Blog

  • S-a afisat repartizarea elevilor la licee. Vezi care sunt cele mai bune licee din tara

    Primele trei specializari din tara in ordinea ultimei medii de
    admitere sunt:
    – Matematica-informatica bilingv, engleza de la Colegiul National
    “Sf. Sava” din Bucuresti – 9,94
    – Matematica-informatica bilingv, engleza de la Colegiul National
    “Fratii Buzesti” din Craiova – 9,88
    – Stiinte ale naturii bilingv, engleza de la Colegiul National
    “Mircea cel Batran” Constanta – 9,86

    Liceul fruntas in clasamentul celor mai mari medii de admitere este
    Colegiul National “Sfantul Sava” din Bucuresti, unde media
    ultimului admis a fost 9,60.

    Vezi lista completa a repartitiilor la licee pe
    www.mediafax.ro.

  • Cisco ar putea renunta la 10.000 de angajati – pana la 14% din total

    Printre cei vizati s-ar afla pana la 7.000 de angajati care ar
    urma sa fie dati deja afara pana la sfarsitul lui august, alaturi
    de circa 3.000 care au acceptat deja pensionarea anticipata. Cisco
    are circa 73.400 de angajati in toata lumea.

    Eliminarea de locuri de munca ar aduce economii de un miliard de
    dolari in anul fiscal 2012, care va incepe luna viitoare, conform
    raportului din luna mai al companiei. “Traiectoria veniturilor nu e
    cea care ar trebui sa fie”, a declarat Brian Marshall, analist la
    Gleacher & Co., referindu-se la faptul ca veniturile Cisco sunt
    estimate sa creasca anul acesta cu 7%, la 43 de miliarde de dolari,
    in loc de 11%, cu cat au crescut in 2010.

    Gleacher & Co. estimeaza ca firma va renunta la cel putin 5.000
    de angajati, ceea ce ar creste profitul cu 8% in 2012 si ar reduce
    costurile cu un miliard de dolari, respectiv cu 6%. Compania a
    anuntat ca isi va face publice intentiile privind politica de
    personal la 10 august, cand va anunta rezultatele pe trimestrul
    incheiat in iulie.

  • Ambasadorul Frantei: Oameni de afaceri mi-au spus ca li s-a cerut mita in Romania

    “Am avut acelasi sentiment ca ambasadorul american”, a spus
    Henri Paul.”Mi-au spus ce a spus ambasadorul american. Adica mi-au
    spus ca au existat cazuri de coruptie”, a adaugat el. Intrebat daca
    a fost vorba despre cereri explicite de mita el a spus: “Da”.

    “Au fost propuneri aluzive/discrete («appels du pied»), stiti
    cum se face”, a adaugat ambasadorul.El a spus ca le-a transmis
    oamenilor de afaceri sa se duca la politie. “Iar eu le-am spus:
    «Uitati, mergeti si spuneti asta la politie. Duceti-va si
    adresati-va justitiei. Eu nu sunt nici politia, nici justitia». Si
    oricum, ceea ce este clar este faptul ca Franta a semnat toate
    conventiile internationale contra spalarii banilor, contra
    traficului… Deci, noi nu dam niciodata mita. Niciodata. Nu putem.
    Nu este deontologia intreprinderilor franceze. Intreprinderile
    franceze care au venit in Romania vor sa fie exemplare. Si sunt
    exemplare”, sustine el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recolta buna si pastrarea subventiilor la caldura vor mentine inflatia anuala sub 5% – ING Bank

    Nicolaie-Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al bancii, a
    explicat ca prognoza ING privind inflatia anuala a fost redusa
    puternic, de la 6,1% la 4,7%, pornind de la previziunea ca in
    agricultura vor fi rezultate posibil mai bune decat asteptarile,
    precum si de la decizia autoritatilor de a nu majora in acest an
    pretul gazelor, in urma acordului cu FMI. Prognoza BNR pentru
    inflatia la finele anului este 5,1%.

    Pentru luna iulie, ING se asteapta la o inflatie anuala de 5,2%, in
    conditiile unei stagnari a preturilor de consum in iulie fata de
    iunie si ale efectului de baza statistic (disparitia din calcule a
    raportarilor la preturi care nu inglobau TVA majorata din iulie
    2010).

    In iunie, ultima luna pentru care inflatia anuala s-a calculat
    raportat la preturile din urma cu un an fara TVA majorata,
    cresterea anuala a preturilor de consum a fost de 7,93%, in
    conditiile in care preturile alimentelor, care pana atunci
    impinsesera constant in sus inflatia, au scazut cu 1,3%.

    In conditiile unei recolte foarte bune in agricultura, in special
    la legume, precum si ale efectului de baza, “ne asteptam ca
    inflatia anuala sa ajunga la 3,3% in martie 2012, dar ulterior sa
    creasca spre 4,8% la finele anului”, afirma Chidesciuc. Explicatia
    tendintei de crestere a inflatiei pe termen lung se leaga de
    calendarul de liberalizare a preturilor administrate, care in ciuda
    amanarilor de pana acum va trebui totusi onorat in cele din urma,
    asa cum o cer FMI, UE si investitorii straini din sectorul de
    utilitati.

    Avand in vedere ca 2012 este an electoral, “credem ca multe
    ajustari ale preturilor reglementate vor fi amanate pentru 2013”,
    adauga Chidesciuc. Ca atare, inflatia in 2013 “ar putea fi sensibil
    mai mare si decat in 2011, si decat in 2012, chiar peste 6% la
    nivelul lunii decembrie 2013”.

    Inflatia anuala cea mai scazuta in Romania a fost consemnata in
    martie 2007 – 3,7%, gratie unei recolte agricole foarte bune si
    aprecierii leului fata de euro. Pentru 2012, analistii ING Bank
    prevad o apreciere a leului fata de euro de circa 2%.

  • Austriecii creeaza cea mai mare companie de asigurari din tara: Omniasig fuzioneaza cu BCR Asigurari

    Omniasig a convocat adunarea generala a actionarilor pe data de
    4 august pentru a aproba proiectul de fuziune. Austriecii de la VIG
    detin aproape 99% din compania de asigurari, restul actiunilor
    revenind unor persoane fizice si unor societati de investitii
    financiare.

    Surse din piata de asigurari afirmau in urma cu doua saptamani ca
    austriecii au in plan o fuziune intre doua dintre companiile
    locale. Informatiile aparusera in contextul plecarii lui Constantin
    Toma de la conducerea Omniasig. Aceasta este a doua fuziune
    anuntata anuntata pe piata asigurarilor in 2011. Generali si Ardaf,
    companii controlate de grupul ceh Generali PPF, urmeaza sa
    fuzioneze pana la sfarsitul anului.

    Mai mult pe
    www.zf.ro
    .

  • Cosmeticele in Romania – frumusete dupa buget

    Anul trecut, consumul in Romania a scazut cu peste 5%.
    Producatorii si retailerii de cosmetice au fost insa dintre cei
    care au tras media in sus, dat fiind ca vanzarile lor fie au
    crescut usor, fie s-au mentinut pe linia de plutire, fie au scazut
    – insa mai putin decat consumul. Oamenii nu renunta atat de usor la
    produsele cosmetice, crede Erik Hageleit, seful Beiersdorf Romania,
    care detine in portofoliu brandurile Nivea, Eucerin, 8×4 si
    Atrix.

    “Intr-adevar, clientii s-au reorientat spre produse de baza,
    fara proprietati deosebite, precum efect de stralucire sau de
    fermitate. Acest lucru s-a intamplat pentru ca a crescut si
    sensibilitatea la pret. Produsele de baza sunt si mai ieftine.”
    Pentru a sustine si a impulsiona consumul, jucatorii de pe aceasta
    piata au apelat puternic la campaniile bazate pe pret. La fel ca in
    cazul altor industrii, si in cazul cosmeticelor pretul este unul
    dintre principalele argumente de achizitie.

    In acest context, cuvantul de ordine in 2010 pentru consumatori
    a fost prudenta, iar vanarea de chilipiruri a devenit o obisnuinta.
    Retailerii au reactionat si au apelat tot mai mult la reduceri,
    promotii si oferte. In cazul Oriflame, peste 95% din cele 600 de
    produse afisate in fiecare catalog sunt la oferta, la reduceri sau
    la promotii. In rafturile magazinelor, situatia nu a fost diferita.
    Comerciantii au apelat la cele mai puternice arme care sa ii atraga
    pe clienti in magazine si sa ii determine sa cumpere.

    “Am anticipat o scadere a consumului, de aceea am mizat pe
    produse mai ieftine. Romanii continua sa cumpere, insa cauta
    produse mai ieftine”, spunea in urma cu cateva luni Razvan
    Diratian, directorul comercial al Avon Romania & Moldova,
    companie care a reusit anul trecut sa isi majoreze atat cifra de
    afaceri, cat si profitul. Diratian crede ca situatia va continua si
    in acest an, in conditiile in care criza nu s-a incheiat, desi
    economia a iesit din recesiune.

    Seful Avon mai afirma in urma cu cateva luni ca este foarte greu
    de spus daca 2011 va fi mai bun decat 2010; in opinia sa criza nu
    s-a incheiat, dat fiind ca inca exista aceeasi reticenta a
    clientilor in a cumpara produsele foarte scumpe. Romanii isi doresc
    produse mai ieftine.

    Odata cu criza, si Erik Hageleit a observat o mai mare
    sensibilitate la pret. Totusi Beiersdorf nu a redus preturile. A
    apelat insa la mai multe promotii: “Aveam promotii si inainte, insa
    acum avem ceva mai multe”. La una dintre primele sale iesiri in
    presa, desi se afla la carma Beiersdorf Romania de patru ani,
    Hageleit spune insa ca pe o piata unde pretul este argumentul
    suprem de achizitie, brandul continua sa joace un rol crucial pe
    segmentul cosmeticelor, unde marcile private, mai atractive prin
    pret, nu reusesc sa castige teren in fata numelor mari: “Brandul
    este foarte important la romani atunci cand vine vorba de produse
    cosmetice. Marcile private detin o cota mica de piata pe acest
    segment si va fi la fel si pe viitor. Romanii vor produse noi,
    inovatoare, insa vor branduri pe care sa le stie”. Hageleit crede
    ca si pe viitor marcile private vor putea castiga cateva procente,
    dar nu mult: “Sunt lucruri pe care doar brandurile le pot face”. El
    mai spune ca piata locala de produse cosmetice ar putea creste usor
    in a doua jumatate din acest an, insa nu se poate spune clar daca
    la nivelul intregului an se va obtine crestere.

  • Emil Boc: Prima masura pe care am luat-o pentru mediul de afaceri a fost acordul cu FMI

    “Guvernul a permis ca prin imprumutul de la FMI din 2010 sa se
    conserve rezervele valutare ale BNR, diminuandu-se atunci cand a
    fost nevoie aceste rezerve valutare, pentru a exista bani pe piata,
    ca in acelasi timp sa se mentina un curs echilibrat euro – leu.
    Ganditi-va ce ar fi insemnat dublarea cursului asa cum a fost in
    ’96 si ’97, cand va amintiti ca de la o saptamana la alta, de la
    300 s-a facut 6.000 dolarul si de la 6.000 la 12.000. Ce ar fi
    insemnat pentru fiecare dintre dumneavoastra daca noi nu eram in
    acest acord si Guvernul ar fi spus, cum se spune de multe ori,
    ‘asta-i viata!’?” a intrebat retoric prim-ministrul, luni, la o
    intalnire cu oamenii de afaceri din judetul Prahova.

    “Ganditi-va ce ar fi insemnat si pentru afacerile dumneavoastra, si
    pentru cetatenii care aveau credite in valuta. Dar cu ce eforturi
    s-a facut asta de catre Romania, cu eforturile respectarii
    angajamentelor din acordul cu FMI si Comisia Europeana. Asa a fost
    posibil sa pastram un curs echilibrat intre euro si leu”, a adaugat
    Boc.

    El a explicat ca suma de 9,7 miliarde de euro de la FMI reprezinta
    bani luati de Banca Nationala si tot BNR urmeaza sa-i returneze FMI
    din profitul propriu. In ce priveste Guvernul, acesta a primit 2,1
    miliarde de euro de la FMI, reprezentand doua jumatati de transa de
    credit, pentru finantarea deficitului bugetar.

    “Daca cineva ne intreaba deci unde sunt banii imprumutati,
    raspunsul il aveti aici foarte clar: aproape 10 miliarde la Banca
    Nationala pentru finantarea rezervelor si pastrarea cursului, 4,8
    miliarde de euro de la Comisia Europeana si inca 2,1 miliarde de la
    FMI la bugetul statului pentru finantarea deficitului. Deficit
    inseamna si investitii, si salarii, si pensii si toate cheltuielile
    pe care statul le are”, a rezumat Emil Boc.

    Premierul a precizat ca Guvernul sustine la revizuirea Constitutiei
    limitarea deficitului bugetar la o cifra maxima de 3% si a
    plafonului maxim de indatorare de 60% din PIB, conform Tratatului
    de la Maastricht.

    “Germania are deja o asemenea prevedere de limitarea a deficitului,
    Franta se pregateste si ea sa introduca, Romania nu poate rata
    ocazia de a impune prin Constitutie o pavaza impotriva
    populismului, oi bariera mai bine spus impotriva populismului
    politicienilor”, a spus premierul, sustinand ca in acelasi timp sa
    se introduca in Constitutie si prevederea ca orice ban care se
    imprumuta merge doar spre investitii, cu exceptia cazurilor cu
    totul exceptionale, de cataclisme, cand pe baza de aprobare
    speciala a Parlamentului, Guvernul se poate imprumuta peste
    plafonul de 3% din PIB.

    El a adaugat ca prognoza de crestere economica pentru Romania,
    “validata cu Comisia Europeana si de Fondul Monetar International”,
    este de 1,5-2% in 2011 si 3,5-4% in 2012.

  • Millennium Building Development: Decizia instantei de oprire a lucrarilor la Cathedral Plaza este “tardiva”

    De asemenea, Millennium Building Development precizeaza ca
    verdictul judecatorilor de la Suceava nu afecteaza constructorul,
    avand in vedere ca acesta a vandut Cathedral Plaza, in mai 2011,
    unui fond de investitii britanic.

    “Constructia este intabulata si a intrat in circuitul civil,
    astfel incat si aceasta hotarare a Curtii de Apel Suceava este
    tardiva, la fel cum a fost si cea data in noiembrie 2010. in plus,
    reamintim ca un fond de investitii britanic a cumparat cladirea
    Cathedral Plaza, cu suma de 70 de milioane de euro”, a comunicat
    constructorul Cathedral Plaza, Millennium Building
    Development.

    “Nu aveam mari sperante ca judecatorii Curtii de Apel Suceava –
    sectia Contencios Administrativ vor lua o decizie care sa duca la
    tragerea raspunderii asupra colegilor lor de sectie. Decizia de
    astazi a Curtii de Apel Suceava nu ne afecteaza concret, insa ne
    pare rau ca nu s-a putut face dreptate in Romania”, se mai arata in
    comunicatul Millennium Building Development.

    Curtea de Apel Suceava a respins luni contestatia in anulare
    formulata de Millennium Building in procesul cu Arhiepiscopia
    Romano-Catolica din Bucuresti, ceea ce inseamna ca decizia prin
    care a fost sistata constructia Cathedral Plaza ramane in vigoare,
    a transmis corespondentul MEDIAFAX. Curtea de Apel Suceava mentine
    astfel decizia Tribunalului Dambovita, care sistase constructia
    Cathedral Plaza intrucat lipseau autorizatiile legale.

  • Calcaiul lui Ahile pentru zona euro: Italia

    Un pasager pe puntea superioara a Titanicului e posibil sa fi
    fost mai optimist in ultima noapte decat sunt cei care urmaresc in
    aceasta vara problemele bugetare din zona euro. Retrogradarea
    Portugaliei sub nivelul recomandabil pentru investitii de catre
    agentia Moody’s a amutit estimarile entuziastilor, pentru care
    salvarea Greciei era singurul punct de bifat pe agenda acestei
    perioade. Investitorii par tocmai sa-si fi dat seama ca pierderile
    de pe urma detinerii de titluri elene sunt inevitabile si acum isi
    iau masuri de precautie in ce priveste detinerile de obligatiuni
    lusitane, cerand dobanzi tot mai mari pentru a credita
    Lisabona.

    Nu va trece mult, probabil, pana cand si Spania – ale carei
    banci au expuneri consistente in Portugalia – va avea parte de un
    tratament asemanator. Grecia are insa o replica la scara mai mare,
    Italia, a carei criza de solvabilitate se dezvolta incet, dar
    sigur, la adapostul discutiilor despre problemele celorlalte state
    periferice ale zonei euro (Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania).
    Iar problemele cu adevarat importante ale zonei euro aici isi au
    punctul terminus, nu in falimentul Atenei; economiile zonei euro
    totalizeaza circa 12.000 de miliarde de euro, dintre care datoriile
    Greciei reprezinta circa 360 de miliarde de euro (circa 150% din
    PIB elen), la care s-ar adauga 100-200 de miliarde de euro,
    potentiale pierderi asociate restructurarii partiale a
    obligatiunilor emise pana acum.


    Italia insa, ale carei datorii se ridica la 2.000 de miliarde de
    euro, sau 120% din PIB, este o nuca prea tare pentru toata zona
    euro. Germania, Franta si celelalte mari economii europene au
    depasit deja cu mult pragul de indatorare de 60%, astfel ca
    asumarea de noi datorii pentru salvarea altor state este aproape
    exclusa. La randul sau, Banca Centrala Europeana (BCE) are deja o
    expunere masiva la obligatiunile grecesti, irlandeze si
    portugheze.

    Un mare neajuns al Italiei este ca se afla de un deceniu in
    zodia lui Silvio Berlusconi, personajul cel mai burlesc al
    cancelariilor europene (revista britanica The Economist chiar i-a
    “acordat” apelativul de “Burlesqueoni”): cabinetul sau nu se bucura
    de incredere nu doar din partea propriilor cetateni, dar nici din
    cea a pietelor financiare. Ministrul de finante Giulio Tremonti a
    reusit deocamdata sa tina in frau elanurile financiar-populiste ale
    lui Berlusconi, dar nu a putut face mai nimic pentru a opri
    tavalugul datoriei publice imense a tarii.

    Italia este alintata cu titlul de “Japonie a zonei euro”,
    intrucat datoria privata este la un nivel redus, iar cetatenii
    crediteaza practic statul, insa in cazul unui blocaj pe pietele
    financiare, analistii estimeaza ca un recurs la voluntariatul
    financiar al italienilor ar avea putine sanse de izbanda. Ca si in
    Grecia, si in Italia evaziunea fiscala este sport national, factura
    anuala de pe urma acestor fraude ridicandu-se la 150 de miliarde de
    euro, potrivit estimarilor ministrului Tremonti. Insusi premierul
    Silvio Berlusconi, care are pe rol trei mari dosare penale, este
    invinuit in doua dintre ele de evaziune fiscala si coruptie (in al
    treilea, invinuirea este “doar” de relatii sexuale cu o prostituata
    minora).

  • Contagiunea financiara de pe urma crizei grecesti “nu este in prezent perceptibila” in Europa Centrala si de Est – Raiffeisen Capital Management

    In timp ce Grecia – si odata cu ea stabilitatea euro – se afla
    intr-un fel de lupta de supravietuire, cea mai mare parte a tarilor
    din Europa Centrala si de Est, in special Polonia si Cehia, au o
    baza economica solida. “Romania si Ucraina au reusit si ele sa-si
    amelioreze datele fundamentale in decursul ultimilor doi ani,
    astfel incat acum situatia statelor din Europa Centrala si de Est
    este in general mult mai buna decat media statelor UE, desi
    creditele in valuta continua sa reprezinte un punct slab”, afirma
    Ronald Schneider.

    Contagiunea financiara “nu se poate intampla decat atunci cand
    tranzactiile bancare ajung la un punct mort, ceea ce in prezent
    este departe sa se intample”, considera Schneider. In ce priveste
    relatiile comerciale, “pentru majoritatea tarilor – cu exceptia
    Bulgariei, care mentine relatii economice mai stranse cu tarile
    vecine, inclusiv Grecia – Germania este de departe partenerul
    comercial cel mai important. Criza din Grecia are, prin urmare, in
    ceea ce priveste relatiile de comert exterior o influenta usor de
    gestionat”.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Tarile din Europa de Est nu au probleme de genul celor ale Greciei,
    tara care a pierdut contactul cu piata de capital din cauza
    datoriilor, iar restrictiile bugetare si-au facut simtit efectul
    negativ asupra cresterii economice. “Avand in vedere costul scazut
    al fortei de munca, aceste tari sunt inca folosite de catre
    intreprinderile occidentale drept unitati de productie, ceea ce
    permite un aflux de capital in cadrul acestor tari”, continua
    analistul. “Cu toate acestea, daca afluxurile de capital sunt prea
    mari, aceste tari dispun de posibilitatea de a raspunde facand apel
    la propriile monede prin aprecierea monedelor nationale”. Presiunea
    de apreciere a monedelor genereaza, totusi, pe termen scurt
    probleme pentru competitivitatea si cresterea economica a acestor
    tari.

    Influenta crizei grecesti s-ar putea face simtita insa in regiune
    daca ar fi afectata cresterea economica in tarile cele mai
    puternice ale UE. In acest caz, dependenta puternica a Estului de
    schimburile comerciale cu Germania ar afecta exporturile tarilor
    din regiune si, odata cu ele, parametrii macroeconomici ai
    acestora. In acelasi timp, reprezentantul Raiffeisen Capital
    Management atrage atentia ca “Romania si Bulgaria ar putea
    reprezenta exceptii, deoarece aceste tari se confrunta cu alti
    factori de influenta, avand in vedere proximitatea lor geografica
    fata de Grecia (de exemplu, doua mari banci grecesti fiind prezente
    si active in aceste doua tari)”.

    Atata timp cat nucleul crizei nu se va extinde mai departe in zona
    euro – aducand, de exemplu, Spania in situatia de a face apel la
    Fondul de Stabilitate al zonei euro – si atata timp cat problemele
    ridicate de Grecia vor putea fi tratate intr-o maniera rationala si
    controlata, criza actuala va ramane insa fara consecinte durabile
    si dureroase pentru tarile din Europa Centrala si de Est, conchide
    Ronald Schneider.