BusinessMagazin

Blog

  • Criza politică din Germania ţine Europa cu sufletul la gură. Autorităţile de la Berlin vor ţine alegeri anticipate în februarie pentru a stabili cine va conduce cea mai puternică economie europeană

    Social-democraţii cancelarului german Olaf Scholz şi parlamentarii opoziţiei au ajuns la un acord pentru organizarea de alegeri anticipate în februarie, potrivit unor oficiali guvernamentali familiarizaţi cu discuţiile.

    Scrutinul federal, programat iniţial pentru 28 septembrie, se preconizează acum să aibă loc pe 23 februarie, au declarat oficialii, care au cerut să nu fie identificaţi, discutând despre planuri confidenţiale.

    Cea mai mare economie europeană a fost scufundată în incertitudine politică săptămâna trecută, după ce Scholz l-a demis pe ministrul de finanţe Christian Lindner din Partidul Liber Democrat, rupând coaliţia de guvernare într-o dispută privind împrumutul de bani pentru a spori sprijinul militar pentru Ucraina.

    În timp ce sondajele sugerează că Friedrich Merz, liderul alianţei conservatoare de opoziţie CDU/CSU, este candidatul principal la alegeri, Scholz şi-a exprimat duminică încrederea că poate câştiga, afirmând că a sfidat anterior cifrele proaste din sondaje înainte de a câştiga cancelaria în 2021. El a mai spus că se aşteaptă ca partidul său să îl susţină pentru a candida pentru un nou mandat.

    Scholz va trebui să declanşeze scrutinul naţional prin supunerea mai întâi la un vot de încredere în camera inferioară a parlamentului. Acest vot va avea loc probabil în prima jumătate a lunii decembrie, iar în cazul în care cancelarul pierde votul, acesta îi poate cere preşedintelui să dizolve parlamentul. Alegerile vor trebui apoi organizate în termen de 60 de zile.

     

  • Unde se opreşte explozia Bitcoin? Criptomoneda se apropie de pragul 90.000 de dolari şi pare că apetitul investitorilor nu se satură

    Raliul record al Bitcoin a dus activul digital dincolo de 89.000 de dolari şi a ridicat valoarea totală a pieţei cripto peste vârful său din era pandemiei, în timp ce comercianţii pariază pe un boom sub preşedintele ales Donald Trump.

    Cel mai mare token a crescut cu aproximativ 32% de la alegerile din SUA din 5 noiembrie, atingând marţi un maxim istoric de 89.599 de dolari. Criptomoneda originală a fost tranzacţionată la 88 450 de dolari dimineaţă.

    Trump a promis reguli mai prietenoase pentru criptomonede, iar Partidul său Republican îşi strânge controlul asupra Congresului, sporindu-i şansele de a-şi impune agenda. Alte promisiuni ale lui Trump includ crearea unui stoc strategic de Bitcoin şi încurajarea mineritului intern al token-ului pentru a face din SUA capitala cripto a planetei.

    Poziţia sa este o rupere bruscă de la o Securities & Exchange Commission crackdown pe industria divizivă sub preşedintele Joe Biden. Schimbarea de ton a stimulat cumpărarea speculativă de jetoane mari şi mici deopotrivă, crescând valoarea activelor digitale în ansamblu la aproximativ 3,1 trilioane de dolari, arată datele CoinGecko.

     

  • Avertisment al şefului ONU: Plătiţi sau vă veţi confrunta cu un dezastru climatic pentru omenire

    Aproape 200 de state s-au reunit la summitul anual al ONU privind schimbările climatice de la Baku, axat în acest an pe strângerea a sute de miliarde de dolari pentru a finanţa tranziţia globală către surse de energie mai curate şi pentru a limita daunele climatice cauzate de emisiile de carbon.

    Totuşi, în ziua summitului menit să reunească liderii mondiali şi să genereze un impuls politic pentru negocieri, mulţi dintre actorii principali nu au fost prezenţi pentru a asculta mesajul lui Guterres.

    După victoria în alegerile prezidenţiale din SUA a lui Donald Trump, care neagă schimbările climatice, preşedintele Joe Biden nu va participa. Preşedintele chinez Xi Jinping a trimis un adjunct, iar preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu participă din cauza evoluţiilor politice de la Bruxelles.

    „În ceea ce priveşte finanţarea combaterii schimbărilor climatice, lumea trebuie să plătească, altfel omenirea va plăti preţul”, a declarat Guterres în discurs. „Sunetul pe care îl auziţi este ticăitul ceasului. Suntem în numărătoarea inversă finală pentru a limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius şi timpul nu este de partea noastră”, a adăugat el.

    Oamenii de ştiinţă afirmă că, potrivit dovezilor, încălzirea globală şi efectele acesteia se produc mai rapid decât se preconiza şi este posibil ca lumea să fi atins deja 1,5 grade Celsius de încălzire peste temperatura medie preindustrială – un prag critic dincolo de care există riscul unor schimbări climatice extreme şi ireversibile.

  • Amazon ar vrea să le dea curierilor ochelari cu realitate augmentată

    Amazon ar dezvolta ochelari cu realitate augmentată (AR) pentru şoferii săi de livrare, conform unor surse citate de Reuters. Dispozitivul, cunoscut sub numele de cod intern „Amelia”, ar fi o extindere a ochelarilor inteligenţi Echo Frames şi ar avea scopul de a economisi timp la fiecare livrare, îmbunătăţind productivitatea.

    Ochelarii AR sunt prevăzuţi cu un ecran încorporat, care oferă instrucţiuni de navigaţie „turn-by-turn” pentru a ghida şoferii atât în timpul condusului, cât şi în clădiri. Utilizarea acestora ar elimina nevoia unui GPS portabil, dându-le voie astfel şoferilor să care mai multe pachete simultan.

    Cu toate acestea, lansarea ochelarilor nu este sigură, existând obstacole în ceea ce priveşte integrarea unei baterii care să reziste unui schimb de opt ore şi un design care să prevină oboseala la utilizare. Un alt obstacol este colectarea de date detaliate despre clădiri şi zone rezidenţiale.

    Deşi Amazon nu a confirmat existenţa proiectului, un purtător de cuvânt a declarat că firma inovează continuu pentru a îmbunătăţi siguranţa şi experienţa şoferilor livratori, fără a da alte detalii privind tehnologia cu pricina.

  • Victorie în instanţă. Shell nu este obligată să reducă drastic emisiile de carbon în Olanda

    O instanţă olandeză a decis în 2021 că Shell trebuie să-şi reducă emisiile de carbon cu 45% până în 2030, comparativ cu nivelul din 2019, pentru a-i proteja pe cetăţenii olandezi. Procesul a început în urma demersurilor făcute de mai multe organizaţii de protecţie a mediului din Olanda.

    Acestea au susţinut că este vorba despre protecţia drepturilor omului. Compania a făcut recurs la Curtea de Apel şi a câştigat. Curtea a respins toate pretenţiile împotriva Shell. Judecătorii au stabilit că numai statele pot impune cerinţe atât de mari unor companii şi că o astfel de reducere a afacerii nu ar face decât să ajute concurenţa, fără a se obţine niciun beneficiu pentru planetă.

    Decizia a fost salutată de reprezentanţii companiei.

    „Suntem mulţumiţi de decizia instanţei, care credem că este cea potrivită pentru tranziţia energetică globală, pentru Ţările de Jos şi pentru compania noastră. Ţinta noastră de a deveni o afacere de energie cu emisii nete zero până în 2050 rămâne în centrul strategiei Shell şi ne transformă afacerea. Aceasta include continuarea muncii noastre de a reduce la jumătate emisiile din operaţiunile noastre până în 2030. Facem progrese bune în strategia noastră de a oferi mai multă valoare cu mai puţine emisii”, a precizat directorul executiv al Shell, Wael Sawan, potrivit Sky News.

    Hotărârea a fost pronunţată chiar în timp ce summitul COP29 pentru climă se desfăşoară în Azerbaidjan. Activiştii de mediu din Olanda ar putea ataca decizia la Curtea Supremă a ţării. Ei pot specula faptul că instanţa a stabilit că Shell are obligaţia de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră pentru a proteja oamenii de încălzirea globală. Totuşi, Curtea de Apel a adăugat că Shell este pe cale să-şi atingă obiectivele privind protejarea mediului.

    Cazul din Olanda ar putea să devină un model pentru instanţele din alte ţări.
     

  • Târgul de Crăciun din Piaţa Constituţiei din Capitală se deschide în 29 noiembrie

    Potrivit instituţiei, evenimentul devenit deja tradiţie îşi aşteaptă vizitatorii – bucureşteni şi turişti – să trăiască un Crăciun autentic până pe 26 decembrie, cu activităţi şi atracţii dedicate întregii familii.

    Peste 130 de căsuţe de Crăciun vor găzdui meşteşugari din toate zonele ţării, creatori autentici şi producători locali.

    De asemenea, în zona tradiţională vor avea loc prezentări de colinde şi obiceiuri româneşti, coruri şi grupuri de copii, artişti instrumentişti şi concerte.

    Totodată, în zona urbană, vor răsuna ritmuri internaţionale ale celor mai cunoscute melodii de iarnă, mixate de DJ.

    Pentru copii, va fi deschisă Casa lui Moş Crăciun, unde aceştia se vor putea întâlni cu Moşul şi spiriduşii, vor fi organizate ateliere de creaţie, dar vor putea fi scrise şi scrisori cu dorinţe de sărbători.

    Micuţii vor putea folosi caruselul sau să urmărească spectacole de teatru.

    În zonă vor funcţiona şi o roată panoramică şi un trenuleţ tematic.

  • Meta testează educaţia VR în universităţile din SUA şi Marea Britanie

    Denumită Meta for Education, iniţiativa îşi propune să le ofere profesorilor acces la prototipuri VR şi XR, care să faciliteze crearea de conţinut interactiv pentru discipline diverse, precum ştiinţe, medicină, istorie şi arte.

    Printre universităţile implicate se numără Arizona State University, Houston Community College, Imperial College London şi University of Michigan. Acestea vor testa noile tehnologii în sălile de curs şi vor da feedback pentru îmbunătăţirea produsului înainte de lansarea oficială.

    În Europa, Meta extinde iniţiativa „metaversităţilor” începând cu University of Leeds din Marea Britanie, University of the Basque Country din Spania şi University of Hannover din Germania.

    Cursurile au început deja la Leeds, axate pe performanţă şi teatru, urmând ca în februarie 2025 să fie introduse cursuri de fizioterapie şi anatomie în Spania.

    Anunţul vine la şapte luni după ce Meta a prezentat un produs educaţional bazat pe headset-urile Quest, destinat instituţiilor pentru cursanţi cu vârsta peste 13 ani. În pofida pierderilor de 4,4 miliarde dolari raportate în Q3 2024 în Reality Labs, Meta continuă să investească în dezvoltarea VR, considerând acest sector esenţial pentru viitorul său.

  • Bursă. Compania hotelieră Turism Felix încheie primele nouă luni din an cu un profit de 1,7 mil. lei, în scădere cu 82% faţă de aceeaşi perioadă din 2023

    Societatea Turism Felix (TUFE), care administrează cinci hoteluri în staţiunea Băile Felix din judeţul Bihor, a raportat la Bursă un profit de 1,66 milioane de lei în intervalul ianuarie-septembrie 2024, în coborâre cu 82% faţă de rezultatul de 9,2 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În raportul trimestrial, reprezentanţii companiei scriu că evoluţia vine pe fondul creşterii cu 7,7% a cheltuielilor de exploatare. Între timp, veniturile din exploatare s-au redus cu 2,85% la 79,3 milioane de lei, scăderea veniturilor pe segmentele de cazare, alimentaţie publică şi tratament compensând cu valoarea veniturilor din agrement.

    „Evoluţia turistică: faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent s-a înregistrat o scădere de 9,6%, respectiv cu 18.927 zile-turist, realizându-se un număr de 178.267 zile-turist”, mai reiese din raport.

    O scădere semnificativă s-a înregistrat pe relaţia cu Casa Naţionala de Pensii Publice, o reducere cu 50% a circulaţiei turistice de la 50.898 zile-turist realizate în anul 2023 la 24.434 zile-turist în perioada sus menţionată.

    Recent, Turism Felix a anunţat că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat oferta publică de cumpărare de acţiuni iniţiată de fondul de investiţii Transilvania Investments Alliance (TRANSI), acţionar majoritar cu 93% din totalul acţiunilor.

    Titlurile TUFE se tranzacţionează în creştere cu 12% în 2024, pe o lichiditate de 600.000 de lei şi o evaluare bursieră de 165 de milioane de lei.

     

     

  • Cine sunt oamenii pe care îi pune Trump în funcţii cheie: Marco Rubio, senator de Florida şi susţinător al Iranului şi al Chinei, ar urma să fie nominalizat secretar de stat, în timp ce Mike Waltz, care condamnă implicarea Americii în războiul din Ucraina, ar fi consilierul pe probleme de apărare

    Donald Trump începe să îşi finalizeze lista pentru echipa sa de politică externă, plănuind să îl angajeze pe Mike Waltz, membru al Congresului din Florida, în calitate de consilier pentru securitate naţională şi să îl nominalizeze pe senatorul de Florida Marco Rubio pentru funcţia de secretar de stat, potrivit FT.

    Rubio, un susţinător al Iranului şi al Chinei care face parte din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, ar deveni unul dintre cei mai proeminenţi membri ai echipei de politică externă a lui Trump dacă va fi confirmat de Senat anul viitor. American de origine cubaneză, Rubio ar fi, de asemenea, primul latino-american care ar ocupa funcţia de diplomat de top al Washingtonului.

    Waltz, în vârstă de 50 de ani, un veteran militar decorat, critic al NATO şi coleg sceptic în privinţa Chinei, ar deveni unul dintre cei mai puternici oficiali de la Casa Albă dacă va ocupa acest post, modelând politica SUA privind conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

    Ofiţer pensionat al forţelor speciale ale armatei, el a efectuat mai multe misiuni în Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa. Trump a promis o mare schimbare în politica externă a SUA faţă de preşedintele Joe Biden, după ce a făcut campanie pe o platformă unilateralistă şi non-intervenţionistă.

    Matt Turpin, fost director pentru China al Consiliului Naţional de Securitate al administraţiei Trump, a remarcat că Rubio, care a candidat pentru nominalizarea republicană la preşedinţie în 2016, a fost unul dintre primii şoimi ai Chinei la Washington, cu mult înainte ca mulţi alţi oficiali americani să se concentreze asupra Beijingului. „Această experienţă şi concentrare asupra Chinei este întărită de selectarea lui Mike Waltz în calitate de consilier pentru securitate naţională”, a declarat Turpin.

    „Aceasta sugerează că preşedintele ales Trump va exercita presiuni foarte puternice asupra Partidului Comunist Chinez, la fel cum a făcut în timpul primului său mandat”. Spre deosebire de alte funcţii de conducere din administraţie, consilierul pentru securitate naţională nu are nevoie de confirmarea Senatului, ceea ce înseamnă că Waltz ar putea începe imediat ce Trump va depune jurământul pentru un nou mandat de patru ani în ianuarie.

    În prima sa administraţie, Trump a trecut prin patru consilieri pentru securitate naţională. Prima sa alegere, fostul ofiţer de informaţii militare Michael Flynn, a durat mai puţin de o lună după ce a recunoscut că a minţit FBI-ul cu privire la contactele cu un diplomat rus. Flynn a fost urmat de HR McMaster, John Bolton şi Robert O’Brien.

     

  • Cine sunt oamenii pe care îi pune Trump în funcţii cheie: Marco Rubio, senator de Florida şi susţinător al Iranului şi al Chinei, ar urma să fie nominalizat secretar de stat, în timp ce Mike Waltz, care condamnă implicarea Americii în războiul din Ucraina, ar fi consilierul pe probleme de apărare

    Donald Trump începe să îşi finalizeze lista pentru echipa sa de politică externă, plănuind să îl angajeze pe Mike Waltz, membru al Congresului din Florida, în calitate de consilier pentru securitate naţională şi să îl nominalizeze pe senatorul de Florida Marco Rubio pentru funcţia de secretar de stat, potrivit FT.

    Rubio, un susţinător al Iranului şi al Chinei care face parte din Comisia pentru relaţii externe a Senatului, ar deveni unul dintre cei mai proeminenţi membri ai echipei de politică externă a lui Trump dacă va fi confirmat de Senat anul viitor. American de origine cubaneză, Rubio ar fi, de asemenea, primul latino-american care ar ocupa funcţia de diplomat de top al Washingtonului.

    Waltz, în vârstă de 50 de ani, un veteran militar decorat, critic al NATO şi coleg sceptic în privinţa Chinei, ar deveni unul dintre cei mai puternici oficiali de la Casa Albă dacă va ocupa acest post, modelând politica SUA privind conflictele din Ucraina şi Orientul Mijlociu.

    Ofiţer pensionat al forţelor speciale ale armatei, el a efectuat mai multe misiuni în Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa. Trump a promis o mare schimbare în politica externă a SUA faţă de preşedintele Joe Biden, după ce a făcut campanie pe o platformă unilateralistă şi non-intervenţionistă.

    Matt Turpin, fost director pentru China al Consiliului Naţional de Securitate al administraţiei Trump, a remarcat că Rubio, care a candidat pentru nominalizarea republicană la preşedinţie în 2016, a fost unul dintre primii şoimi ai Chinei la Washington, cu mult înainte ca mulţi alţi oficiali americani să se concentreze asupra Beijingului. „Această experienţă şi concentrare asupra Chinei este întărită de selectarea lui Mike Waltz în calitate de consilier pentru securitate naţională”, a declarat Turpin.

    „Aceasta sugerează că preşedintele ales Trump va exercita presiuni foarte puternice asupra Partidului Comunist Chinez, la fel cum a făcut în timpul primului său mandat”. Spre deosebire de alte funcţii de conducere din administraţie, consilierul pentru securitate naţională nu are nevoie de confirmarea Senatului, ceea ce înseamnă că Waltz ar putea începe imediat ce Trump va depune jurământul pentru un nou mandat de patru ani în ianuarie.

    În prima sa administraţie, Trump a trecut prin patru consilieri pentru securitate naţională. Prima sa alegere, fostul ofiţer de informaţii militare Michael Flynn, a durat mai puţin de o lună după ce a recunoscut că a minţit FBI-ul cu privire la contactele cu un diplomat rus. Flynn a fost urmat de HR McMaster, John Bolton şi Robert O’Brien.