Blog

  • 300. Povestea, nu filmul

    Pun pariu ca cel putin trei dintre ele sunt de bine si probabil
    ca cele mai multe se leaga de familie si de cei dragi. Sigur ati
    avut si un regret, cel mai probabil legat de criza asta nenorocita
    care v-a cam luat prin surprindere si v-a afectat intr-un mod in
    care nu ati fi banuit ca se poate. Chiar si asa, inseamna ca
    bilantul ultimilor sase ani, adica ai maririi si decaderii
    economice a Romaniei, este pozitiv.

    Aceasta este, pe scurt, si povestea ultimilor sase ani, vazuta
    in cele 300 de editii ale BUSINESS Magazin, o revista aparuta
    intr-un moment in care termeni precum “business” sau “profit” erau
    sinonime pentru cei mai multi dintre romani cu “spaga” sau
    “smecherie”, iar “piata” nu avea alt inteles in afara celei de
    piata agroalimentara.

    Am avut in acest rastimp povesti despre succes, despre esecuri,
    falimente, restructurari, divorturi (in afaceri sau in viata de zi
    cu zi), discutii despre strategii, topuri si evenimente.
    Imobiliare, bursa, credite si, bineinteles, criza. Dar ceea ce este
    mai important este ca toate aceste subiecte au fost dezvoltate prin
    POVESTI.

    A fost misiunea BUSINESS Magazin de la bun inceput, aceea de a
    scrie POVESTI pentru toti cei care nu se multumesc cu cifre seci si
    interpretari banale. POVESTI pentru cei care vor sa inteleaga mai
    mult din ceea ce se intampla in jurul lor si care aveau, astfel,
    puterea de a decide in cunostinta de cauza.

    O poveste despre primul miliardar al Romaniei sau una in care
    sunt explicate implicatiile diferitelor scenarii de curs valutar
    intereseaza deopotriva un bancher sau un profesor de sociologie,
    dupa cum povestea impactului economic al numarului tot mai mare de
    nasteri intereseaza la fel de mult un antreprenor, dar si un
    analist de credite aflat in fata unui business-plan al unui
    comerciant de haine pentru copii. La fel de important, o discutie
    intre manageri, antreprenori, consultanti si sociologi, precum cele
    din cadrul CLUBULUI BUSINESS Magazin, prezentat pe larg in cele 300
    de editii de pana acum ale revistei, pot genera idei care se pot
    transforma in afaceri de succes sau pun bazele unor parteneriate pe
    cat de neasteptate, pe atat de profitabile.

    Pentru ca, dupa cum spune George Akerlof, creatorul celebrei
    “Carti de povesti a unui economist” si al “Spiritelor Animale”,
    “mintea omeneasca este obisnuita sa gandeasca in termeni de
    povestiri, secvente de evenimente cu o logica interna si o dinamica
    ce apare ca un tot unitar. In schimb, o buna parte din motivatia
    umana vine si din trairea unei povesti a vietii noastre, o poveste
    pe care ne-o spunem noua insine si care creeaza un cadru
    motivational. Daca nu ar exista astfel de povesti, viata ar putea
    fi doar o insiruire de nimicuri. Acelasi lucru este adevarat si in
    privinta increderii intr-o natiune, o firma sau o institutie. Marii
    lideri sunt in primul rand creatori de povesti”.

    In aceste conditii, am decis de anul acesta sa ducem mai departe
    ideea povestilor de business, prin intalniri in care cei mai
    importanti manageri din Romania isi impartasesc experienta,
    trairile, emotiile si, mai ales, invatamintele. Botezat MEET THE
    CEO, proiectul i-a avut pana acum ca participanti pe Mariana
    Gheorghe (sefa Petrom), Liliana Solomon (Vodafone Romania), Misu
    Negritoiu (ING Bank Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol),
    Yorgos Ioannidis (Romtelecom), Radu Ghetea (CEC Bank), Dusan Wilms
    (Metro Cash & Carry Romania) si Jérôme Olive (Dacia), alti
    manageri de companii cu afaceri de miliarde de euro fiind deja pe
    lista unor evenimente viitoare.

    Daca pana cum v-am vorbit despre plusurile BUSINESS Magazin in
    ultimii sase ani, voi fi sincer, asa cum spuneam la inceputul
    editorialului, si voi vorbi si despre neimpliniri.

    Probabil ca cel mai mare regret al nostru, ca pentru intreaga
    presa economica din Romania, este cel legat de faptul ca nici la
    sase ani de la aparitia noastra pe piata si la peste 20 de ani de
    la revolutie nu gasim in randul administratiei de stat oameni cu
    care sa putem discuta aplicat. Care sa inteleaga ce se intampla cu
    ei/cu noi si care, vorba lui Akerlof, sa creeze povesti pentru
    intreaga natiune.

    Intrebarea pe care o adresa unul dintre cei mai cunoscuti
    publicitari managerilor de la inceputul seriei MEET THE CEO este in
    aceste conditii cum nu se poate mai legitima: “Ati condus firme cu
    mii si zeci de mii de angajati. Ce ati zice sa conduceti o firma
    care are peste 20 de milioane?”.

    Daca acest lucru se va intampla sau nu in urmatorii sase ani,
    veti citi cu siguranta intr-o poveste in BUSINESS Magazin. Sper
    insa, pentru noi toti, ca aceasta poveste sa aiba happy-end.

  • Radu Georgescu la a treia vanzare: “Nu vreau sa ma laud”

    La etajul al doilea al unei cladiri de birouri din Pipera, unde
    isi are sediul omul de afaceri Radu Georgescu, imediat ce iesi din
    lift dai cu ochii de un perete pe care sunt reprezentate siglele
    fiecareia dintre cele cateva companii controlate de el. Nu se stie
    cata vreme va mai fi acolo ePayment, dupa schimbarea de actionariat
    anuntata saptamana trecuta, prin care Georgescu a vandut 83% din
    companie catre Allegro, parte a grupului media sud-african Naspers,
    cel ce a cumparat anul trecut si site-ul Autovit.ro pentru aproape
    5 milioane de euro.


    “Deocamdata nu s-a decis daca ne mutam sau nu”, raspunde Daniel
    Nicolescu, directorul executiv al Gecad ePayment, desi o asemenea
    miscare n-ar fi neaparat necesara, atata vreme cat Radu Georgescu
    detine restul de 17 procente din companie si continua sa fie
    implicat in viata ei.Despartirea nu pare sa fi fost grea pentru
    antreprenorul deja obisnuit sa vanda afaceri pornite de la zero. Un
    titlu de antreprenor in serie incepe sa fie chiar asumat, vanzarea
    ePayment fiind a treia ocazie cand semneaza un contract de vanzare
    a unui pachet de actiuni, dupa tranzactia cu Microsoft, care a
    preluat tehnologia RAV aflata astazi la baza sistemelor de
    securitate ale companiei lui Bill Gates, si achizitia ceva mai
    recenta a 11,7% din actiunile Axigen de catre un consortiu de
    investitori ce include si un fond de investitii finantat de
    americanii de la Cisco. Mai grea a fost de fapt separarea Avangate
    de ePayment, in conditiile in care pana atunci platforma de
    distributie electronica de software era comuna cu cea de procesare
    de plati online cu cardul; scindarea era insa oricum planificata de
    mai multa vreme.

    “Tranzactia era chiar necesara. Compania depasise deja pragul de
    maturitate si risca sa se plafoneze, atata vreme cat 90% din
    platile cu cardul din internetul romanesc sunt procesate prin
    ePayment”, explica Georgescu intr-o discutie cu BUSINESS Magazin la
    o zi dupa anuntul oficial.Ratiunea vanzarii incheiate in secret in
    luna august si pastrate departe de ochii jurnalistilor a fost insa
    ceva mai complexa. Inainte de toate, trebuie mentionat ca omul de
    afaceri discuta in permanenta cu potentiali investitori, chiar daca
    vanzarea companiilor lui nu e un obiectiv clar pe lista de
    prioritati. E mai degraba o cale de a ramane conectat la
    “comunitatea fuziunilor si achizitiilor”, cum o numeste el, in
    perspectiva unor oportunitati.

    Pentru ePayment, in particular, au fost mai multe discutii, dar
    cu cei de la Allegro, companie cu experienta in comertul online in
    Polonia, unde furnizeaza servicii de plati electronice, s-a
    intalnit intamplator in decembrie anul trecut, in urma unui telefon
    sau e-mail, nici nu mai stie exact. A fost nevoie de aproape noua
    luni de discutii, asistate din partea ePayment de avocatii CMS
    Cameron Mc Kenna SCA, consultantii PricewaterhouseCoopers si
    negociatorul Diwaker Singh, cunoscut in Romania pentru perioada
    cand a condus Zapp in Romania; din partea Allegro au participat
    Marian Dinu Law Office (DLA Piper) si Deloitte. Si a mai fost
    nevoie de un contract de 500 de pagini cand s-a batut palma. “Intre
    cele doua companii a fost oricum o sinergie. Obiectivele erau
    foarte bine aliniate, asa ca miscarea avea sens”, spune omul de
    afaceri, adaugand ca mai existau si alte variante, ca de pilda sa
    fie invers si ePayment sa preia Allegro.

    Atunci insa, fie puterea financiara a companiei romanesti ar fi
    trebuit sa fie foarte mare, fie ar fi fost nevoie de un parteneriat
    intre cele doua companii, model care in general nu prea
    functioneaza, iar in acest caz particular ar fi implicat o serie de
    complicatii.Obiectivele despre care vorbeste Georgescu vizau in
    principal extinderea in Europa Centrala si de Est. Atat Allegro,
    care are birouri in mai multe tari din regiune, cat si ePayment
    cautau o formula de extindere la nivel european, insa una nu avea
    platforma care sa-i permita prezenta in mai multe tari, iar
    celeilalte ii lipsea deschiderea catre piata internationala –
    tocmai factorii care au stat la baza acestei tranzactii. Acum,
    depasirea granitelor romanesti si poloneze va fi coordonata de
    Allegro, iar prima destinatie este Ungaria, in 2011, urmata de
    Bulgaria, Cehia sau Ucraina, insa fara planuri concrete cu privire
    la moment.

    “Este foarte simplu, in situatia actuala, sa iei sistemul ePayment
    si sa il aplici in piete care nu au un asemenea serviciu, adica
    toate din regiune cu exceptia Romaniei si a Poloniei”, completeaza
    Georgescu. Iar potentialul este enorm – un alt motiv pentru care
    ideea extinderii serviciului incoltise deja de mai multa vreme in
    mintea omului de afaceri. De la o piata romaneasca a platilor cu
    card bancar estimata sa ajunga anul acesta la aproximativ 130 de
    milioane de euro si una poloneza de cinci ori mai mare, unde
    cumparaturile din magazine online se fac aproape numai cu cardul
    sau alte forme de plata electronica, cele doua companii ar urma sa
    atace o piata central- si est-europeana care ajunge probabil de
    ordinul miliardelor de euro numai din plati online.

  • UniCredit Private Banking: Milionarii isi pierd increderea in banci, din cauza crizei

    Unii dintre cei intervievati iau in considerare iesirea partiala
    de pe pietele financiare, iar imaginea bancilor in ochii lor are
    probleme, intrucat acestea par sa fie mai preocupate de vanzarea
    produselor lor decat de a oferi consiliere personalizata de
    investitii, arata rezultatele sondajului, care a avut drept
    subiecti peste 100 de clienti cu venituri mari din Germania,
    Austria, Polonia si Italia.

    “Ceea ce parea un sistem foarte rezistent si o piata ce functiona
    bine a devenit mai intai un cazinou si acum un teren minat”, arata
    raportul UniCredit, preluat de Reuters. “Toata lumea va incepe, incet si in
    decurs de cativa ani, sa gandeasca altfel banii, investitiile,
    bancile si consilierea financiara.”

    Andreas Woelfer, seful UniCredit Private Banking, declara ca multi
    clienti vor consiliere, insa isi pierd increderea in banci din
    cauza crizei si sunt mai dispusi sa ceara o a doua sau a treia
    opinie in privinta modului in care ar fi bine sa-si investeasca
    banii.

    Aceasta a intensificat concurenta intre banci si face industria
    financiara sa depuna eforturi mai mari pentru a recapata increderea
    clientilor. “Trebuie sa fii mai deschis in a le intelege afacerile,
    scopurile si viata, si nu numai sa te concentrezi asupra
    performantei unei mici parti din activele lor lichide”, spune
    bancherul.

    UniCredit Private Banking si-a schimbat modul de interactiune cu
    clientii bogati, concentrandu-se mai mult pe abordarile
    conservatoare si orientate spre valorile familiei. “Valorile
    acestor oameni sunt mult mai asemanatoare cu cele ale restului
    populatiei decat se crede in mod obisnuit”, adauga Woelfer.

  • Revista presei economice din Romania

    Guvernul intentioneaza sa se prezinte in fata delegatiei FMI cu
    o noua cota unica de impozitare, cu un nivel mai
    scazut al contributiei pentru salarii si cu o usoara majorare a
    veniturilor aflate la coada grilei, scrie Gandul, care
    enumera in acelasi articol si propunerile de politica economica ale
    PSD. Numarul infractiunilor de evaziune fiscala constatate in
    primele noua luni a crescut cu 45% fata de perioada similara a
    anului trecut, prejudiciul recuperat fiind de peste 37 de milioane
    de euro.

    Daca in urma cu doi ani boomul imobiliar l-a facut pe Gigi Becali sa detina prima pozitie in Top 300
    Capital, cu o avere estimata la 2,5 miliarde de euro, averea
    acestuia este de cinci ori mai mica acum, dupa ce preturile
    terenurilor au cazut, consemneaza Evenimentul Zilei.
    Guvernul a decis sa majoreze contributia la pensiile private pana
    la 3% din salariul brut, potrivit proiectului de buget pe 2011,
    chiar daca legislatia in domeniu prevede ca aceasta ar trebui sa
    fie de 3,5%.

    Cultele din Romania nu resimt crizei economice, sustine
    Adevarul: facilitatile fiscale, fondurile imense alocate de
    stat (330 de milioane de dolari numai in ultimii trei ani) si
    afacerile derulate cu succes au adus profituri in conturile
    Bisericii Ortodoxe Romane, cea care primeste
    80% din banii alocati cultelor. Sumele trimise in tara de romanii
    care muncesc in strainatate s-au ridicat la 2,47 miliarde de euro
    in primele opt luni, nivelul minim al ultimilor cinci ani.

    Guvernul a stabilit ca in Romania cel mai ieftin kilometru de autostrada nu poate trece de 3,9
    milioane euro, iar cel mai scump de 6,1 milioane, insa
    constructorii au sanse sa umfle preturile in continuare, deoarece
    nu li se spune si ce materiale sa foloseasca si ce volum de lucrari
    trebuie efectuate, remarca Romania Libera. Pipera nu este un
    caz singular; in tot spatiul balcanic, dezvoltarea urbanistica a
    scapat de sub control, invadand orasele cu mutanti arhitectonici –
    asa-numita “turboarhitectura”.

    Primul duel intre Templeton si Guvern, relatat de Ziarul
    Financiar
    : administratorul Fondului Proprietatea nu vrea ca
    milioanele Romgaz sa fie donate la buget. Luxul prinde si pe doua
    roti: compania Mos Ion Roata, detinuta de Emilian Bituleanu –
    presedintele bancii de mici dimensiuni Libra Bank – impreuna cu
    sotia sa, a vandut 400 de biciclete Felt la un pret mediu de 500 de
    euro in cele sase luni de la deschiderea showroomului.

  • Basescu: Nu este permis ca bancile sa impinga toata nesabuinta lor “in spinarea celor care au credite”

    “Pana nu este analizata, nu ma pot pronunta, dar, in orice caz,
    voi incerca sa tin un echilibru intre interesul cetatenilor care au
    luat credite si interesul de a avea un sistem bancar sanatos. Voi
    tine acest echilibru, indiferent de cine s-ar supara, bancile sau
    beneficiarii de credite”, a afirmat Traian Basescu la Pro TV.

    Presedintele a adaugat, pe de alta parte, ca nu este permis ca
    bancile sa impinga toata nesabuinta lor din perioada in care dadeau
    credite cu buletinul “in spinarea celor care au credite” si ca
    riscul trebuie impartit.

    “In momentul de fata este un exces de lichiditate pe piata, in
    conditiile in care bancile totusi nu crediteaza asa cum ne-am dori
    economia. (…) Bancile au uitat acum si apelurile guvernatorului
    Bancii Nationale si apelurile mele din perioada in care dadeau
    credite cu buletinul. Au uitat, iar acum se uita in traista si
    constata ca tot mai multe credite au devenit neperformante”, a
    afirmat Basescu.

    Detalii pe
    www.incont.ro
    .

  • Basescu: Functionarii de la Finante nu au dreptul sa se revolte; Garda Financiara trebuie mutata la Interne

    “Oamenii aceia nu au dreptul sa se revolte, pentru ca au fost
    doi ministri ai Finantelor, Remes si Vladescu, care s-au intalnit
    cu capii Finantelor si cu sindicatele si i-au intrebat: Nu vreti sa
    trecem pe o grila de salarizare corecta si sa renuntam la sistemul
    de stimulente, care nu se stie cat va mai merge? Iar raspunsul
    sindicatelor din Finante, raspunsul capilor Finantelor din
    teritoriu si de la minister a fost: Nu, mentinem sistemul
    clientelar”, a spus seful statului.

    Traian Basescu a adaugat ca fostul ministru al finantelor, Gheorghe
    Pogea, i-a ascuns premierului Emil Boc existenta sistemului de
    acordare a stimulentelor.

    Seful statului a mai spus ca miscarea de la Finante i-a atras
    atentia asupra unor lucruri. “Ma intreb ce cauta Garda Financiara
    la Finante. Trebuie mutata la Interne, de ce stam asa cu
    recuperarea creantelor? Trebuie sa o dam executorilor judecatoresti
    si firmelor private autorizate”.

    Detalii pe
    stirileprotv.ro.

  • Basescu sustine privatizarea pe bursa a CFR Marfa, Transelectrica sau RA-APPS

    “Am fost adversar al privatizarii in 2009. Am spus: criza este
    prea adanca sa dam gratis activele sau sa le listam la bursa sa
    vindem actiuni ale societatilor”, a spus Basescu.

    Intrebat care ar fi societatile care ar trebui privatizate anul
    viitor, seful statului a dat ca exemplu CFR Marfa, dar si Regia
    Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat
    (RA-APPS).

    “Spre exemplu, as incepe cu compania de transport marfa la calea
    ferata – dar privatizari pe bursa. Avem nevoie de consolidarea
    bursei, avem nevoie sa facem o economie care se alimenteaza de pe
    piata. As continua cu pachete mici de actiuni de la Transelectrica,
    de la Transgaz si Romgaz, as privatiza RA-APPS”, a explicat
    presedintele.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • S-a blocat blocarea. De ce blocheaza Israelul colonizarea in teritoriile ocupate

    Palestinienii au respins in mai multe randuri solicitarile
    similare ale lui Netanyahu, argumentand ca recunosc Israelul din
    1993, dupa un schimb de scrisori intre fostul presedinte OEP,
    Yasser Arafat, si fostul premier israelian Yitzhak Rabin.
    Palestinienii considera insa ca recunoasterea “statului evreu” ar
    fi o renuntare la dreptul de revenire a refugiatilor palestinieni
    pe teritoriile detinute inainte de crearea Israelului in 1948.

    Israelul este supus unor intense presiuni internationale pentru
    instituirea unui nou moratoriu in legatura cu constructiile din
    coloniile israeliene.

  • Unde gasesti cel mai ieftin iPhone 4

    Deci, daca nu mai aveti rabdare si sunteti abonat Orange sau
    vreti sa-l cumparati “la liber”, sa vedem ce zice piata despre
    asta!

    Unele dintre cele mai bune oferte din tara par a fi la
    adriangsm.ro. Numai ca ar trebui sa aveti grija pentru ca poate fi
    destul de riscant sa cumparati un telefon nedeblocat.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Fericiti cei care fac profit. Cu conditia sa nu-l faca in Ungaria

    Premierul Viktor Orban a anuntat ca va introduce un impozit
    suplimentar pentru marile retele de hipermarketuri si
    supermarketuri, ceea ce extinde aria taxelor aplicate asupra unor
    categorii de companii cu venituri mari, dupa ce in vara a starnit
    atatea discutii cu taxa pe banci, menita sa atraga la buget cateva
    sute de milioane de euro.

    Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, a confirmat ca va aduce la
    buget 221 mld. forinti (808 milioane de euro) din impunerea
    “taxelor de criza”, dar si din oprirea transferului banilor din
    contributiile sociale catre fondurile de pensii private. Obiectivul
    Ungariei este sa nu depaseasca un deficit fiscal de 3,8% din
    PIB.

    Noile categorii de companii tintite de taxa suplimentara sunt
    cele din telecom si energie, asteptate sa verse la buget 61 mld.
    forinti (cele din telecom) si 70 mld. forinti (cele din energie).
    Despre taxa aplicabila lanturilor comerciale, care urmeaza sa
    genereze 30 mld. forinti anual, Matolcsy a spus ca va fi aplicata
    la profitul net, in trepte, in functie de nivelul profitului,
    incepand de la plafonul de 500 mil. forinti profit anual (taxa
    zero) si ajungand la 2% (pentru companiile cu profit de peste 100
    mld. forinti).

    Analistii se declara deocamdata dezorientati de directia
    politicii guvernului, care pe de o parte vrea sa lase mai multi
    bani la dispozitia persoanelor fizice si a companiilor (initiativa
    de a introduce cota unica de impozitare la 16% si de a scadea la
    10% impozitul pe profitul firmelor, din 2012), dar pe de alta parte
    stoarce bani suplimentari de la singurele companii care mai fac
    acum profit.