BusinessMagazin

Blog

  • Bani din show

    Dupa 10 ani de experienta si pasiune acumulata in Olanda, Laura Coroianu s-a intors in tara pentru a aduce cele mai spectaculoase formatii si artisti din intreaga lume: Depeche Mode, Pink, Shakira, Duran Duran pana acum. Dupa ce si-a incalzit vocea ca agentie de BTL, Emag!c Entertainment a inceput sa cante rock dupa primul an de la infiintarea firmei, ruland aproape 3,5 milioane de euro, estimand pana la sfarsitul lui 2008 o valoare dubla. O veti regasi pe Laura Coroianu, duminica, pe ultima suta de metri a pregatirilor pentru mega-concertul Kylie Minogue.

    Se spune ca meseria e bratara de aur. Pentru Felicia Coteanu e mai mult decat atat: meseria sa inseamna – in acelasi timp – si coliere, cercei, inele si brose. Adica tot ceea ce produce firma pe care o conduce de opt ani de zile si care este astazi principalul jucator pe piata de bijuterii fantezie. Un concept pe care Felicia Coteanu l-a testat mai intai in Grecia si l-a adus timid in Romania intr-o perioada in care aurul pare principalul favorit. Aflati povestea contabilei transformate peste noapte in bijutier duminica, la ora 12.15, in emisiunea BUSINESS Magazin de la Pro TV.

    Nu e regula, dar daca ai bani iti poti rafina gusturile in timp. Sunt destui oameni de afaceri care fac din degustarile celor mai fine mancaruri un hobby exclusivist, la care ai acces intr-o masura mai mare sau mai mica, in functie de greutatea contului din banca. Pentru acest gen de oameni, fiecare masa trebuie sa fie o expozitie de arta culinara, mancarea – organica, ingredientele – rare, iar produsul final – scump. Deci, intangibil pentru muritorul de rand. In categoria “nu mananc orice, deci ma respect!” intra si Ioana Iordache, CEO la Leo Burnett Romania si masterand – din hobby – al unui curs de patiserie si deserturi la Paris. Din aceasta pozitie de autoritate, intoarce pe toate partile subiectul “batonul de ciocolata de la benzinarie versus desertul casei la unul dintre cele mai bine cotate restaurante din Bucuresti”.

  • Fara costum si cravata

    “Ideea a pornit pe de o parte de la clientii FunGift.ro, magazin online de cadouri, care doreau sa aiba de pilda tricouri ca acelea de la FunGift.ro, dar neinscriptionate ori cu mai multe culori si modele”, spune Marius Ciocan, proprietarul CasualWear, magazin online specializat pe articole de vestimentatie casual. Pe de alta parte, adauga el, a fost o dorinta personala de a vinde haine casual, “eu insumi fiind unul dintre cei care se imbraca in tricou sau bluzon 360 de zile pe an”.

    De la lansarea in august 2007 si pana acum, CasualWear a vandut imbracaminte in valoare de 4.000 de euro, pe baza a 300 de comenzi, cu o rata medie de 30-50 de comenzi pe luna. Fondatorul site-ului spera ca odata cu venirea verii vanzarile vor spori, dar pana la amortizarea investitiei va mai trebui sa treaca timp. Pentru inceput, avantajul a fost ca la fel ca si in cazul FunGift.ro, de site s-a ocupat Creative-Design.ro, firma de dezvoltare web controlata tot de Ciocan; cat despre incasarile magazinelor lui, grosul continua sa-l aduca tot FunGift.ro, cu comenzi estimate la 120.000 de euro pentru anul trecut. Marius Ciocan intentioneaza ca in toamna acestui an sa deschida inca un magazin virtual de cadouri, mai exact cosuri cu produse alimentare si bauturi (www.cosuricadou.ro).

    In privinta viitorului comertului online cu haine, Ciocan se declara cat se poate de optimist, facand comparatie cu SUA, unde valoarea vanzarilor virtuale de imbracaminte a depasit-o anul trecut pentru prima data pe cea a vanzarilor virtuale de produse IT&C. Pentru Romania, considera el, se poate estima ca in circa doi ani, acest segment va fi de trei ori mai mare decat acum, urmand sa creasca mai repede decat segmentul comertului online cu produse IT.

  • Internet in autobuz.

    Inginerul David Parra petrece chiar mai mult timp online, durata drumului sau pana in Salt Lake City, unde lucreaza, fiind de 55 de minute. Cei doi isi incep mai exact ziua de munca imediat ce se urca in autobuz, intrucat mijloacele de transport in comun cu care circula dispun de acces la internet wireless.

    Astfel de servicii au inceput sa apara inca de acum patru ani pe piata americana. Mountain Metropolitan Transit din Colorado Springs a fost prima companie de transport care a adoptat internetul wireless in autobuze. Zeci de autobuze care circula pe strazile a peste 20 de orase din SUA, printre care San Francisco, Austin sau Seattle, i-au urmat exemplul, fiind dotate cu conexiune WiFi la internet, potrivit unui studiu realizat de American Public Transportation Association (APTA). Metropolitan Transportation Authority din New York a anuntat la sfarsitul anului trecut ca va extinde aceasta initiativa si in subteran, planurile sale fiind sa doteze 277 dintre statiile de metrou din New York cu internet wireless in urmatorii sase ani. “Pe viitor, internetul wireless va deveni un serviciu din ce in ce mai solicitat in asemenea mijloace de transport”, prevede William Miller, presedintele APTA.

    Desi apreciate de calatori, serviciile de internet wireless in autobuze, trenuri sau la metrou sunt insa departe de a fi ieftine. Investitia necesara pentru dotarea unui singur autobuz cu WiFi variaza intre 635 si 1.270 de euro, in functie de echipamente si de furnizorii de servicii. Costul pare la o prima vedere destul de ridicat, dar investitia ar putea fi amortizata destul de repede in cazul in care ar contribui semnificativ la cresterea numarului de calatori. Utah Transit Authority, spre exemplu, a constatat o crestere a numarului de utilizatori unici de internet wireless in autobuzele sale de la 500 in ianuarie, cand a fost lansat serviciul, la 2.500 luna trecuta.

  • Vand pentru ca nu gasesc angajati

    "Cand am dat anunt la ziar pentru angajari in vederea deschiderii celui de-al treilea restaurant din lantul La Mama, s-a facut o coada de peste 200 de persoane la poarta”, isi aminteste Daniel Mischie, director al Trotter Prim, companie care administreaza brandurile de restaurante City Grill, City Café, Buongiorno si Caru cu bere, avand in total aproape 600 de angajati.

    Acum, cand are nevoie de angajati pentru noile restaurante care se deschid in reteaua City Grill, Daniel Mischie nici nu mai da anunt la ziar. Se ocupa departamentul de resurse umane al companiei cu recrutarea – dupa principiul “vine Mahomed la munte”: “Daca in urma cu cativa ani veneau ei la noi numai cand faceam un semn, acum mergem noi la ei: in cartiere, in satele din jurul Bucurestiului, pe site-uri de internet, oriunde putem gasi oameni”, spune Daniel Mischie.

    Problema gasirii oamenilor este cea mai importanta dintre cele care fac ca supravietuirea unui restaurant pe piata bucuresteana sa devina tot mai dificila. “Mai sunt pretentiile clientilor, in crestere continua, costurile cu aprovizionarea si chiriile, dar mai ales problema resursei umane”, spune Daniel Mischie.

    Directorul lantului de restaurante City Grill considera ca aceste probleme vor face ca in viitorul apropiat in Bucuresti, iar apoi in toate marile orase, restaurantele care vor mai rezista sa fie de doua feluri: “ori vor fi afaceri de familie, in care sotul, sotia, cumnatii, socrii si bunicii vor face toata treaba si se vor limita la un restaurant, maxim doua, ori vor fi mari lanturi de restaurante, care au in spate o structura puternica de coordonare”.

    Mischie considera ca acesta a fost principalul motiv pentru care proprietari precum Miki Haiblum (care detinea doua cafenele in centrul Capitalei, CremCaffe Expresso Bar si CremCaffe Royal) sau Moni Meita (care detinea doua restaurante Casa di David si a vandut unul dintre ele) au decis sa vanda cate un local sau sa iasa de tot de pe piata.

    Moni Meita, care a vandut la sfarsitul anului trecut localul din Piata Victoriei (Casa di David Downtown), spune ca a luat o asemenea decizie deoarece ii era foarte dificil sa gestioneze doua localuri simultan. Miki Haiblum, care a decis la inceputul acestui an sa-si vanda cele doua cafenele din Bucuresti, spune ca a vandut pentru ca mai ales problema cu oamenii devenise acuta.

    Miki Haiblum a deschis prima cafenea in Romania, CremCaffe Expresso Bar, in anul 2003, cu o investitie de 200.000 de euro. A doua cafenea, din Piata Romana, a fost deschisa in 2006, in urma unei investitii de 300.000 de euro. Miki Haiblum a investit in cafenele avand in paralel si alte afaceri, precum o firma de amenajari interioare pentru restaurante si cafenele sau distributia cafelei CremCaffe catre restaurantele si cafenelele de pe piata.

    Distributia de cafea a fost de asemenea vanduta catre grupul austriac Julius Meinl. Haiblum nu a asteptat oferte pentru vanzarea celor doua cafenele, ci le-a scos pur si simplu la vanzare, purtand in paralel discutii cu patru operatori catre vizau unitatile, printre care Turabo si Burger King (care a intrat in Romania prin deschiderea primului restaurant in Baneasa Shopping City).

    Atat Casa di David Downtown, cat si cele doua cafenele CremCaffe au fost cumparate de omul de afaceri Dragos Petrescu, proprietarul lantului de restaurante City Grill. Prima achizitie a fost folosita de omul de afaceri pentru lansarea noului sau brand de restaurante cu specific mediteraneean, Buongiorno.

    “Primul local Buongiorno va fi urmat in cateva luni de un al doilea, in Baneasa Shopping City, deoarece vrem ca Buongiorno sa aiba o dezvoltare similara ca ritm cu City Grill”, spune Dragos Petrescu. El asteapta de la Buongiorno o cifra de afaceri de doua milioane de euro in acest an, cifra de afaceri a intregului grup fiind estimata la 15 milioane de euro.

    Cele doua localuri CremCaffe achizitionate in urma cu doua saptamani de la Miki Haiblum vor fi folosite de Dragos Petrescu pentru deschiderea unui restaurant City Grill, in amplasamentul din Romana, si a unei cafenele City Café, in zona Universitatii. Cu acestea doua in portofoliu, Dragos Petrescu devine proprietarul celui mai mare numar de locuri in restaurantele si cafenelele din centrul Capitalei.

    Pe axa Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle, Totter Prim detine restaurantele City Grill Centrul Istoric (200 de locuri), Caru cu bere (400 de locuri), viitoarea City Grill Universitate (actualul CremCaffe – 50 de locuri), viitorul City Grill Romana (actualmente CremCaffe Royal – 70 de locuri), Buongiorno (320 de locuri), City Café Aviatorilor (40 de locuri) si City Grill Primaverii (300 de locuri).

    Daca Dragos Petrescu a cumparat orice a iesit pana acum la vanzare in centrul Bucurestiului, ajungand de la 9 la 13 restaurante in mai putin de jumatate de an, Tudor Niculescu, proprietarul cafenelelor Turabo, a facut un salt de la 21 la 30 de cafenele tot printr-o achizitie, in toamna lui 2007.

    Achizitia pe care a semnat-o Niculescu, platind 500.000 de euro, a vizat reteaua Dark Café, dezvoltata de trei tineri din Timisoara. Prin cumpararea acesteia, Niculescu a cumparat si intelegerea pe care cei trei tineri o facusera cu Real pentru a deschide cate o cafenea in fiecare hipermarket – ceea ce Niculescu si intentioneaza sa faca, in paralel cu deschiderile stradale din proiectele sale mai vechi.

  • Primele 100 de companii listate au pierdut 13 mld. euro in 9 luni

    De la jumatatea lunii iulie 2007, cand majoritatea companiilor de pe Bursa au atins maxime istorice, si pana in prezent, din capitalizarea primelor 100 de companii s-au evaporat peste 13,6 mld. euro, acestea ajungand la nivelurile din 2006 sau chiar 2005, in unele cazuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CE a inrautatit estimarile privind cursul leu/euro in 2008 si 2009

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii beau din greu bere la PET

    Cititi continuarea pe www.gandul.info

  • O benzinarie pe Autostrada Soarelui costa cel putin 2 mil. euro

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Miza alegerilor de la Bucuresti

    "Problema Bucurestiului este ca a fost tratat cu indiferenta; dupa 1990 s-a facut o singura lege a administratiei publice locale si chiar daca a mai fost ea amendata, Bucurestiul a fost tratat in continuare ca un judet mai mare cu sase orase mai mici, nu ca o capitala.”

    Astfel identifica specialistul in administratie publica Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), principala problema de sistem care afecteaza capitala Romaniei si prima mare deficienta care trebuie corectata in mandatul urmatorului primar general: sapte viziuni de multe ori nu diferite, ci contradictorii de administrare a unui oras care creste, dupa cum spune viceprimarul Razvan Murgeanu, “mai repede decat China, cu 10,2% pe an”.

    Pentru ca, dupa cum sunt de acord ambii, problema Bucurestiului nu sunt neaparat banii (Primaria Generala gestioneaza anual un buget de circa un miliard de euro, iar cele sase sectoare insumate tind si ele spre o valoare asemanatoare, la care se adauga alte cateva miliarde de euro care pot fi accesate de la UE prin diverse programe operationale), ci lipsa unei organizari administrative proprii unei capitale.

    Aceasta face de multe ori ca un proiect urban sa nu aiba un traseu liniar, ci sa intre intr-un cerc vicios datorita suprapunerii de competente dintre Primaria Generala si cele de sector, spre exemplu in ce priveste regimul constructiilor.

    Poate si din acest motiv, 24 de organizatii neguvernamentale au cerut cu doua saptamani in urma candidatilor la primariile de sectoare si la PMB sa-si asume in aceasta campanie electorala un “Pact pentru Bucuresti”, a carui coloana vertebrala este tocmai reglementarea unor raporturi de competenta in diverse domenii dintre sectoare si Primaria Generala, motiv care – afirma ONG-urile – a blocat sau sabotat inceperea unor proiecte urbanistice de amploare.

    Spre exemplu, cele 24 de organizatii cer elaborarea unui nou plan de urbanism general (PUG – radiografia urbanistica a Bucurestiului) si trecerea dreptului de a elabora planuri de urbanism zonal (PUZ) in competenta exclusiva a Primariei Municipale, dupa ce experienta a aratat ca multe PUZ-uri elaborate de primariile de sector contravin cu strategia urbanistica convenita la centru.

    Reprezentantul SAR merge insa si mai departe si anunta ca va lansa in aceasta perioada electorala chiar un proiect de “Constitutie pentru Bucuresti”, un document mai arid, dar care ar avea rolul sa decripteze un mecanism birocratic de functionare eficienta a Capitalei.

    Cum ar trebui insa impartit Bucurestiul astfel incat sa poata fi guvernat unitar?

    Sorin Ionita ar inclina spre exemplele capitalelor vecine, cu care Bucurestiul se poate compara ca numar de locuitori si ca suprafata: “Budapesta are 23 de sectoare, Bratislava si mai multe, spre 30, Varsovia are 11, mi se pare; decuparea in astfel de bucati mai mici, care sa tina cont si de specificitatile zonei, ar creste relatia de proximitate dintre sector si cetatean”.

  • Vanzari de 54 mil euro pentru Lekkerland in 2007

    Baza clientilor Lekkerland a crescut ca urmare a expansiunii magazinelor de pe langa statiile de benzina din tara si a atragerii de noi clienti in sistem.

    "Odata cu mutarea intr-un nou depozit de 7000 de metri patrati, am putut optimiza procesele logistice si imbunatati performanta prin implementarea unui nou sistem de management al depozitului", declara Narcis Mihai, Country Manager Lekkerland Romania.

    Tot anul trecut, numarul angajatilor s-a marit de peste doua ori, ajungand la 175. "Scopul nostru principal in 2008 este cresterea numarului de reprezentanti de vanzari pentru a castiga noi clienti regionali in zona Bucurestiului si pentru a oferi mai multe servicii clientilor existenti, precum managementul de categorie si merchandising pentru a-si intari afacerile", spune Narcis Mihai.

    Lekkerland aprovizioneaza peste 1200 de puncte de distributie incluzand magazinele statiilor de vanzare a produselor petroliere (benzinarii), firme de catering si clienti de retail (magazine de tip discount, supermarket si hypermarket, magazine traditionale).

    La nivel international, cifra de afaceri a Lekkerland pentru anul trecut a ajuns la 11,2 miliarde de euro.