Blog

  • Mii de miliarde de megabiti si miliarde de utilizatori! Tot ce vrei sa stii despre internet

    1. Google estimeaza ca internetul are cinci milioane de
    terabytes de date. Cel mai mare motor de cautare din lume, Google,
    indexeaza doar 200 de terabytes, adica 0,004% din total. Creierul
    uman poate cuprinde intre unul si zece terabytes de informatie.
    Utilizand o medie de 5 terabytes pe persoana, este nevoie de un
    milion de creiere umane pentru a stoca internetul.


    2. Doar 26,6% din populatia globului are acces la internet. La
    nivel de continente, 50,3% dintre europeni au acces la internet,
    76,2% dintre nord americani, 60,8% dintre australieni. De asemenea,
    in America Latina si Caraibe internetul este accesat de catre
    31,9%, in Orientul Mijlociu de 28,8% dintre locuitori si in Asia de
    20,1%. Cel mai mic nivel al oamenilor care au acces la internet
    este in Africa, de 8,7%.

    3. In fiecare zi sunt trimise 247 de miliarde de e-mail-uri,
    dintre care 81% sunt spam-uri. Anual sunt trimise 90 de trilioane
    de e-mail-uri.


    Cat timp petrecem pe internet? Cate bloguri exista? CONTINUAREA
    IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>>

  • Masini de lux si fete frumoase la Chicago Auto Show (GALERIE FOTO)

    Cinci circuite “Ride and Drive” chiar in interiorul complexului. Asta inseamna ca vizitatorii pot testa noile modele pentru a-si face o impresie cat mai apropiata de realitate. Putine alte amplasamente din lume pot oferi astfel de posibilitati, precum cele de a oferi mai mult decat un ecran static. Important nu e faptul ca iti petreci cinci minute in masina preferata, ci intregul spectacol aflat in continua desfasurare. Sute de standuri, mii de masini si marketing la cel mai inalt nivel.

    Chicago Auto Show 2011 este si un loc de intalnire impresionant. Organizatorii speculeaza si spun ca multe povesti de dragoste au pornit tocmai de la salon: “Cine mai are nevoie de fabrici de ciocolata cand sunt atatea masini superbe la un loc?”

    Fie ca vorbim de Chevrolet Camaro ZL1, Dodge Charger SRT8, Chrysler 300C sau alte modele noi, showul va fi la inaltime.

  • Nokia, in discutii cu Microsoft pentru adoptarea sistemului de operare Windows Phone 7

    Daca se poate ajunge la o intelegere, Stephen Elop va anunta
    rezultatul discutiilor cel mai probabil vineri, cand va trebui sa
    prezinte actionarilor strategia de dezvoltare a companiei.
    Nokia ar putea ajunge la o intelegere si cu Google pentru a folosi
    sistemul de operare Android, sunt de parere analistii intervievati
    de publicatia americana.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Dupa AFI Palace Cotroceni, H&M vine la Unirea

    Magazinul din AFI Palace Cotroceni este amplasat pe doua etaje,
    cu o suprafata totala de aproximativ 1.700 de metri patrati, si va
    fi deservit de o echipa de circa 60 de angajati. Al doilea magazin,
    cel din Unirea Shopping Center are o suprafata de vanzare de
    aproximativ 2.500 metri patrati, iar numarul de angajati se ridica
    la 80.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Twitter cauta cumparator. Cine il va lua, Facebook sau Google?

    Se pare ca Google si Facebook nu au manifestat un interes foarte
    mare in a cumpara Twitter, iar in urma discutiilor companiile nu au
    ajuns la niciun consens.
    Twitter a avut venituri de 45 de milioane de dolari in 2010 si
    estimeaza o crestere de 100% in acest an. In prezent are 350 de
    angajati. “Presedintele veniturilor”, Adam Bain a creat deja o
    forta de vanzari de mai mult de 20 de persoane.

  • Judecatorii au arestat 86 de persoane implicate in fapte de coruptie la vami

    Audierile vamesilor si politistilor retinuti de procurorii
    Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au continuat pana tarziu la
    Curtea de Apel Bucuresti, care a decis in cazul a patru persoane sa
    le impuna interdictii de a parasi tara pe perioada cercetarilor.
    Potrivit DNA, in perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, la
    nivelul punctului de trecere al frontierei (PTF) Moravita si PTF
    Foeni din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie de Frontiera
    (IJPF) Timis, in contextul existentei unui grup infractional
    organizat, ofiteri si agenti de politie de frontiera impreuna cu
    lucratori vamali au actionat in vederea strangerii de sume de bani
    sub forma de mita, in schimbul nedenuntarii si neconstatarii unor
    infractiuni sau contraventii comise de persoane care traficau
    tigari sau alcool provenite din Serbia, la trecerea frontierei de
    stat a Romaniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum comenteaza Sorin Blejnar, seful Fiscului, invinuirea subordonatului sau de la Vama

    “Referitor la seful ANV, dupa ce voi primi o informare scrisa de
    la DNA cu privire la calitatea lui si stadiul dosarului, voi face o
    informare pentru primul-ministru si voi solicita in consecinta. El
    este inca in functie si dupa ce vom primi rezolutia procurorilor cu
    privire la calitatea lui in dosar si stadiul dosarului, vom dispune
    in consecinta”, a spus seful ANAF. In privinta situatiei din vami,
    Blejnar a aratat doar ca organele de urmarire penala trebuie sa isi
    faca datoria. Seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala
    (ANAF), Sorin Blejnar, a fost chemat la Guvern de premierul Emil
    Boc, pentru o discutie pe tema vamesilor cercetati pentru coruptie,
    au declarat surse oficiale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 430.000 pentru sefia unui post vamal. Unde ajung banii

    In Incheierea Tribunalului Satu Mare din 4 februarie, prin care
    s-a dispus arestarea a trei persoane in dosarul mitei de la Vama
    Halmeu, se mentioneaza ca procurorul de caz a sustinut in fata
    instantei ca “solicitarea unor sume atat de mari, respectiv 130.000
    de euro si 300.000 de euro, in numele si pentru un partid politic,
    si un sef de institutie, lasand sa se inteleaga ca delegarea si
    numirea intr-o functie publica se fac doar pe criterii politice si
    nu de competenta, este de asemenea in masura sa provoace in randul
    opiniei publice un sentiment de insecuritate si neincredere in
    institutiile statului”. In dosarul mitei de la Vama Halmeu au fost
    arestati oamenii de afaceri Liviu Florian si Ion Savu, precum si
    Ioan Romeo Nitu, fost angajat al unui magazin duty-free. Ei sunt
    acuzati de trafic de influenta in dosarul in care fostul sef al
    Vamii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, este acuzat de DNA ca ar fi platit
    130.000 euro pentru a obtine functia.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Povestea celor care au vandut berea Azuga si au investit in apa

    “Am facut afaceri inca de cand am terminat facultatea, mereu am
    fost in priza”, spune Violeta Moraru, care detine un pachet de 85%
    din actiunile Perla Covasnei. Functia de pe cartea sa de vizita
    este “administrator” si spune ca nu ar putea sa se retraga din
    afaceri. E obisnuita cu un ritm de viata alert, lucrand in varii
    domenii, printre care o fabrica de productie a sticlei, in domeniul
    vinului, in transport si apoi in productia de bere. Si asta in
    ciuda faptului ca din vanzarea berii Azuga catre Ursus Breweries ar
    fi putut trai linistita. Conform unor estimari, valoarea
    tranzactiei s-a plasat la 10 milioane de euro. Vanzarea Azuga,
    povesteste ea, a fost facuta intr-un moment bun, “pentru ca in
    domeniul berii concurenta este foarte aspra si o companie mica nu
    poate lupta cu multinationalele”, explica franc Violeta Moraru. Pe
    piata berii, de altfel, spuma este luata de trei companii care
    detin peste 60% din vanzari: Ursus (filiala locala a SabMiller),
    Heineken si Bergenbier (fosta InBev).

    Banii obtinuti din vanzarea Azuga nu se odihnesc insa in
    depozite bancare, iar una din tintele de investitii era, de mai
    multa vreme, apa minerala. Asa se face ca, in urma cu un an si
    jumatate, cand Gheorghe Urs, actionarul minoritar (cu un pachet de
    15%) din Perla Covasnei, cauta un investitor, familia Moraru avea
    fonduri disponibile. “Eram in cautarea unor izvoare de apa
    minerala, iar cele doua surse din Catalina s-au dovedit a fi ce
    cautam”, spune Moraru. Sumele investite pana acum in fabrica de la
    Catalina, ridicata de la zero si utilata de la cap la coada cu
    tehnologie noua, luata in leasing, s-au ridicat la 7 milioane de
    euro. Din aceasta suma, 2 milioane de euro au fost cheltuite pentru
    construirea retelei de distributie si construirea imaginii
    marcii.

    Despre negocierile pe care le-a purtat cu Gheorghe Urs, in
    prezent actionarul minoritar, Moraru povesteste ca “ne-am inteles
    foarte bine; intr-o luna contractul era deja semnat”. A urmat apoi
    inceperea efectiva a investitiei, care a fost terminata in circa un
    an. “Fabrica e gata de jumatate de an; partea legala cu punerea in
    functiune a durat mai mult”, adauga Violeta Moraru, care este cea
    care vorbeste despre afacerile familiei; Valerii Moraru prefera sa
    stea mai departe de presa.

    Zona Covasnei este cunoscuta ca “tara apelor minerale
    carbogazoase”, zacamintele din zona fiind cercetate de mai bine de
    70 de ani, afirma Nicolae Feru, director de cercetare si dezvoltare
    a Societatii Nationale a Apelor Minerale (SNAM). Institutia detine
    drept de acordare a licentelor si de administrare a izvoarelor de
    apa minerala in proportie de 70%. “Din cele sapte foraje din zona
    am ales doua care au cele mai bune conditii de exploatare”, spune
    Feru, care precizeaza ca, pentru a putea fi compatibila pentru
    imbuteliere, o apa minerala trebuie sa indeplineasca o serie de
    conditii de calitate, de debit, de productie. “Nu e greu sa gasesti
    o apa minerala, dar e dificil sa gasesti una care are calitati
    pentru a fi imbuteliata”, spune Feru. Unele ape contin
    microorganisme sau prea multe minerale; altele nu sunt stabile
    chimic sau nu au un debit suficient. SNAM incaseaza din licentele
    acordate 31 de lei pe mia de litri de apa, la iesirea din
    pamant.

    La Catalina, cele doua izvoare au indeplinit toate conditiile
    amintite, precizeaza Feru. Imbutelierea, la o capacitate maxima de
    9.000 de sticle pe ora, a inceput la sfarsitul anului trecut, in
    decembrie, iar in termeni de cota de piata, Perla Covasnei ar
    trebui sa ajunga la vanzari de 8% din piata in cinci ani, fata de
    3,5% in prezent, conform reprezentantilor companiei. Vanzarile
    totale de apa minerala sunt estimate de Violeta Moraru la 1,5
    miliarde de litri pe an; valoarea vanzarilor anuale se plaseaza la
    1-1,2 miliarde de lei (peste 250 de milioane de euro). In domeniul
    apelor minerale, spre deosebire de altele, produsele romanesti fac
    regula jocului. Importurile au cote infime, iar peste 60% din
    vanzari, calculeaza Feru, sunt realizate de cele mai vandute cinci
    marci – Borsec, Dorna, Izvorul Minunilor, Perla Harghitei si
    Bucovina. “Din cele 55 de branduri de pe piata se vand in prezent
    cam 45”, adauga reprezentantul SNAM. In acest context, partea celor
    de la Perla Covasnei reprezinta o feliuta destul de subtire.

    Anul trecut, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 14
    milioane de lei, fata de 12 milioane de lei in 2009. Perla Covasnei
    a fost infiintata sub denumirea actuala in 1995, iar din 2009,
    distributia a fost preluata de grupul Azuga Waters, care a avut
    anul trecut vanzari de peste 20 de milioane de lei (5 milioane de
    euro), in crestere cu 57% fata de 2009. Volumul de vanzari tintit
    pentru anul in curs este de 50 de milioane de lei, de peste doua
    ori si jumatate mai mult decat anul trecut. Cresterea spectaculoasa
    se bazeaza pe extinderea distributiei – daca anul trecut marca avea
    distributie regionala, fiind prezenta in zece judete, pana la
    finalul anului in curs “vrem sa lucram cu toate retelele de
    magazine”, spune Adriana Nicolae, director executiv al Perla
    Covasnei.

  • FMI, acuzat ca a privit criza in ochi si nu a recunoscut-o. Cum comentati?

    Potrivit raportului, chiar in vara lui 2008, managementul FMI
    era increzator ca “SUA au evitat aterizarea dura (hard landing)” si
    ca “vestile cele mai proaste sunt deja in urma noastra”, desi criza
    abia incepea sa creasca. “Capacitatea FMI de a identifica corect
    riscurile in crestere a fost anihilata de o mare doza de spirit de
    turma, captivitate intelectuala, o opinie generala ca crizele
    financiare majore sunt improbabile in marile economii si din cauza
    unor abordari analitice incomplete”, scriu evaluatorii activitatii
    FMI.

    Vocile critice din interiorul staff-ului FMI si din exterior au
    fost constant ignorate, in special avertismentul din 2005 al
    economistului sef al FMI, Raghuram Rajan, despre pericolul ca
    instabilitatea financiara sa se propage in toate pietele. Raportul
    a mai subliniat dificultatea FMI de a include in analizele sale
    instabilitatea financiara, in special din cauza “unei abordari
    intelectuale depasite, a lipsei unei expertize adecvate si a
    spiritului recalcitrant al unora dintre guvernele membre”. In anii
    dinaintea crizei, SUA au refuzat in mod constant sa accepte
    solicitarile FMI de evaluare a stabilitatii sistemului financiar
    american.

    Totodata, In perioada premergatoare crizei, FMI si guvernele
    care fac parte din Fond au fost implicate intr-o sterila dezbatere
    interna despre supravegherea economica, dar una concentrata pe
    dezechilibrele de cont curent si pe politicile privind ratele de
    schimb din pietele emergente, in loc sa se uite la bulele
    imobiliare si financiare care cresteau in statele bogate. Raghuram
    Rajan a opinat apoi ca obsesia FMI de a supraveghea ratele de
    schimb a fost “un dezastru major”, care a facut ca Fondul sa para
    ca are o problema cu pietele emergente.

    Dominique Strauss-Kahn, ajuns director al FMI in septembrie
    2007, chiar la inceputul crizei, a spus ca este de acord cu mare
    parte din concluziile raportului si ca Fondul isi va extinde
    supravegherea asupra sistemelor financiare si a economiilor
    statelor membre.