa experimenteze, sa se bucure alaturi de ceilalti intr-o atmosfera placuta.

     

    A devenit piata evenimentelor branduite din Romania una aglomerata?

    Piata evenimentelor branduite nu este una  aglomerata. Ca in orice piata exista cerere si oferta. Bucurestenii sunt putin mai rasfatati din acest punct de vedere pentru ca este vorba de o masa mare si de o piata foarte dinamica. Dupa cum se spune: aici se da tonul si ora exacta. Dar in tara sunt doar cateva evenimente in orasele mari. Pe viitor, ne putem astepta la o crestere a evenimentelor branduite nu doar in Bucuresti, dar si in restul tarii.”

     

    Ce muzica asculta consumatorii Coca-Cola?

    Consumatorii Coca-Cola asculta diferite genuri de muzica de la rock, heavy metal, pana la pop, tehno… Consumatorul Coca-Cola asculta muzica de calitate, iar noi chiar asta dorim: sa ne asociem cu oameni care asculta muzica de calitate.

     

    Coca-Cola aduce oamenii impreuna si vede intotdeauna partea frumoasa a vietii. Muzica aduce oamenii impreuna, iar daca vorbim despre partea frumoasa a vietii, trebuie sa vorbim neaparat si despre muzica. M&A si-a dorit sa afle mai multe despre ceea ce inseamna pentru brandul Coca-Cola asocierea lui cu muzica, iar pentru aceasta am stat de vorba cu Sorin Petrica, market manager Coca-Cola Romania si Moldova. Am aflat ca muzica se potriveste ca o manusa brandului, aducand beneficii importante atat companiei, cat si consumatorilor.

     

    “Ca orice om de marketing, trebuie sa-ti gasesti proiectul in care sa poti sa comunici valorile brandului. Muzica este o cale de comunicare potrivita, din simplul motiv ca oamenilor le place muzica.” In plus, ea joaca un rol important in viata tinerilor si “Poate e mult spus ca muzica iti defineste personalitatea, dar ea te ajuta sa spui lucruri despre tine intr-un mod special, nu neaparat prin cuvinte.”

     

    Muzica live se dovedeste a fi o modalitate eficienta de comunicare pentru Coca-Cola. Pe de o parte, ofera participantilor o experienta de o intensitate iesita din comun, iar pe de alta parte compania se alege cu un  awareness puternic. Chiar daca evenimentele muzicale presupun investitii foarte mari, ele se dovedesc a fi profitabile. “Nu le facem de dragul de a le face. Pana la urma, suntem intr-o intreprindere si trebuie sa generam profituri.”

     

    Vara aceasta, Coca-Cola prezinta CokeLive Festival, Clicknet by Romtelecom powered by Coca-Cola si Heineken Music prezinta B’ESTIVAL, Orange Romania si Nokia prezinta Bob Sinclar, Pepsi si Petrom prezinta “Concert pentru o lume mai curata”, Vodafone prezinta The Rolling Stones… Cu toate ca, piata din Romania pare a fi bombardata de “brand-led events”, mai este mult pana ca aceasta sa poate fi numita prea aglomerata. Deocamdata bucurestenii sunt cei mai rasfatati, dar, pe viitor, ne putem astepta atat la o crestere importanta a frecventei evenimentelor muzicale, cat si la raspandirea lor pe teritoriul tarii.

     

    “Oamenii se uita la televizor”, astfel TV-ul devine canalul ideal pentru a obtine un <reach> foarte mare. De cealalta parte sunt evenimentele muzicale, care se bucura de un impact puternic asupra participantilor, chiar daca numarul acestora este mult mai mic. Reach sau impact? “Le preferam pe amandoua”, a raspuns Sorin Petrica. Asa cum TV-ul atinge foarte multi oameni, la fel si evenimentele muzicale pot atinge foarte multi oameni prin notorietatea puternica pe care o genereaza. In plus, in cazul celor care pot sa participe la concert, vorbim si de experienta. “Nu mai  e doar <reach>,  ci si experienta. Una e sa-ti placa fotbalul, dar ratezi un meci, pentru ca nu ai putut sa mergi si una e sa te afli acolo pe stadion. Traiesti evenimentul cu totul altfel. E vorba de factorul intensiv. Daca ai fost la eveniment povestesti despre el doua-trei zile: a fost, n-a fost bine, spui  cum ti s-a parut. E altceva.”

     

    Sorin Petrica recunoaste ca exista si reclame interesante si “engaging” pe care oamenii le iau si le transpun in folclor. Parerea lui este ca advertisingul isi face jobul atunci cand trece in folclor, fie vorba de o replica,  fie vorba de  scene. “Imi aduc aminte, chiar daca nu e vorba de Coca, de replica <Antonio fa caldo>.”

     

    “O alta dimensiune Coca-Cola este ca brandul incurajeaza noile talente si le ajuta in faza lor de inceput. Prin asocierea cu muzica, Coca-Cola isi propune sa promoveze “atat nume mari, cat si nume care pot deveni mari”.

     

    “Muzica este un exercitiu nemaipomenit pentru Coca-Cola pentru ca ofera experienta. Muzica live e muzica live. O traiesti.” Dar, pe langa muzica, brandul Coca-Cola rezoneaza si cu sportul. “Sunt cele doua mari preocupari ale targetului nostru. Amandoua vorbesc despre pasiune si optimism, despre dorinta de a fi cel mai bun”. Cand rostim <Coca-Cola si sport>, ne gandim imediat la fotbal. Cu toate ca, in Romania, Coca-Cola a pierdut contractul cu Echipa Nationala in favoarea Pepsi, brandul este asociat in continuare cu fotbalul. Coca-Cola este sponsor FIFA si UEFA. Din 1974 s-a asociat cu FIFA devenind sponsor oficial al Cupei Mondiale de Fotbal. Brandul este un sustinator activ atat al fotbalului „traditional”, cat si al fotbalului feminin si de tineret. La fel ca in muzica, Coca-Cola  sprijina si tinerele talente din sport.

     

    Proiecte ca “Fotbalul s-a nascut in curtea scolii” dau elevilor de liceu sansa de a-si face remarcat talentul. Muzica, sportul si Coca-Cola au un numitor comun: pasiunea. Fie ca este vorba de un solist renumit sau doar de un fan, fie ca este vorba de un sportiv de performanta sau de un amator, cu totii actioneaza din pasiune.

     

    CokeLive Festival si B’ESTIVAL-ul din vara aceasta sunt primele evenimente de asemenea anvergura din Romania. Pentru trei zile, pasionatii de muzica pot trai in adevaratul sens al cuvantului muzica. Cele doua festivaluri reprezinta o provocare imensa pentru organizatori si vor constitui un punct de reper important. Coca-Cola mai pregateste si alte surprize, dar despre acestea vom vorbi la momentul potrivit.

  • Dove 1/4 crema hidratanda 100% frumusete autentica

    La aparitia pe piata, acum 50 de ani, era un sapun care oferea o formula revolutionara de o 1/4 crema hidratanta. In timp a devenit un simbol al frumusetii femeii americane. Astazi, Dove continua sa fie cel mai bine vandut sapun, iar in paralel, brandul Dove se mentine in topul celor mai iubite marci. Cele mai recente campanii isi propun sa redefineasca perceptia asupra frumusetii si sa contribuie la cresterea increderii femeilor in ele insele.

     

    Mi-a placut inca de la inceput campania «Manifest pentru frumusete adevarata», semnata de Dove. Intr-o aglomerare de reclame lipsite de originalitate in segmentul produselor de infrumusetare, campania Dove a schimbat regulile. Pana atunci sablonul de promovare era astfel incat frumusetea sa se potriveasca pe o coperta «glossy» si sa se reflecte doar in imaginea unor celebritati sau modele profesioniste. Pana atunci, sablonul stabilea standarde presupus aspirationale, dar nerealiste si promova un ideal de frumusete fizica in care majoritatea consumatoarelor nu se regaseau. La fel cum in viata o femeie perfecta poate sa nu iti spuna nimic si in comunicare, campaniile construite pe promisiunea unei frumuseti perfecte isi pierd din mesaj.

     

    Campania Dove a adus un ton proaspat si a deschis discutia despre o frumusete care nu se supune unor stereotipuri, ci promoveaza «imperfectiunile» firesti, de zi cu zi, ale fiecareia dintre noi.

     

    Aceasta campanie, care a culminat cu spotul  «Evolution», s-a bazat pe insighturile studiului Dove, realizat in 2004 (2004 Dove Global Study / www.campaignforrealbeauty.com). Acesta a fost relevant mai ales pentru dezbaterea legata de constrangerile pe care le impun asupra definitiei frumusetii imaginile din divertisment, publicitate si prezentari de moda si de impactul pe care acest lucru il are asupra femeilor. Rezultatul: doar 2% dintre femeile din zece tari din lume se considera frumoase.

     

    Studiul releva insighturi valoroase despre cum percep si definesc femeile propriul «look». In contextul unei definitii foarte stricte a conceptului, respondentele au fost ezitante in a folosi cuvantul «frumusete», 40% dintre ele spunand ca nu se simt confortabil sa se descrie ca fiind «frumoase».

     

    Doar 5% dintre ele se considera “dragute” si doar 9% dintre ele pot spune ca sunt “atractive”. In plus, doar 13% dintre femei spun ca sunt foarte multumite de felul in care arata in general; 12% sunt multumite de cum arata fizicul lor; 17% sunt multumite de frumusetea chipului; doar 13% sunt multumite de greutatea si formele corpului lor. De fapt, intr-o societate captivata de ideea de dieta si schimbari de «look», o treime din femeile din intreaga lume sunt intr-o oarecare masura, nefericite cu greutatea corpului lor. In Japonia femeile sunt cele mai nemultumite, in proportie de 59% – urmate de Brazilia (37%), Marea Britanie (36%) Statele Unite (36%), Argentina (27%) si Olanda (25%).

     

    Cu o imagine bine conturata despre felul in care femeile isi evalueaza propria frumusete si aparitie, studiul investigheaza mai departe aspectele sociale care rezulta din mass-media. Din Brazilia pana in Olanda si Argentina – trecand prin diferite culturi, varste, etnii si rase – femeile spun foarte clar ca frumusetea este definita foarte strict si unidimensional prin fizic. Rezultatele studiului arata ca frumusete si fizic atractiv sunt aproape sinonime si, desi ambele sunt puternic apreciate de societate, ambele sunt aproape imposibil de obtinut. Respondentele la stu-diu au recunoscut presiunea pe care imaginea «frumusetii perfecte» promovate de mass-media o aduce in viata lor. 

     

    Studiul arata ca doua treimi dintre femei cred ca frumusetea fizica se refera strict la felul in care arati, pe cand conceptul de frumusete implica mult mai mult personalitatea femeii si ceea ce este ea ca rezultat al experientelor personale. Femeile indica fericirea, increderea, demnitatea si simtul umorului ca importante componente ale frumusetii, alaturi de traditionalele  atribute fizice, greutate, forme si chiar stil. 85% dintre femei considera ca orice femeie are «ceva» al ei care este frumos.

     

    In concluzie, studiul demonstreaza ca frumusetea autentica este un concept bine definit in mintea si in inima femeilor si rareori articulat in societate sau ilustrat in mass-media.

     

    Inspirat de rezultatele acestui studiu, Dove a lansat campania «Manifest pentru frumusetea adevarata» menita sa incurajeze dezbaterea despre conceptul de frumusete in societatea de astazi. Ea aduce in discutia publica definitia pe care societatea o da fumusetii, cautarea “perfectiunii» si felul in care media modifica perceptiile asupra frumusetii.

  • A doua editie Bookfest a fost plina de surprize

    Editia Bookfest de anul acesta a adunat intre 6 si 10 iunie la Romexpo peste 200 de edituri si a gazduit aproximativ 190 de evenimente in cele cinci zile de festival. Bookfest a dorit sa ofere o noua imagine a conceptului de salon de carte prin autori renumiti, evenimente si spatii cu tematica speciala.

    Astfel, vizitatorii au putut asista la dezbateri culturale in spatiul Agora, dezbateri sustinute de scriitori, jurnalisti si publicistiti. Pentru cei pasionati mai mult de paginile virtuale decat de cele de hartie, spatiul Audio&E-books a fost atractia principala. Doritorii au “frunzarit” sau au ascultat cartile preferate printr-un singur click. Pentru cei care n-au mai asteptat sa ajunga acasa pentru a citi cartile alese, Bookfest a amenajat spatiul Silentium, unde doritorii au citit in liniste. in zona Culinaria au avut loc concursuri si au fost degustate mancaruri pregatite de personalitati. Pe langa vedete ca Monica Tatoiu, Robert Turcescu, Ion Caramitru si Lucian Mandruta, Bookfest l-a avut ca invitat pe Peter Weidhaas. Aceste este presedintele Conferintei Internationale a Targurilor de Carte si timp de 25 de ani a fost la conducerea celei mai importante manifestari de profil din lume, Targul de carte de la Frankfurt. Evenimentul de la Bucuresti a fost organizat de Asociatia Editorilor din Romania (A.E.R.) in colaborare cu celelalte asociatii de profil din tara.     

  • Din nou la Sziget

    Daca festivalurile de pe la noi nu v-au potolit pofta de muzica, atunci in august pregatiti-va corturile si porniti spre Sziget. Intre 8 si 15 august, imprejurimile Budapestei vor fi iarasi pline cu tineri veniti din intreaga Europa.

     

    Dintre numele mari confirmate pana la inchiderea acestui numar al revistei, majoritatea celor de la Sziget se perinda si pe la noi vara aceasta. Astfel, sunt asteptati Faithless, Pink, Hooverphonic  si Within Temptation. Vor mai sustine concerte Sinead O’Connor, The Hives, Napalm Death, Ska Cubana, Nine Inch Nails si Chris Cornell. Din Romania veti putea vedea Fanfara Ciocarlia. Programul complet al festivalului il gasiti pe site-ul oficial www.sziget.hu. Tot aici gasiti si informatii despre cum sa ajungeti acolo cu trenul sau cu masina si despre conditiile de cazare. Pretul unui bilet pentru toate zilele festivalului, cu loc de campare inclus, este de 150 de euro, iar fara loc de campare – de 120 de euro. Daca sunteti in trecere si vreti sa mergeti doar o zi la festival, atunci un bilet va costa doar 30 de euro.