BusinessMagazin

Blog

  • Pensii ocupationale, de la anul. Din nou

    Fondurile de pensii ocupationale ar fi trebuit sa inceapa sa functioneze chiar din acest an. Totusi, normele de aplicare lipsesc inca, iar legea va fi modificata substantial. Nasterea fondurilor ocupationale mai are de asteptat, cel mai probabil, pana la anul. Coordonatele legii actuale, care va fi insa modificata, sunt urmatoarele:

    ADMINISTRATORI: Vor fi administrate de companii specializate strict pentru aceasta activitate, cu un capital social de minimum 2 milioane de euro.

    ORGANIZARE: Fondurile vor fi organizate de sindicate si patronate, iar in lipsa acestora, prin contractul colectiv de munca, de catre salariati. In lipsa contractului colectiv de munca, schemele de pensii pot fi propuse de angajator cu consultarea angajatilor.

    CONTRIBUTII: La aceste fonduri pot contribui, facultativ, toti salariatii, indiferent de varsta, dar nu pot contribui salariatii din companiile cu datorii la bugetul de stat si la furnizori.

    PARTICIPANTI: Un fond de pensii ocupationale trebuie sa aiba minimum 100 de participanti.

    FUNCTIONARE: Fondurile se constituie din contributiile angajatilor si angajatorilor. Contributiile angajatilor si contributiile angajatorilor facute in numele salariatilor sunt deductibile din impozitul pe venit, pana la 200 de euro pe an.

    NEMULTUMIRI: Companiile solicita o serie de modificari ale legii privind pensiile ocupationale, apreciind ca in forma actuala ea este prea restrictiva. Printre acestea se numara: eliminarea restrictiilor privind participarea salariatilor institutiilor publice, diversificarea produselor care pot fi oferite ca pensii facultative, pensiile ocupationale fiind doar una dintre optiuni. In plus, companiile solicita eliminarea garantiei privind randamentul investitiei, prevazuta in lege la 1% peste nivelul inflatiei.

  • Pilonii sistemului de pensii

    Reforma sistemului de pensii cuprinde, alaturi de restructurarea sistemului public, introducerea a doua noi componente, asa numitii piloni II si III ai sistemului de pensii. Cei trei piloni de sustinere ai sistemului de pensii sunt:

    • Pensiile publice: asa-numitul pilon I, in cadrul caruia pensiile se platesc pe masura incasarii contributiilor de la salariatii actuali (PAYG);
    • Fondurile de pensii administrate privat: pilonul II, care presupune transferul unei cote din contributiile sociale in administrare privata. Aceste contributii sunt investite pe termen lung de companii specializate, producand castiguri suplimentare pentru participant;
    • Pensiile ocupationale: pilonul III, care presupune participarea optionala la scheme private de pensii ocupationale.


  • Pensii publice administrate privat: 2007 sau 2008

    Dupa forma actuala a legii, pensiile publice administrate privat ar trebui sa inceapa sa functioneze din 2008. Exista insa sperante ca termenul sa fie adus mai devreme, in 2007. 

    ADMINISTRATORI: Vor fi administrate de companii specializate strict pentru aceasta activitate, cu un capital social de minimum 5 milioane de euro. Cel mai probabil, in administrarea fondurilor se vor implica companiile de asigurari, dar si bancile. 

    CONTRIBUTII: Persoanele in varsta de pana la 35 de ani care devin pentru prima data asigurati obligatoriu si contribuie la sistemul public de pensii sunt obligate sa participe la un fond de pensii administrat privat. Persoanele de pana in 45 de ani care sunt deja asigurate si contribuie la fondul public de pensii pot adera la un fond de pensii. 

    PARTICIPANTI: Un fond de pensii trebuie sa aiba minimum 50.000 de participanti, iar cine era obligat si n-a aderat in termen de sase luni, este repartizat aleatoriu.

    FUNCTIONARE: Fondurile se constituie dintr-o parte din contributia la bugetul public de asigurari sociale. In primul an, contributia este de 2%, apoi 2,5% din salariul brut, pana la 6% in termeni de opt ani. Practic, in loc ca toti banii de pensii sa mearga la bugetul public, o parte din ei vor merge in fondurile administrate privat. 

    NEMULTUMIRI: Printre modificarile solicitate de companii se numara participarea obligatorie a persoanelor cu varsta mai mica de 40 de ani, participarea facultativa a persoanelor intre 40-45 de ani, cresterea contributiilor de la 4% la 8%, si o crestere de 0,5% la inceputul fiecarui an, stabilirea fondului de rezerva ca procent din valoarea activelor administrate etc.

  • Ani linistiti de pensie pentru polonezi

    La fel ca multe alte tari europene, polonezii s-au confruntat cu o „bomba“ cu efect intarziat a sistemului public de pensii. Numarul de angajati care sustin cheltuielile pentru un pensionar scade alarmant, iar sistemul clasic public nu mai face fata cheltuielilor. Dar, spre deosebire de vecinii ei, Polonia a inceput in 1999 o reforma radicala pentru a dezamorsa bomba pe care statea.

    Sistemul polonez de pensii publice polonez asigura, in prezent, un nivel ridicat de beneficii pentru cei cu venituri medii – aproximativ 61% din veniturile dinainte de pensionare dupa 37,5 ani de contributii. Chiar daca se anticipeaza ca acest nivel va scadea gradual in decursul urmatorilor 50 de ani, sistemul va asigura totusi aproximativ 49% pentru cei care muncesc timp de 45 de ani. 

    Sistemul de pensii obligatorii de stat acopera intreaga forta de munca. In urma reformei sistemului public de pensii din 1999, structura si valoarea pensiilor este diferita, in functie de categoria de varsta. Astfel, cei care aveau peste 50 de ani in 1999 au ramas in vechiul sistem, in care pensiile se platesc pe masura colectarii contributiilor (sistemul PAYG). Cei care aveau, in 1999, pana in 30 de ani, sunt subiectul unui tip nou de sistem de pensii, care are doua elemente. Primul este un sistem cu contributii definite, de tip PAYG, dar cu conturi notionale, adica contributiile de 12,22% din salariu (din care angajatorii platesc 9,76%, iar angajatii, 2,46%) sunt inregistrate in conturile asiguratilor.

    Al doilea element este constituit din acumularea contributiilor obligatorii (in va-loare de 7,3% din salariu, platiti integral de angajat) la un fond de pensii. Aceste fonduri sunt administrate de unul din cei 16 manageri de fonduri de pensii existenti in prezent (societati de administrare). La varsta de pensionare, fondurile acumulate vor fi egale cu contributiile, la care se adauga profitul investirii acestora. In proportie de 90%, aceste fonduri vor fi folosite pentru cumpararea de anuitati, adica pentru cumpararea unei sume platibile sub forma de pensie lunara.

    Tot in 1999 au fost introduse schemele de pensii ocupationale. In cadrul acestor scheme, angajatii pot plati pana la 7% din salariul angajatului, iar contributiile angaja-tului sunt nelimitate. Castigurile obtinute din investirea acestor bani nu sunt supuse impozitarii, care in cazul altor castiguri este de 20%. Exista, in prezent, 270 de astfel de planuri de pensii, care includ 81.000 de persoane. Incepand cu septembrie 2004, au fost introduse si pensiile personale facultative (IKE). Contributorii vor avea acces la fondurile economisite dupa cea dea 60-a aniversare.

  • CEHIA: LIPSESTE PILONUL II

    CEHIA: LIPSESTE PILONUL II

    In prezent, sistemul de pensii al Cehiei se bazeaza pe asa-numitul pilon I, pensiile publice, si pe un sistem de pensii ocupationale (pilonul III). Pilonul II, al pensiilor obligatorii administrate privat, lipseste. La jumatatea anului 2004, aproximativ 2,6 milioane de cehi – adica mai putin de un sfert din populatie – participa la schemele de pensii optionale. Desi pensiile de stat sunt deja foarte mici, reprezentand doar echivalentul a aproximativ 40% din venitul mediu, povara din ce in ce mai mare asupra bugetului de stat a condus la adoptarea unor masuri drastice. Astfel, pana in 2007, varsta medie de pensionare va creste la 62 de ani pentru barbati si 61 de ani pentru femei. 

    UNGARIA: UN START TIMPURIU

    Ungaria a fost una dintre primele tari est europene care au abandonat sistemul de pensii mostenit din era comunista, in 1998. Acesta a fost inlocuit de un sistem cu trei componente: un pilon public, un pilon secund – cu contributie obligatorie si un pilon cu contributii voluntare. La sfarsitul lui 2004 existau, in cadrul pilonului doi, 18 fonduri de pensii, care aveau aproximativ 2,3 milioane de membri. Participarea este obligatorie pentru angajati, iar contributiile sunt de 8% din salariu. La inceputul anului 2004, activele totale din acest pilon secund totalizau 2,5 miliarde de euro. Posibilitatea de a crea si opera fonduri de pensii optionale exista din 1993, dar sistemul nu a avut un mare succes.

  • Vine Real?

    Nu e vorba de Real Madrid ci de divizia de hipermarketuri a grupului Metro. Care se uita, de la 2.000 km distanta (Düsseldorf – Bucuresti), spre piata romaneasca. Romania are pe „vino-ncoace“, dar nu suficient. Sau nu inca.

    Mai intai au ajuns, ca de obicei, zvonurile. Care spun ca Real, divizia de hipermarketuri a Metro, a inceput sa cumpere, prin interpusi, teren in Romania. Nu pentru speculatii imobiliare, evident, ci poate cu intentia de a urma in cativa ani divizia de cash & carry (venita in 1996) si a concura cu Carrefour si Cora. 

    De ce prin interpusi? Pentru a evita cresteri ale preturilor generate de certitudinea speculatorilor ca in zona cauta pamant o companie mare sau alta. Care are ar fi „iscoadele“ Real-ului prin Romania, inca nu se stie. Iar reprezentantii Metro Cash & Carry sustin sus si tare, prin purtatorii sai de cuvant ca n-au cumparat teren pentru Real in Romania. Doar sunt divizii separate, nu? Cu toate astea, pe piata se aude din ce in ce mai des ca „vine Real“.

    Ceea ce nu este deloc improbabil, si asta pentru ca germanii au doua motive solide pentru a intra in Romania: succesul foarte mare al formulei de hipermarket (demonstrat de Cora si Carrefour) si experienta Metro pe piata romaneasca. Romania a depasit asteptarile Metro de mai multe ori pana in prezent. O data, pentru ca piata a suportat mai mult decat cele zece magazine cash & carry pe care le planificase initial – germanii au in prezent peste 20. 

    A doua oara, Romania a fost o zona atat de buna pentru afacerile Metro, ca germanii s-au gandit sa faca la Bucuresti centrul regional pentru coordonarea activitatilor din zona Europei de Est/Sud Est. Divizia creata in 2005 este condusa de Dusan Wilms, cel care a fost, pana la finele anului trecut, director general al Metro Cash & Carry Romania. Faptul ca evolutia afacerii din Romania a depasit asteptarile Metro o demonstreaza si ultimele planuri de dezvoltare. Dupa ce a depasit pragul psihologic de 20 de magazine si a acoperit toate orasele vizate, grupul s-a gandit sa mai planteze cate unul in orasele unde a ajuns deja, dupa exemplul Brasovului si al Constantei. Asa ca Metro estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri de 900 de mi-lioane de euro in 2005.

    Iar in afara de divizia de cash & carry, Metro Group mai are o divizie in Romania, Praktiker, pentru materiale de bricolaj, care n-o duce rau nici ea, desi este departe de performantele diviziei de cash & carry: o cifra de afaceri de 18,8 milioane de euro, in 2003, conform datelor de la Ministerul Finantelor. Praktiker a ajuns sa opereze deja sapte magazine de bricolaj.

    Concluzia este ca cele doua divizii ale grupului Metro performeaza suficient de bine pentru a invita si alte formate de magazine. Si care ar fi mai indicate pentru Romania? Piata a dovedit ca si asteptarile Carrefour au fost cu mult depasite. Iar atractia romanilor pentru formatul hipermarket e asa de mare, ca si Kaufland intra in 2005.

    An in care se mai anunta o avalansa de deschideri. In afara de planurile de expansiune clar anuntate de marii jucatori ca Metro sau Selgros, Carrefour si Cora, s-au anuntat si „intrari“. Tengelmann va deschide 15-20 de magazine de tip discount (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse), operate de Plus Discount sub brandul Plus. Tot in domeniul discount vor inaugura magazine si miniMAX Discount (in tara), Penny si Albinuta (in Capitala). Nici retailerii romani nu sunt mai putin agresivi. Artima, care are o retea de 14 supermarketuri are planificat sa inaugureze alte cinci anul acesta.

    Ca Realul n-o sa vina in 2005 – e foarte probabil. „Aceasta divizie se concentreaza pe intrarea in Rusia, in 2005“, dupa cum a declarat pentru BUSINESS Magazin Albrecht von Truchsess, purtator de cuvant al Metro AG. Altii au facut anunturi spectaculoase si neimplinite. Poate Real prefera sa intre discret.  

  • DIVIZIILE METRO

    Grupul german avea 2.370 de magazine in 28 de tari, la finalul anului 2003, cand cifra de afaceri realizata a fost de 53,5 miliarde de euro, iar profitul net depasise 571 de milioane de euro.

    METRO CASH & CARRY magazine care se adreseaza revanzatorilor

    REAL hipermarketuri

    EXTRA supermarketuri

    MEDIA MARKT magazine cu produse electronice

    SATURN magazine audio-media

    PRAKTIKER magazine de bricolaj

    KAUFHOF galerii de imbracaminte, incaltaminte, accesorii

  • Tinta: 15-20% din fiecare piata pe care intram“

    Despre austriecii de la Erste Bank se spune ca sunt cei mai determinati sa cumpere CEC, dintre toti competitorii. De altfel, ei sunt singurii care au inceput sa recruteze si sa pregateasca bancheri romani pentru a lucra la CEC dupa privatizare. In exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, seful departamentului de dezvoltare internationala al bancii – Manfred Wimmer, da mai multe detalii despre intentiile Erste in Romania.

    BUSINESS Magazin: Care a fost strategia pe care ati urmat-o in bancile pe care  le-ati cumparat in Europa Centrala si de Est – cum si in cat timp s-a desfasurat procesul de restructurare?

    Manfred Wimmer: Modelul nostru de transformare al unei banci a fost dezvoltat in decursul a 4 procese de privatizare: Ceská sporitelna in Cehia, Slovensk  sporitelna in Slovacia, Rijecka banka in Croatia si Postabank in Ungaria. 

    In primul rand, formam o echipa de 30-40 de experti in domeniul due diligence (analiza – n.r.) care devin ulterior membri de baza ai echipei care conduce programul de transformare al bancii. O data ce procesul de achizitie a fost incheiat, aceasta echipa initiaza un program de transformare, care are puncte de referinta financiare si procedurale bine definite, si care dureaza, de obicei, 18-24 de luni.  

    Ce etape cuprinde acest program?

    Programul de transformare consta in 20-25 de proiecte care acopera toate segmentele bancii: clienti de retail si comerciali, produse si servicii, marketing, resurse umane, IT, control financiar si managementul riscului. Fiecare echipa de proiect include expertii implicati in procesul de privatizare si personalul relevant al bancii cumparate. Aceasta combinatie s-a dovedit de succes: profesionistii Erste Bank cunosc bine infrastructura, produsele si serviciile noastre, iar oamenii din banca preluata cunosc conditiile specifice bancii si clientilor lor. 

    Toate procesele din cadrul bancii sunt analizate, dupa care se defineste si se pune in aplicare cea mai potrivita solutie. Uneori este vorba de solutia locala, alteori este o solutie a Erste Bank, si uneori o combinatie a celor doua. Numai managementul riscului este implementat strict potrivit specificatiilor Erste. Un element deosebit de important al modelului nostru de privatizare este faptul ca tinem sa comunicam cu publicul in mod regulat. 

    La finele anului trecut ati initiat un program de recrutare in Romania pentru a selecta o echipa de specialisti care sa plece la training la Viena. In ce consta acest program si ce se va intampla cu aceasta echipa in cazul in care Erste nu va cumpara CEC?

    Am anuntat programul de pregatire de personal pentru Romania in presa din tara in toamna anului 2004. Prin acesta, ne-am exprimat angajamentul pentru piata romaneasca si interesul nostru puternic de a lua parte la privatizarea CEC. Am primit 3.150 de scrisori de intentie si am selectat 15 specialisti. Ei au intrat intr-un program de de pregatire la Erste Bank la inceputul lunii februarie 2005. Training-ul, care va dura sase luni, va acoperi diferite departamente, precum retail, clienti comerciali, IT, produse, managementul riscului, operatiuni de trezorerie si control financiar. Daca vom reusi sa cumparam CEC, le vom oferi acestor persoane care au fost pregatite la noi un rol adecvat in cadrul bancii. In caz contrar, vom ramane in continuare interesati sa intram pe piata romaneasca. 

    Privatizarea CEC ar putea incepe prin vanzarea unui pachet de actiuni pe Bursa. Cum apreciati aceasta procedura si care credetI ar putea fi consecintele asupra procesului de vanzare? 

    Nu este de competenta noastra sa dam sfaturi Guvernului roman in privinta strategiilor de privatizare. Este, totusi, o realitate faptul ca etapa dinainte de privatizare este o perioada dureroasa pentru orice companie care va intra in acest proces. Este o perioada blocata din punct de vedere al investitiilor majore sau al proiectelor de dezvoltare. Cu cat aceasta etapa se prelungeste mai mult, cu atat este mai grea. Data fiind dezvoltarea extrem de rapida a sectorului bancar romanesc din aceasta perioada si avand in vedere timpul suplimentar necesar listarii la Bursa a actiunilor CEC inainte de a aduce un actionar strategic puternic, nu sunt deloc sigur ca aceasta succesiune de pasi ar servi interesului CEC. 

    Si totusi, daca altcineva va cumpara CEC?

    In mod evident, strategia noastra pentru Romania este in prezent concentrata asupra CEC. In cazul in care esuam in efortul de a achizitiona CEC, vom examina orice alta optiune disponibila la momentul respectiv, atata timp cat reprezinta o baza reala pentru implementarea modelului nostru de afaceri. 

  • Mingea, in terenul Vodafone

    Agitatie pe piata telecom din Romania: a fost comunicata oficial sentinta in cel mai mare proces de drepturi de autor, cel prin care Vodafone Plc., numarul unu mondial al telecomunicatiilor mobile, cere dreptul de a folosi in Romania marca Vodafone, inregistrata cu ani in urma de Telemobil SA, compania care opereaza pe piata romaneasca serviciul Zapp.

    Miza pe termen lung a procesului judecat la Tribunalul Municipiului Bucuresti e, de fapt, intrarea Vodafone Plc. pe piata romaneasca. Judecatorii au hotarat la sfarsitul lui decembrie 2004 decaderea Telemobil SA din dreptul conferit asupra marcii Vodafone, motivul oficial fiind ca firma romaneasca, desi a inregistrat marca, nu a folosit-o efectiv. „Acest lucru demonstreaza in mod clar ca ce-rerea Vodafone a fost bine intemeiata“, se mentioneaza intr-un comunicat remis BUSINESS Magazin de operatorul britanic.

    Lucrurile sunt mult mai complicate de atat, dar motivul agitatiei nu este deznodamantul procesului in sine, ci semnificatia de afaceri a acestui deznodamant: o eventuala intrare pe piata romaneasca a Vodafone, sub nume propriu, nu doar ca actionar al Connex (MobiFon SA), unde detine 20%. De altfel, pe piata s-a vehiculat – nu de putine ori – posibi-litatea venirii britanicilor in Europa Centrala si de Est. 

    Care va fi formula prin care Vodafone ar putea decide sa intre in Romania? Exista mai multe variante. Unele mai probabile, altele mai putin – dar toate vehiculate pana acum sub forma de ipoteze.

    Mai intai, Vodafone si-ar putea exprima intentia de a prelua pachetul majoritar de actiuni al Connex, unde detine deja 20%. Operatorul este extrem de atractiv pentru jucatorii mari de pe piata externa: se bucura de prestigiu pe piata romaneasca, iar rezultatele financiare pe anul 2004 indica un profit brut (inainte de depreciere si amortizare – OIBDA) de 344,9 milioane de dolari, in crestere cu 22,7% fata de 2003, si o cifra de afaceri de 686,3 mi-lioane de dolari.

    O alta varianta pentru britanicii de la Vodafone ar fi sa-si creasca participarea in structura actionariatului MobiFon, iar Connex ar putea folosi numele marcii si unele servicii sub sigla Vodafone, dupa ce firma britanica va obtine dreptul asupra marcii in Romania.  O alta varianta: acelasi Vodafone ar putea cumpara actiuni Telesystems International Wireless (TIW), actionarul majoritar al Connex si Cesky Telecom (Oskar Mobil) din Cehia, preluand astfel, indirect, controlul asupra celor doi operatori. 

    „Vodafone si-a exprimat interesul pentru piata central si est europeana de telecomunicatii, considerand aceasta zona una cu potential ridicat de crestere, dar nu vrem sa facem nici un comentariu in plus fata de aceste afirmatii“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Ben Padovan, purtator de cuvant al operatorului britanic. Revenind la procesul in sine, argumente in a crede in intentia Vodafone de a patrunde in zona se gasesc.

    „In spiritul politicii sale agresive, Vodafone vrea sa solutioneze cat mai repede litigiul privitor la marca Vodafone in Romania“, spune Silviu Nedelcu, juristul companiei Telemobil. „Graba se rasfrange atat asupra avocatului care reprezinta Vodafone cat si a instantelor de judecata. Un dosar de 1.800 de pagini nu se poate solutiona in patru luni.“ Acest fapt nu poate sa nu alimenteze speculatiile de pe piata. Mai ales ca surse apropiate disputei dintre cei doi operatori au afirmat ca exista posibilitatea incheierii unei intelegeri financiare intre Vodafone si Telemobil, pentru a stinge litigiul, avand in vedere ca sentinta din decembrie, desi favo-rabila Vodafone, poate fi totusi atacata. Ambele companii s-au abtinut de la comentarii pe aceasta tema.

    Cert este ca disputa asupra marcii ar putea dura ceva vreme, chiar daca ar exista presiuni de solutionare rapida. Telemobil are deschisa calea recursului la Curtea de Apel Bucuresti. Potrivit lui Nedelcu, decizia instantei, motivata de faptul ca Telemobil nu a facut dovada folosirii efective a marcii Vodafone, nu se sustine. La dosar exista probe care ar atesta contrariul: unele produse comercializate pe scara larga de Telemobil – de pilda kit-uri hands-free – sunt in-scriptionate „Vodafone“.

    Telefonica SA, compania cu actionar majoritar spaniol din care s-a nascut mai tarziu Telemobil, a inregistrat marca Vodafone (acronim de la Voce-Date-Fonie) in Romania in 1995, pe vremea cand acest nume nu avea notorietatea pe care o are colosul telecom azi, ci era doar un simplu operator britanic de telecomunicatii. 

    La acea data, Telefonica a inregistrat mai mult de zece marci rezultate din combinatiile de cuvinte „voce“, „date“, „mobil“, „telefonie“, inclusiv Mobifon, inainte ca un consortiu condus de TIW sa castige licenta pentru operarea unei frecvente GSM in Romania si sa infiinteze MobiFon. 

    Ramane ca justitia sa se pronunte inca o data, in cazul in care Telemobil va ataca sentinta. Nu e exclusa insa nici o intelegere intre cele doua parti. Oricum, viitorul ne va arata daca Vodafone isi va masura puterile pe piata romaneasca in mod direct cu rivalul sau Orange. Si, desigur, cu Zapp. 

  • Din croitori, bucatari

    In urma cu doi ani si jumatate, producatorul londonez de imbracaminte high street T. Comedy Ltd. alegea Romania pentru a-si fabrica in sistem lohn 90% din marfa. In acest an, a ales tot Romania pentru a incepe afacerile cu restaurante Nuno’s.

    Cand a venit in Romania sa viziteze fabricile de textile, spune Mehmet Gulseren, nu a reusit sa ia masa in mai putin de o ora in nici un restaurant din Galati, Cluj, Buzau, Bucuresti, Ploiesti sau Iasi. Tristul record de patru ore pierdute intr-un restaurant ploiestean in asteptarea meniului, a mancarii si a notei de plata i-au lasat reprezentantului companiei britanice T. Comedy un gust amar care persista si astazi.

    „Peste tot mi-a fost greu sa gasesc un loc unde sa iau masa“, isi aminteste Gulseren. „La intoarcere le-am spus colegilor ca nu mai vreau sa merg in Romania, pentru ca nu am unde manca. De acolo ne-a venit ideea cu restaurantul“, spune el.

    Luna aceasta in Ploiesti, peste trei-patru luni in Bucuresti, restaurantele cu specific latino-american Nuno’s se vor face probabil patru-cinci pana la sfarsitul anului, spun reprezentantii companiei britanice de confectii cu o cifra de afaceri de 5,5 milioane de lire sterline (aproximativ 8 milioane de euro). Iasi, Timisoara si Constanta sunt doar cateva dintre orasele vizate in continuare de antreprenorii de la T. Comedy. Dupa ce vor deschide cinci-sapte restaurante, vor incepe sa francizeze conceptul Nuno’s, spune Frank Peter Erkaslan, directorul de operatiuni al companiei. „Anul acesta cred ca vom mai deschide trei-patru, depinde si de birocratia romaneasca.“

    Pentru a deschide un restaurant central de 250 de metri patrati in Ploiesti (80-100 de locuri), britanicii au investit 150.000 de euro. Bucurestiul ii va costa considerabil mai mult, spune Erkaslan. „Am vizitat locatii in Dorobanti, Magheru, Victoriei si in zona Parlamentului. Investitia va depinde mult de marimea spatiului, dar o estimam in jurul sumei de 200.000 de lire sterline (290.000 de euro).“

    De ce au ales Romania?

    „Pentru ca aveam deja afaceri aici (n.r. – parteneriate strategice cu fabrici de textile din Ploiesti, Moreni, Galati), cunosteam mediul de afaceri, pentru ca piata romaneasca creste rapid“, spune Umit Fettin, directorul financiar al companiei. Mai mult, in Romania exista o mare discrepanta in oferta de restaurante: gasesti fie fast-food-uri, fie restaurante unde mancarea e de calitate dar e servita tarziu si e scumpa. „Ceea ce e unic la Nuno’s este ca se afla intre cele doua extreme“, spune Fettin.

    Britanicii ar fi vrut sa deschida aici ma-gazine de confectii, dar cercetarile le-au aratat ca nivelul de trai scazut nu le va aduce vanzari suficiente din comertul cu haine.

    „In magazinele de aici, preturile sunt la fel de mari cu ce percep eu de la clientii mei pentru un stoc“, spune Mehmet Gulseren. „Deci ar fi o pierdere de timp pentru mine sa vin acum sa vand bucata cu bucata in magazine. Dar asta nu inseamna ca n-o vom face la un moment dat.“

    De un lucru Gulseren este insa sigur: va muta lohn-ul din Romania peste cel mult doi ani. „Voi muta productia in Ucraina si in India“, spune el. „Anul acesta au crescut salariile la voi cu mai bine de 10%. Preturile mele insa nu cresc. Dimpotriva, daca e sa se modifice, cu siguranta scad.“

    Dupa ce afacerile din sectorul ospitalier vor creste suficient de mult in Romania, britanicii sunt hotarati sa extinda brandul Nuno’s si in tarile invecinate precum Ungaria sau Bulgaria. Deocamdata insa, spiritul latino-american e reconstituit cu ingrediente cat de poate de romanesti.

    „Una dintre strategiile noastre pentru acest restaurant este sa gasim surse locale pentru absolut orice, incepand cu compania de relatii publice pe care am ales-o, pana la furnizorii de mobilier“, spune Umit Fettin.  Unul dintre putinele ingrediente pe care britanicii au fost nevoiti sa le importe sunt sosurile din chilly cultivat in Mozambic.  „Nu am gasit inca o companie locala care sa aiba infrastructura pentru a produce asa ceva, dar, pe termen lung, vom cauta parteneri care sa manufactureze sosurile in Romania“, spune Fettin, care crede ca va recupera investitia in restaurantul ploiestean in mai putin de trei ani.