Blog

Teza sugerata saptamana trecuta de Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, ca e nevoie ca strategia fiscala sa fie schimbata des, tocmai ca sa-i deruteze pe evazionisti, ar fi trebuit sa fie o explicatie convingatoare pentru faptul ca s-a facut octombrie si nu numai ca nu exista strategie fiscala multianuala, dar nici Codul fiscal, adica setul de impozite si taxe valabil pentru la anul, nu e gata.

Mai putin ii convinge explicatia lui Vladescu pe oamenii de afaceri care nu sunt evazionisti, avand in vedere ca de-a lungul anului, politica fiscala a fost un santier perpetuu, nepermitand nici un plan de afaceri rezistent mai mult de o luna-doua. In acelasi timp insa, pe santier a intrat oricine a vrut: grupurile de interese (nici o conotatie negativa) care au stiut sa-si faca lobby mai bun la Finante au castigat. Cum s-a intamplat in primavara cu accizele la camerele foto digitale, asa s-a intamplat acum cu facilitatile fiscale acordate programatorilor: desi ministrul Vladescu a propus ca scutirile de impozit pe venit pentru informaticieni (concepute, de altfel, din capul locului ca temporare) sa dispara, a recunoscut ulterior ca “au fost solicitari atat de puternice, incat probabil ca vom renunta la eliminarea scutirilor”.

Au aparut si primele voci din clasa politica dispuse sa ia apararea firmelor care ar trebui sa plateasca de la anul mult contestata taxa de 0,5% pe imobilizari corporale (cladiri, terenuri, masini, echipamente). Dupa ce initial a anuntat-o ca pe o taxa uniforma pentru tot mediul de afaceri, Vladescu a explicat ca de fapt n-o vor plati decat firmele care se feresc cu anii sa declare profit, dar au active valoroase, neatinse de mana fiscului (cu toate ca firmele platesc taxe locale pentru cladiri si terenuri).

Dar, in afara de argumentul ca astfel va fi descurajata intentia firmelor de a investi in cumpararea de active strict necesare, va fi greu de demonstrat reaua-credinta a unei companii atunci cand nu raporteaza profit. Ministrul economiei, Codrut Seres, a declarat deja ca, in cazul unei societati de stat cu pierderi mari, ca Termoelectrica, taxa de 0,5% ar fi chiar “o taxa pe saracie”. Vrand sa linisteasca spiritele, dar de fapt mai mult adancind confuzia, ministrul de stat Gheorghe Pogea a sugerat ca e posibil ca taxa sa fie aplicata de la caz la caz, in sensul ca “atunci cand exista un argument solid, sa nu se ia in considerare”. Dar cine decide cat de solid e argumentul?

Inceputul de toamna a adus si o veste buna la capitolul integrarii europene. Raportul de tara pe care Comisia Europeana il va face public in cursul acestei luni va fi nu doar mai bun decat cele anterioare, dar Romania va primi din partea UE o nota mai mare decat Bulgaria. Zvonurile initiale pe aceasta tema au fost intarite pe parcursul saptamanii trecute de presedintele Traian Basescu si de premierul Calin Popescu-Tariceanu. Cei doi au aruncat deja pe piata informatii despre mai multe puncte atinse in raport, inainte ca el sa fie facut public.

Presedintele a precizat ca singurele chestiuni care mai pot sa activeze clauza de salvgardare sunt lupta impotriva marii coruptii si securizarea frontierelor, dar s-a declarat increzator in capacitatea autoritatilor de a pune la punct si aceste probleme. Primul-ministru a declarat si el ca Romania si-a rezolvat problemele legate de concurenta, justitie si afaceri interne, coruptia rezistand doar din cauza incompetentei unora dintre magistrati.

In acelasi timp, vantul favorabil care bate dinspre UE i-a dat posibilitatea lui Tariceanu sa adopte o atitudine paternalista fata de vecinii de la sud de Dunare. Invers decat in anii trecuti, cand oficialii bulgari se declarau ingrijorati ca trebuie sa astepte ca Romania sa ajunga din urma progresele tarii lor, Tariceanu s-a aratat acum ingrijorat ca esecul bulgarilor in lupta cu marea coruptie ar putea trage in jos Romania. Nu fara a adauga insa, cu generozitate, ca trebuie sa sustinem eforturile Bulgariei, pentru ca cele doua tari sa se integreze impreuna in 2007.

In lipsa probabil de idei pentru inca o motiune impotriva puterii, un grup format din zece senatori si deputati ai PRM a propus un proiect de lege care sa reglementeze controlul medical general asupra starii de sanatate a persoanelor publice din Romania. Peremistii vor ca presedintele Romaniei, parlamentarii, membrii guvernului, magistratii, primarii si alte categorii de persoane cu functii publice sa fie obligati sa se supuna anual unui control medical general.

Partea interesanta a propunerii este ca demnitarii vor fi nevoiti sa treaca si de o examinare psihiatrica. Daca refuza sa fie consultata, persoana respectiva ar risca o amenda cuprinsa intre 5.000 si 10.000 de lei noi. Mai important decat atat, peremistii au propus ca un eventual refuz al unui demnitar sa poata constitui un motiv pentru suspendarea din functie.

Initiativa parlamentarilor PRM a constituit o surpriza, in special datorita faptul ca in ultima campanie electorala, in momentul cand s-a pus problema examinarii psihiatrice a candidatilor la Presedintie, membrii acestui partid s-au opus vehement initiativei, prin vocea lui C.V. Tudor.

Presedintele Traian Basescu a reusit, saptamana trecuta, sa mai agite inca o data spiritele pe scena politica romaneasca. Dupa o runda de consultari “in familie” la Cotroceni, de la care au lipsit principalele partide de opozitie, PSD si PRM, Basescu a iesit la rampa si a declarat ca vrea sa organizeze in 2006 un referendum pe tema parlamentului unicameral si a votului uninominal, la pachet cu alegerea europarlamentarilor la care Romania are dreptul ca viitor stat al UE.

In ceea ce ii priveste pe liderii partidelor parlamentare, daca sunt toti de acord ca legislativul trebuie reformat, viziunile lor despre cum trebuie realizata aceasta reforma difera. In timp ce UDMR si minoritatile resping ideea parlamentului unicameral, in jurul ei s-au raliat politicieni cu orientari ideologice altfel complet diferite – Traian Basescu, Mircea Geoana, dar si Dan Voiculescu, care i-a oferit acum presedintelui o sustinere surprinzatoare, avand in vedere ca pana acum seful statului si-a manifestat de cate ori a avut ocazia antipatia pentru “solutia imorala” reprezentata de coabitarea cu Partidul Conservator.

In PSD lucrurile sunt insa mai complicate, in conditiile in care in partid exista doua curente, unul care doreste reforma parlamentului (in frunte cu Mircea Geoana), altul care vrea pastrarea statu-quo-ului (Nicolae Vacaroiu sau Antonie Iorgovan si-au declarat deja opozitia fata de un legislativ unicameral, in timp ce Ion Iliescu s-a aratat sceptic fata de relevanta votului uninominal). Pe de alta parte, nici in privinta prezentei la consultarile de la Cotroceni, PSD n-a avut o pozitie unitara: fruntasii de la Cluj ai partidului ar fi dorit sa participe, in timp ce liderii de la Bucuresti au boicotat consultarile, pe motiv ca Traian Basescu i-ar fi acuzat gratuit ca saboteaza la Bruxelles aderarea Romaniei la UE.

Framantarile politicienilor romani pe tema aparent inactuala a reformei parlamentului nu au trecut neamendate de oficialii europeni. Emma Nicholson, vicepresedinte al Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, fost raportor pentru Romania al Comisiei Europene (si, in treacat fie spus, o buna prietena a fostului premier Adrian Nastase), a sugerat guvernantilor sa se concentreze deocamdata pe eforturile pentru integrarea in UE si sa amane reforma parlamentului dupa 2007.

Masina de zvonuri a mediului politic a produs saptamana trecuta inca o speculatie, dupa care PSD accepta sa nu se mai lupte pentru fotoliile lui Nastase si Vacaroiu de la conducerea celor doua Camere, cu conditia sa se amane sine die schimbarea presedintilor PSD de consilii judetene. Dupa cum se stie, planul initial al coalitiei era sa-i debarce mai intai pe presedintii celor doua Camere, apoi pe presedintii pesedisti de consilii judetene.

Speculatia de acum s-a intemeiat pe o afirmatie a ministrului administratiei si internelor, Vasile Blaga: ca sa poata trece prin Parlament pachetul de legi privind administratia publica, acesta s-a declarat dispus sa renunte la aplicarea imediata a articolului care spune ca presedintii de consilii judetene pot fi revocati cu majoritate simpla de voturi (jumatate plus unu din voturile consilierilor). Potrivit lui Blaga, articolul ar urma sa fie aplicat abia din 2008, ceea ce ar insemna ca pozitiile “baronilor locali” ai PSD n-ar mai fi amenintate (in prezent, sefii consiliilor judetene nu pot fi schimbati decat cu doua treimi din voturile consilierilor).

Desi concesia avansata de ministrul Blaga a fost laudata pentru pragmatism de comentatorii favorabili opozitiei, pragmatismul ministerial si-ar putea avea insa originea in dorinta de a-i feri de primejdia revocarii tocmai pe presedintii de consilii locale ai puterii, amenintati si ei de principiul majoritatii simple. In asemenea conditii, daca ideea trocului politic intre coalitie si PSD nu-si pierde sensul, cu siguranta isi pierde insa orice farmec.

Luptele duse de autoritati cu firmele petroliere pentru ieftinirea carburantilor continua. Saptamana trecuta, petrolistii iesiti de la discutiile cu presedintele Basescu au anuntat ca e posibila reducere a preturilor, cu cateva conditii insa. Seful Rompetrol, Dinu Patriciu, a avut trei propuneri: egalizarea accizelor la benzina si motorina (o idee mai veche a omului de afaceri), scaderea tarifului de transport si de distributie a energiei electrice si preluarea in administrarea companiei a conductei de transport petrolier Midia-Constanta, administrata acum de Petrotrans.

Daca Ministerul Finantelor nu reactionase in nici un fel saptamana trecuta la propunerea cu accizele, ministrul economiei, Codrut Seres, s-a declarat de acord sa-i cedeze conducta lui Patriciu, refuzand sa accepte insa o reducere a tarifelor pentru energia electrica. Prin urmare, ieftinirile spectaculoase promise nu s-au intamplat, iar daca preturile n-au crescut, aceasta nu se datoreaza nici fortei prezidentiale de persuasiune, nici unor solutii minune gasite de petrolisti, ci faptului ca scumpirea petrolului pe piata internationala a luat o pauza.

Dar promisiunile continua sa curga: dupa o discutie cu seful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, deputatul Pavelescu de la Partidul Initiativa Nationala sustine ca austriacul a promis ca preturile la pompa practicate de OMV in Romania vor fi cele mai mici din Europa, atat la benzina, cat si la motorina. Cu asemenea auspicii, singura problema ar mai fi doar ca restul companiilor sa nu ieftineasca si ele benzina atat de mult ca Petrom: altfel, vorba lui Codrut Seres, “pot fi acuzate de comportament anticoncurential”.

Autoritatile au anuntat oficial, saptamana trecuta, ca au ajuns la o intelegere cu firma EADS pentru renegocierea totala a contractului pentru securizarea frontierelor. Potrivit ministrului de interne Vasile Blaga, dupa ce vor fi eliminate toate suprapunerile intre acest contract si proiectele cu finantare europeana referitoare la securizarea frontierelor, valoarea contractului s-ar putea reduce cu 250 de milioane de euro, adica de la 650 la 400 de milioane.

Mai putin succes au avut, pana acum, incercarile guvernantilor de a ajunge la o intelegere cu firma americana Bechtel, constructoarea autostrazii Brasov-Bors. Ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, nu s-a sfiit sa-i acuze pe americani ca “inteleg un pic mai greu” sa se conformeze legislatiei romanesti, ceea ce impiedica renegocierea contractului cu ei. Ar fi vorba de rezistenta celor de la Bechtel la cerinta autoritatilor romane de a reduce avansul care ar trebui platit de stat companiei americane pentru lucrarile la autostrada.

Totusi, s-ar zice ca nu puterea redusa de pricepere a Bechtel impiedica in primul rand autostrada sa inainteze, ci reticenta autoritatilor de a finanta acest proiect in general. Premierul Tariceanu a declarat iarasi ca nu se poate lucra in paralel la doua proiecte mari – Coridorul IV paneuropean de transport si autostrada Bechtel – si ca Romania, in virtutea obligatiilor fata de UE, trebuie sa dea prioritate Coridorului IV. De altfel, saptamana trecuta, acelasi ministru Dobre a anuntat ca va incepe negocierile cu Banca Europeana de Investitii pentru un credit de 187,5 milioane de euro, necesar tronsonului de autostrada Cernavoda-Constanta (parte a Coridorului IV).

In aceste conditii, singurii care mai sustin proiectul Bechtel raman, din nou, ministrii UDMR, Marko Bela si Borbely Laszlo, dornici sa ofere electoratului lor speranta intr-o relansare economica a Transilvaniei traversate de autostrada. Borbely, ministrul lucrarilor publice, a minimalizat conflictul cu Bechtel, afirmand ca de fapt contractul este valid si “se negociaza doua-trei probleme”, iar Marko a reflectat, excedat, ca toate neintelegerile pe tema prioritatilor in materie de autostrada n-au avut drept efect decat stagnarea tuturor lucrarilor: “Cam 10 km in opt luni, spre Constanta. Iata rezultatul divergentelor”.