BusinessMagazin

Blog

  • Semnal de alarmă înfiorător lansat de NATO pentru investitorii occidentali: Ignorarea investiţiilor în apărare pune sever în pericol securitatea globală şi ameninţă stabilitatea economică internaţională

    Amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului Militar al NATO, a criticat lipsa de interes a investitorilor pentru sectorul apărării, subliniind că aceasta ar putea duce la pierderi financiare semnificative pe termen lung, în contextul unor ameninţări de securitate tot mai mari, raportează Financial Times.

    Într-un interviu pentru FT, Bauer a declarat că instituţiile financiare nu înţeleg rolul crucial pe care îl joacă în „apărarea colectivă” şi riscă să rateze oportunităţi importante de finanţare guvernamentală, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022.

    „Cum de nu sunteţi atraşi de trilioanele de dolari disponibile? Unde este instinctul vostru de afaceri? Sunteţi naivi? Exact asta le spun şi fondurilor de pensii: sunteţi naivi?”, a spus Bauer. „Dacă analizaţi randamentul investiţiilor, veţi vedea că în următorii 20 de ani se vor cheltui sume uriaşe în domeniul apărării.”

    Declaraţiile lui Bauer vin pe fondul eforturilor europene de a accelera achiziţiile şi producţia militară pentru a sprijini Ucraina, dar şi în contextul cererilor pentru o mai mare independenţă a Europei în materie de securitate faţă de Statele Unite.

    „Observăm o reechilibrare a puterii între SUA şi China. Când plăcile tectonice ale geopoliticii se schimbă, apar tensiuni colosale. Poate nu vom fi martorii unor războaie mondiale, dar conflictele regionale, aşa cum este cel din Ucraina, vor deveni probabil tot mai frecvente în viitorul apropiat”, a explicat oficialul NATO.

    În ultimul an, companii europene importante din sectorul apărării, precum Rheinmetall din Germania şi Kongsberg Gruppen din Norvegia, au înregistrat creşteri ale valorii acţiunilor lor, pe măsură ce comenzile pentru echipamente militare, cum ar fi tancurile, rachetele şi artileria, s-au intensificat.

    Cu toate acestea, unele bănci europene sunt încă reticente să acorde credite producătorilor de armament, ceea ce afectează în special întreprinderile mai mici, care sunt esenţiale pentru lanţul de aprovizionare.

    Deşi investiţiile de capital de risc în start-up-urile din domeniul apărării din ţările NATO s-au înmulţit de patru ori din 2019, multe fonduri instituţionale din Europa rămân blocate de reguli stricte privind investiţiile în apărare din cauza standardelor de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG). În plus, bugetul comun al Uniunii Europene interzice în mod explicit investiţiile directe în acest domeniu.

    Bauer, care se pregăteşte să îşi încheie mandatul la sfârşitul acestei luni, consideră că aceste politici sunt depăşite şi ar trebui revizuite. El a subliniat necesitatea ca instituţiile financiare să îşi adapteze strategiile pentru a sprijini mai bine securitatea globală.

  • Expresia anului 2024 – „brain rot”: o oglindă a dependenţei de social media

    Brain rot” (tradus aproximativ ca „atrofiere a creierului” sau „putregaiul creierului”) a fost desemnat cuvântul anului 2024 de Oxford University Press în urma unui proces de selecţie care reflectă tendinţele sociale, culturale şi lingvistice actuale. Oxford analizează date lingvistice din surse diverse, cum ar fi: reţele sociale, ştiri, forumuri online, conversaţii cotidiene, cărţi şi articole academice. Sunt căutaţi termeni care s-au remarcat prin utilizare frecventă şi au devenit trenduri în social media. Peste 37.000 de persoane au votat pentru a ajuta la alegerea câştigătorului dintr-o listă scurtă de şase cuvinte întocmită de Oxford. Cele cinci cuvinte finaliste care nu au câştigat erau: „demure”, „dynamic pricing”, „lore”, „romantasy” şi „slop”.

    Brain rot este definit drept „deteriorarea presupusă a stării mentale sau intelectuale a unei persoane, în special ca rezultat al consumului excesiv de materiale (în prezent, mai ales conţinut online) considerate lipsite de importanţă sau neprovocatoare. De asemenea, termenul poate desemna orice lucru care este perceput ca având potenţialul de a provoca o astfel de deteriorare”.

    Experţii de la Oxford au observat că „brain rot” a câştigat o nouă popularitate în acest an, fiind folosit pentru a exprima îngrijorările legate de impactul consumului excesiv de conţinut online de calitate scăzută, în special pe reţelele sociale. Utilizarea termenului a crescut cu 230% între 2023 şi 2024.

    Iniţial popularizat pe platformele de social media – în special pe TikTok, în rândul generaţiilor Z şi Alpha – „brain rot” este acum utilizat pe scară mai largă, inclusiv în jurnalismul mainstream, pe fondul preocupărilor din societate legate de impactul negativ al consumului excesiv de conţinut online.

    În 2024, „brain rot” este folosit pentru a descrie atât cauza, cât şi efectul acestui fenomen, referindu-se la conţinutul de calitate scăzută şi cu valoare redusă de pe reţelele sociale şi internet, precum şi la impactul negativ pe care consumul acestui tip de conţinut îl are asupra individului sau societăţii. Conţinutul viral de pe platformele de social media, cum ar fi TikTok sau Instagram, poate deveni un „ciclu vicios” care ne face să petrecem ore întregi în faţa ecranelor. Casper Grathwohl, preşedintele Oxford Languages, afirmă că, privind înapoi la ce cuvinte au fost votate în ultimele două decenii, „se poate observa preocuparea tot mai mare a societăţii faţă de modul în care vieţile noastre virtuale evoluează, felul în care cultura internetului pătrunde tot mai mult în cine suntem şi despre ce vorbim”. 

    Dacă privim drept „studiu de caz” ce s-a întâmplat în ultima lună în online datorită (sau poate că e mai corect să spun „din cauza”) alegerilor prezidenţiale şi parlamentare, pare că „brain rot” ne descrie perfect. Cu toţii am fost lipiţi de social media şi presa online în ultimele săptămâni – scroll după scroll pentru noi informaţii, pentru alte update-uri asupra situaţiei, citind zeci de articole şi postări. Screen time-ul meu a crescut cu cel puţin 50%. Nu e de mirare că după anularea turului doi majoritatea am ajuns la concluzia că suntem în burnout de la atâtea ore petrecute în faţa ecranelor. 

    Reţelele sociale au devenit un mediu omniprezent în viaţa noastră, având atât aspecte pozitive, cât şi negative. Dacă pe de o parte acestea ne conectează şi ne informează, pe de altă parte ele pot deveni o sursă de stres şi anxietate, amplificând compararea socială şi presiunea de a ne conforma anumitor standarde. În România, studiile arată o creştere a anxietăţii şi stresului în rândul adolescenţilor şi tinerelor generaţii, care sunt adesea expuşi la idealuri nerealiste şi imagini filtrate ale realităţii pe reţelele sociale.

    Consumul atât de mare de social media vine şi într-o oarecare măsură din frică – fear of missing out (FOMO). Teama că nu vom fi la curent cu ultimele noutăţi sau trenduri, indiferent că este vorba de evenimente sociale, ştiri sau chiar conţinut viral pe reţelele sociale, contribuie la consumul compulsiv de informaţie. Această frică de a rata ceva ne determină să petrecem ore întregi pe platforme precum Instagram şi TikTok, chiar şi atunci când nu este vorba de un conţinut care să ne aducă plusvaloare. La rândul ei, FOMO poate alimenta anxietatea şi poate duce la o dependenţă digitală crescută. Acest comportament perpetuează fenomenul „brain rot”, deoarece fără să ne dăm seama devenim captivi într-un ciclu constant de consum de conţinut superficial, doar pentru a se asigura că nu suntem lăsaţi în urmă. FOMO face ca minţile noastre să fie mereu preocupate de ce s-ar putea să pierdem, reducând concentrarea pe activităţile cu adevărat importante.

    „Brain rot” este o expresie care reflectă o realitate dureroasă, dar necesară în discuţiile despre consumul de social media, dar şi sănătatea mintală în era digitală. Ne putem aştepta de la 2025 la prevenirea acestui fenomen şi promovarea unui consum responsabil de conţinut online printr-o educaţie digitală serioasă?   

    Oana-Maria Ioniţă este social media manager, Ziarul Financiar, BUSINESS Magazin, După Afaceri

  • Corporaţiile din SUA sunt bântuite de umbra falimentului: Falimentele corporative au explodat în 2024 la maximul ultimelor 14 ani, cel mai ridicat nivel de la criza financiară

    Falimentele corporative din SUA au atins cel mai înalt nivel de la criza financiară globală, pe fondul ratelor ridicate ale dobânzilor şi al scăderii cererii consumatorilor, care afectează companiile aflate în dificultate, potrivit FT. 

    Cel puţin 686 de companii americane au depus cereri de faliment în 2024, cu aproximativ 8% mai multe decât în 2023 şi mai multe decât în oricare alt an de la cele 828 de cereri din 2010, conform datelor S&P Global Market Intelligence.

    Manevrele extrajudiciare pentru a evita falimentul au crescut, de asemenea, anul trecut, depăşind falimentele într-un raport de aproximativ doi la unu, conform Fitch Ratings. Ca urmare, creditorii prioritari pentru emitenţii cu cel puţin 100 de milioane de dolari în datorii agregate au experimentat cele mai scăzute rate de recuperare din cel puţin 2016.

    Prăbuşirea retailerului de produse pentru petreceri Party City este un exemplu tipic al eşecurilor corporative din 2024. La sfârşitul lunii decembrie, compania a depus a doua cerere de faliment în doi ani, după ce ieşise din procedura de reorganizare conform Capitolului 11 în octombrie 2023.

    Party City a anunţat că va închide cele 700 de magazine la nivel naţional după ce a întâmpinat dificultăţi „într-un mediu extrem de provocator, determinat de presiunile inflaţioniste asupra costurilor şi cheltuielilor consumatorilor, printre alţi factori.”

    Cererea consumatorilor a scăzut pe măsură ce stimulentele pandemice Covid-19 s-au epuizat, afectând în special companiile care depind de cheltuielile discreţionare ale consumatorilor. Alte falimente importante din anul trecut au inclus producătorul de sisteme de depozitare alimentară Tupperware, lanţul de restaurante Red Lobster, compania aeriană Spirit Airlines şi retailerul de cosmetice Avon Products.

    „Costul persistent ridicat al bunurilor şi serviciilor afectează cererea consumatorilor”, a declarat Gregory Daco, economist-şef la EY. Povara este deosebit de grea pentru familiile de la capătul inferior al spectrului de venituri, „dar chiar şi în rândul celor din clasa medie sau superioară, se observă o mai mare prudenţă.”

    Presiunea asupra companiilor şi consumatorilor s-a redus oarecum pe măsură ce Rezerva Federală a început să reducă ratele, deşi oficialii au indicat că intenţionează să mai reducă doar cu o jumătate de punct procentual în 2025.

    Peter Tchir, şeful strategiei macroeconomice la Academy Securities, a menţionat că există factori atenuanţi, inclusiv diferenţa relativ mică dintre ratele de împrumut corporativ mai riscante şi datoria guvernamentală.

    „Evident, nu este ideal că acest lucru se întâmplă. Dar, când mă gândesc la ce ar putea avea un efect amplu asupra economiei generale sau a sistemului bancar, acest lucru încă nu mă îngrijorează prea tare”, a spus Tchir.

  • Securea concedierilor a ajuns pe Wall Street: Bridgewater, cel mai mare fond speculativ din lume, a concediat luni 7% din angajaţi

    Bridgewater Associates a concediat luni 7% din angajaţi, în încercarea celui mai mare fond speculativ din lume de a rămâne agil şi de a-şi păstra flexibilitatea pentru a angaja talente de top, potrivit unei persoane familiarizate cu situaţia.

    Reducerile afectează aproximativ 90 de angajaţi, a declarat persoana, care a solicitat anonimatul deoarece informaţia nu a fost făcută publică. Firma, al cărei număr de angajaţi a revenit acum la nivelul din 2023, va continua să angajeze selectiv, a adăugat aceeaşi sursă.

    „În ultimii trei ani, Bridgewater s-a concentrat pe o evoluţie rapidă, stabilind obiective mari şi oprindu-se la nimic pentru a le atinge,” a declarat un purtător de cuvânt al firmei din Westport, Connecticut, într-un comunicat. „Acest lucru include luarea unor decizii dificile în vremuri bune, cum ar fi menţinerea unui standard ridicat şi păstrarea organizaţiei flexibile.”

    Bridgewater, fondată de Ray Dalio şi condusă de directorul executiv Nir Bar Dea, a înregistrat randamente de două cifre pentru majoritatea strategiilor sale anul trecut, inclusiv un câştig de 11,3% pentru fondul său macro Pure Alpha. Firma gestiona aproximativ 160 de miliarde de dolari în active la sfârşitul lunii iulie.

    Într-o scrisoare adresată investitorilor, care a dezvăluit concedierile, Bridgewater a precizat că echipa de conducere a firmei „se asigură că strategia şi resursele sunt aliniate” pentru a atinge obiectivele stabilite. „Rezultatul va fi un ecosistem mai dinamic de idei, inovaţie şi impact, care subliniază valorile noastre meritocratice.”

    Anul trecut, Two Sigma Investments şi Brevan Howard Asset Management au redus fiecare aproximativ 10% din forţa lor de muncă.

     

     

  • Vremea în următoarea lună: temperaturi peste normal şi puţine precipitaţii în toată ţara

    Luna ianuarie blândă, cu ploi şi ninsori puţine în toată ţara. Meteorologii anunţă temperaturi peste normalul perioadei în majoritatea regiunilor şi un deficit de precipitaţii în următoarele patru săptămâni.

    Săptămâna 6 – 13 ianuarie

    Valorile termice se vor situa peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile estice. Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de nord a ţării, dar şi deficitar în regiunile extracarpatice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

    Săptămâna 13 – 20 ianuarie

    Temperaturile medii vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în regiunile sudice şi estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantităţile de precipitaţii vor fi deficitare în vestul şi sudul teritoriului, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval.

    Săptămâna 20 – 27 ianuarie

    Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile, dar mai ales în cele sudice şi estice. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar în regiunile vestice, sudice şi local în restul teritoriului.

    Săptămâna 27 ianuarie – 3 februarie

    Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână în regiunile sud-vestice şi nord-estice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi deficitare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice.

  • SpaceX negociează un contract în valoare de 1,5 miliarde de euro cu Italia pentru comunicaţiile guvernamentale şi militare. Discuţiile au avansat după vizita Giorgiei Meloni la Donald Trump

    Italia se află în discuţii avansate cu SpaceX, companie controlată de Elon Musk, pentru un acord ce vizează furnizarea de telecomunicaţii securizate pentru guvern, cel mai mare astfel de proiect din Europa, scrie Bloomberg.

    Discuţiile sunt în derulare, iar un acord final privind contractul pe cinci ani nu a fost încă atins. Proiectul a fost deja aprobat de Serviciile de Informaţii ale Italiei, precum şi de Ministerul Apărării al Italiei.

    Guvernul italian a confirmat luni că discuţiile sunt în desfăşurare, menţionând că nu s-a încheiat încă niciun acord. „Discuţiile cu SpaceX fac parte din activităţile obişnuite ale guvernului”, a transmis guvernul italian.

    Negocierile, care au stagnat până de curând, păreau să avanseze după ce premierul italian Giorgia Meloni l-a vizitat pe preşedintele ales Donald Trump în Florida sâmbătă. Guvernul italian a precizat că cei doi nu au discutat despre această chestiune în timpul întâlnirii lor.

    Oficialii italieni negociază un acord de 1,5 miliarde de euro ce vizează furnizarea unor servicii de criptare pentru telefonie şi internet. Contractul ar mai include şi servicii de comunicaţii pentru armata italiană.

  • Care sunt opţiunile Rusiei după ce Ucraina a închis gazoductul care alimenta Europa, iar Moldova are deja alternative pentru gazul rusesc? Marile puteri din Est, cu China în frunte, sunt soluţia lui Putin

    Vladimir Putin ar putea să fi pierdut o parte din venituri după ce Kievul a închis gazoductul pentru livrările de gaz rusesc, dar Moscova are deja alternative pentru transportul combustibilului, care o protejează de un impact economic semnificativ, potrivit Bloomberg. 

    Rusia plănuieşte să îşi extindă exporturile de gaz natural lichefiat (GNL) şi să redirecţioneze gazul transportat prin conducte către alţi cumpărători, precum China.

    „Vom continua să ne creştem cota pe pieţele mondiale de GNL”, chiar dacă sancţiunile încearcă să oprească această creştere, a declarat Putin în cadrul conferinţei sale anuale de presă pe 19 decembrie. De asemenea, el şi-a exprimat încrederea că gigantul rus al gazului, Gazprom PJSC, va supravieţui încetării transportului de gaz prin conductele din Ucraina.

    În ciuda apelurilor de a interzice astfel de livrări, Europa cumpără o cantitate record de gaz rusesc lichefiat, în principal de la uzina Yamal LNG, condusă de Novatek PJSC.

    Volumele de GNL au depăşit cantitatea de gaz pe care Rusia o vindea prin Ucraina înainte de 1 ianuarie, când Kievul, refuzând să mai permită tranzitul care finanţează maşina de război a Moscovei, a închis ruta veche de cinci decenii prin teritoriul său.

    Situaţia subliniază cât de dificil este pentru Europa să rupă legăturile cu Rusia, care, în ultimul deceniu, s-a consolidat ca un furnizor cheie de materii prime pentru continent. Totodată, evidenţiază cum invazia Ucrainei din februarie 2022 a forţat Rusia să-şi ajusteze continuu reţeaua comercială. Cu toate acestea, Moscova a arătat că, chiar dacă un drum către pieţe se închide, există adesea altele deschise pentru Rusia.

    Exporturile totale de GNL ale Rusiei au atins un record anul trecut, conform datelor de urmărire a transporturilor.

    Înainte de invazie, Rusia vindea aproximativ 155 de miliarde de metri cubi de gaz prin conducte către Europa anual. În 2024, ţara a exportat aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz către regiune, mai mult de jumătate din volum fiind transportat prin Ucraina.

    Deoarece cea mai mare parte a gazului transportat prin conducte din Rusia către Europa fusese deja oprită, încetarea liniei din Ucraina nu va afecta prea mult economia, a declarat Tatiana Orlova, economist la Oxford Economics.

    „Europa va avea în continuare nevoie de gaz, deoarece toate eforturile de a se desprinde de gazul rusesc nu au avut succes”, a spus Orlova. „Probabil va ajunge să cumpere mai mult GNL rusesc pentru a compensa scăderea importurilor de gaz natural din Rusia”, a adăugat ea.

    Gazprom a vândut gaz în valoare de aproximativ 6 miliarde de dolari prin Ucraina în 2024, conform calculelor Bloomberg. Totuşi, majoritatea economiştilor şi cercetătorilor prevăd un efect redus asupra economiei din pierderea acestor vânzări. Rusia va pierde echivalentul a aproximativ 0,2%-0,3% din produsul intern brut, potrivit diferitelor estimări ale analiştilor.

    „Cifrele sunt prea mici pentru a afecta maşina de război a lui Putin”, a declarat economistul David Oxley de la Capital Economics într-o notă săptămâna trecută. Prin comparaţie, Ucraina ar putea pierde aproximativ 0,5% din PIB din cauza încetării taxelor de tranzit pentru gaz.

    Slovacia, puternic dependentă de gazul rusesc şi care câştigă, de asemenea, din taxele de tranzit, este aşteptată să piardă 0,3% din PIB, conform estimărilor lui Oxley.

    Pe lângă vânzările de GNL, Rusia are şi alte opţiuni pentru transportul gazului prin conducte, care vor ajuta la compensarea pierderii rutei prin Ucraina.

  • Prognozele celebrului investitor Ruchir Sharma pentru anul 2025: Încetinirea economică a SUA şi excluderea ţării din comerţul mondial, ascensiunea Chinei, iar inteligenţa artificială va distruge companiile din tehnologie

    Ruchir Sharma, şeful fondului de investiţii Rockefeller Capital Management’s, şi-a prezentat predicţiile pentru anul 2025 într-un articol de opinie publicat de FT.

    1. Reîntoarcerea contestatarilor

    Istoria ne arată că economia globală se desfăşoară în cicluri, investitorii contestatari (contrarian investors) lucrează bine în acest sistem. În trecut companiile îşi schimbau poziiţiile în clasament o dată la câţiva ani. Acum 7 din 10 cele mai valoroase companii sunt în top încă din anii 2010’.

    1. Investitorii care călăresc valul

    Aceşti investitori sunt opusul celor contestatari, considerând că învigătorii şi pierzătorii ultimelor luni vor rămâne aceeaşi şi în continuare.

    1. Scăderea deficitelor

    Sub administraţia Donald Trump deficitele vor continua să crească, iar deficitul bugetar din SUA este în prezent la 6%. În acest timp, în ultimii ani investitorii au penalizat guvernele Marii Britanii şi ale Braziliei pentru creşterea deficitelor. Mulţi sunt de părere că SUA este imună la această presiune, însă finanţele tot mai precare ar putea spulbera această certitudine.

    1. Mai puţin excepţionalism

    Zgomotul despre „excepţionalismul american” ignoră sprijinul pe care SUA îl primeşte din sprijinul guvernamental. După pandemie, cheltuielile guvernamentale au crescut considerabil ca procent din PIB. Peste 20% dintre noile locuri de muncă din SUA sunt acum create de stat, în creştere de la 1% în anii 2010.

    1. Noile vedete

    Multe ţări se află acum în umbră. Amintiţi-vă că, acum un deceniu, investitorii considerau mare parte din sudul Europei ca fiind fără speranţă, până când criza i-a obligat să adopte reforme. Naţiunile odinioară etichetate ca fără speranţă sunt acum unele dintre luminile continentului, conduse de Portugalia, Grecia şi Spania.

    Cheltuirea judicioasă a banului public ajută la explicarea motivului pentru care agenţiile de rating de credit sunt acum mai optimiste în privinţa naţiunilor în curs de dezvoltare, numărul îmbunătăţirilor de rating depăşindu-l pe cel al retrogradărilor într-un mod nemaivăzut de ani de zile. Acest trend pozitiv include chiar şi cazuri recente problematice, cum ar fi Argentina şi Turcia.

    1. China

    Argumentele pesimiste sunt greu de combătut. Nicio ţară cu o populaţie în scădere şi o povară mare a datoriei nu a reuşit vreodată să crească la o rată chiar şi pe jumătate din ţinta de 5% stabilită de Beijing. Totuşi, orice investitor contestatar ar trebui să fie curios cu privire la o piaţă pe care majoritatea investitorilor globali o resping acum ca fiind „neinvestibilă”, deşi este a doua cea mai mare economie a lumii.

    1. Inteligenţa artificială distruge industria tehnologiei

    Profiturile imense ale companiilor din Big Tech au reprezentat un magnet pentru investitori. Însă acest avantaj se diminuează rapid. Apple, Microsoft, Google, Meta şi Tesla, împreună, sunt pe cale să investească aproape 280 de miliarde de dolari în inteligenţa artificială anul acesta, în creştere de la 80 de miliarde de dolari acum cinci ani.

    Mania legată de AI ar putea să fi luat-o înaintea realităţii. Mai puţin de unul din 20 de angajaţi declară că foloseşte AI zilnic. Mai puţin de una din 10 companii din SUA au integrat AI în operaţiunile lor. Acest lucru nu înseamnă că nu o vor face, ci doar că este departe de a fi clar cum va fi aplicată această tehnologie. Puţine firme consacrate, dacă nu chiar niciuna, nu a ieşit câştigătoare din revoluţia internetului.

    1. Comerţul mondial fără SUA

    Speriate de utilizarea sancţiunilor de către SUA pentru a exclude rivalii din sistemul financiar internaţional bazat pe dolar, multe ţări încheie acorduri pentru a promova comerţul cu vecinii regionali sau fără utilizarea dolarului. India are acorduri cu 22 de ţări pentru a desfăşura comerţ în rupii; 90% din comerţul India-Rusia se desfăşoară în monede locale. De asemenea, statele petroliere, inclusiv Arabia Saudită, au încheiat acorduri pentru a vinde petrol în alte valute decât dolarul.

    În ultimii ani, comerţul global s-a schimbat, iar astăzi cele mai mari canale comerciale se află în lumea în curs de dezvoltare. Cu cât SUA ameninţă mai mult cu tarife şi utilizează dolarul ca armă economică, cu atât mai mult foştii săi parteneri vor lucra pentru a promova comerţul fără implicarea Americii.

    1. Pieţele de investiţii private

    Din anul 2000, numărul companiilor publice din SUA a scăzut aproape la jumătate, ajungând la aproximativ 4.000, în timp ce numărul celor private a crescut de aproape cinci ori, ajungând la circa 10.000.

    Pieţele private devin prima opţiune pentru companiile care încearcă să strângă capital. Împrumuturile private cresc de două ori mai repede decât cele oferite de bănci. Volumul de capital strâns pe pieţele private a depăşit recent volumul pieţelor publice la nivel global.

             10. Nu există injecţie magică

    Americanii sunt excepţionali într-un alt mod, cu o rată a obezităţii la adulţi de 44%, cea mai mare din lumea dezvoltată. Aşadar, nu este o surpriză că televiziunea americană este plină de reclame pentru clasa relativ nouă de medicamente pentru slăbit „GLP-1”, sugerând că acestea oferă o cale uşoară şi promiţătoare către pierderea în greutate.

    Fără îndoială, aceste medicamente au anumite beneficii. Cu toate acestea, ei ştiu că ceea ce sună prea bine pentru a fi adevărat, probabil că este. Şi, ca o soluţie rapidă pentru obezitate, aceasta ar putea fi doar o altă modă trecătoare în materie de diete.

  • Austria e pe cale să devină un nou epicentru al extremei drepte în Europa: Herbert Kickl, liderul partidului extremist FPÖ, are şansa istorică de a ajunge la putere, în urma unei crize politice care ar putea schimba dramatic peisajul politic european

    Principalele partide politice din Austria au promis să elimine Partidul Libertăţii (FPÖ), de extremă dreaptă, de la putere, după ce acesta a câştigat alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Cu toate acestea, eşecul negocierilor de coaliţie l-a adus pe liderul FPÖ, Herbert Kickl, într-o poziţie favorabilă pentru a ajunge la cancelarie, informează Financial Times.

    Cancelarul Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Conservator (ÖVP), şi-a anunţat demisia sâmbătă, după ce nu a reuşit să formeze un nou guvern împreună cu social-democraţii (SPÖ) şi liberalii de la Neos.

    Christian Stocker, secretarul general al ÖVP, care îl va înlocui pe Nehammer, a renunţat rapid la linia roşie a predecesorului său, indicând că intenţionează să poarte o serie de „discuţii serioase” cu Partidul Libertăţii pentru a forma o coaliţie. Într-o astfel de configuraţie, ÖVP ar urma să fie partenerul junior.

    Deşi politica austriacă a fost mereu marcată de instabilitate, analiştii sunt de părere că evenimentele din weekendul trecut au consolidat poziţia FPÖ, indiferent de evoluţiile viitoare.

    „Probabilitatea ca Kickl să devină cancelar este acum foarte mare”, a afirmat Thomas Hofer, un cunoscut analist politic austriac. „Este foarte posibil ca acest lucru să se întâmple rapid. Kickl însuşi probabil nu vrea alegeri anticipate, iar acum stimulentul său va fi să arate că poate încheia un acord, spre deosebire de ceilalţi.”

    O astfel de victorie nu doar că ar reprezenta o premieră istorică pentru extrema dreaptă austriacă, dar ar întări şi influenţa în creştere a partidelor similare din Europa, punând astfel una dintre cele mai controversate figuri ale acestei mişcări la conducerea unui guvern naţional.

    Pentru unii, acest scenariu era previzibil încă din septembrie.

    În urma alegerilor din acea lună, sprijinul pentru centrul politic al Austriei s-a fragmentat. FPÖ a obţinut cea mai mare cotă de vot din istoria sa, profitând de scandalurile politice şi de dificultăţile economice care au erodat încrederea populaţiei în instituţiile politice tradiţionale. Partidul a obţinut voturile a peste un sfert din alegători – aproximativ 29% din total.

    Opiniile pro-ruseşti ale lui Kickl, convingerile sale conspirative legate de pandemia de COVID-19 şi relaţiile controversate cu trecutul nazist al Austriei l-au făcut un lider prea toxic pentru Nehammer şi alţi centrişti, care au promis să-l ţină departe de putere.

    Totuşi, în Austria, ideea unui „cordon sanitar” împotriva extremei drepte a fost întotdeauna o chestiune incertă, având în vedere că Partidul Libertăţii, fondat în 1956, a avut mai multe perioade la guvernare. FPÖ a fost partener de guvernare în coaliţii cu ÖVP în 1999 şi 2017, dar şi cu SPÖ în 1983, având, de asemenea, o lungă tradiţie de guvernare în statele federale ale Austriei.

    Deşi Kickl este o figură polarizantă, puţini contestă abilităţile sale politice şi succesul său în atragerea de noi susţinători pentru FPÖ din momentul în care a preluat conducerea partidului în 2019.

    Potrivit unui sondaj publicat duminică de cel mai mare ziar din Austria, Kronen Zeitung, FPÖ ar putea ajunge chiar la 37% din voturi în cazul unor alegeri anticipate, în timp ce ÖVP, cândva dominant, ar scădea la doar 21%.

    Fostul lider al ÖVP şi cancelar, Sebastian Kurz, ar putea avea o şansă de revenire politică după ce a fost condamnat pentru sperjur de un tribunal din Viena în februarie 2024.

    Chiar şi aşa, şansele ca Partidul Popular şi social-democraţii să depăşească neînţelegerile lor şi să împiedice FPÖ să devină forţa dominantă într-un guvern de coaliţie sunt mici, indiferent de discursul lor despre protejarea centrului politic.

    Nehammer şi-a pus întreaga energie în acest proiect, dar a eşuat.

    Demisia lui Nehammer a devenit inevitabilă, a afirmat Marcus How, şeful departamentului de cercetare al firmei de consultanţă politică VE Insight, după ce a devenit clar că marea coaliţie între cele două partide de centru nu va supravieţui din cauza jocurilor politice şi a intereselor personale.

     

  • Cum să cheltuieşti ca un miliardar. Care sunt domeniile unde Bill Gates, şeful Microsoft, a ales să îşi investească averea colosală

    Bill Gates, co-fondatorul Microsoft, este unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, ocupând locul opt în topul miliardarilor la nivel global, însă nu intenţionează să rămână acolo pentru totodeauna. Filantropul american s-a angajat să doneze cea mai mare parte a averii sale în scopuri caritabile, ceea ce îl va scoate din rândurile elitei, scrie Business Insider.

    Şeful Microsoft are o avere estimată la 160 mld. dolari, cu care a început să „atace” tot mai multe domenii, de la filantropie, la investiţii imobiliare, maşini de lux, proprietăţi şi bursă.

    Bill Gates a devenit miliardar în 1979 , la vremea aceea cel mai tânăr din istorie, însă nu s-a grăbit să arunce cu bani deşi controla o avere colosală. Primele achiziţii mai „nebuneşti” au fost un automobil Porsche 911 şi un avion privat. În timp, Gates şi-a dezvoltat un apetit mai mare pentru trofeele de lux, ceea ce a culminat într-o pasiune pentru automobilele de colecţie şi în construirea unei mici flote de avioane private.

    Co-fondatorul gigantului tehnologic Microsoft n-a stat departe nici de lumea proprietăţilor imobiliare. Între 1998 şi 2008 el a cumpărat mai multe terenuri în Washington, care totalizează peste 40 de hectare, pe care şi-a ridicat un conac imens. Conacul are şase bucătării, 24 de băi, un home theater şi diverse garaje pentru cele 23 de maşini ale sale.

    Mai mult, conacul său include şi o piscină interioară de 20 de metri şi o bibliotecă de 2.100 metri pătraţi, care găzduieşte un manuscris din secolul XIV ce a aparţinut lui Leonardo da Vinci. Miliardarul a achiziţionat manuscrisul în 1994 pentru 30 mil. dolari.

    Filantropul american nu s-a limitat doar la Washington când a fost vorba de investiţii în terenuri şi imobiliare ci a făcut investiţii şi în Florida, Montana sau California.

    Miliardarul nu şi-a luat niciodată concediu în perioada de început a gigantului Microsoft şi a sfătuit antreprenorii aflaţi la început de drum să facă la fel. Cu toate acestea, când compania a devenit stabilă şi foarte profitabilă, Gates şi-a făcut timp pentru o serie de vacanţe spectaculoase.

    În 2014, şi-a răsfăţat familia cu o vacanţă în Marea Mediterană la bordul superiahtului Serene pe care l-a închiriat pentru 5 milioane de dolari pe săptămână. De asemenea, el a călătorit în Australia, Croaţia, Belize şi Amazonul brazilian.

    În final, Bill Gates a investit serios în proiecte domenii importante precum sănătatea, tehnologia şi cercetarea, care ar putea schimba în bine lumea.

    În 2003, miliardarul american şi soţia sa au contribuit serios la apariţia Amyeris, o companie care caută un leac eficient pentru malarie.

    Gates şi fosta sa soţie au pus la bătaie, de asemenea, aproximativ 2 miliarde de dolari pentru a învinge o serie de boli periculoase. De asemenea au donat peste 50 de milioane de dolari pentru lupta împotriva Ebola şi au venit cu 38 de milioane de dolari pentru o companie farmaceutică japoneză care lucrează la crearea unui vaccin low-cost împotriva poliomielitei.

    În timpul pandemiei, fundaţia sa a donat 1,6 miliarde de dolari pentru Gavi, Alianţa pentru vaccinuri, pentru a furniza vaccinuri în cele mai sărace ţări ale lumii.

    În iulie 2022, Bill Gates şi-a reiterat angajamentul privind donarea averii sale în scopuri caritabile, anunţând că astfel va urma sa iasă din lumea miliardarilor.