BusinessMagazin

Blog

  • Nvidia îşi consolidează poziţia de lider în AI: Compania a investit 1 miliard de dolari în start-up-uri din tehnologie în 2024. Multe din aceste firme cumpărau deja procesoare Nvidia, esenţiale în dezvoltarea inteligenţei artificiale

    Nvidia a investit 1 miliard de dolari în preluarea companiilor din AI în 2024, devenind un jucător cheie în industrie, scrie FT.

    Astfel, compania a cheltuit aproximativ 1 miliard de dolari în finanţarea a 50 de start-up-uri, precum şi încheierea unor dealuri.

    În marea lor majoritate, aceste companii dezvoltă tehnologie „core AI” care necesită o putere de calcul uriaşă, devenind astfel clienţi Nvidia.

    Giganţii din tehnologie au cumpărat procesoare Nvidia în valoare de zeci de miliarde de dolari în ultimii doi ani după creşterea exponenţială a investiţiilor în industrie. În acest timp, Microsoft, Apple şi Google caută soluţii pentru a-şi reduce dependenţa de Nvidia, dezvoltându-şi propriile procesoare.

    În anul 2024 acţiunile Nvidia au crescut cu 171%, iar compania a atins o capitalizare de 3.289 de miliarde de dolari.

  • Începe criza gazului? O treime din gazul din depozitele din România s-a consumat deja

    La acest moment, depozitele de gaze ale României sunt pline în proporţie de 67%, arată datele de pe 30 decembrie 2024, ultimele disponibile pe această platformă, în timp ce în ianuarie 2024 procentul era de 83%. Scăderea este vizibilă la nivel european şi este generată de consumul mai mare înregistrat pe fondul temperaturilor mai mici.

    Revenind pe plan local, în ciuda gradul mai redus de umplere a depozitelor de înmagazinare, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a dat asigurări că gazul din producţia internă va fi suficient pentru nevoile României din această iarnă.

    “Avem gaz românesc pentru toată iarna. Nu avem şi nu vom avea nevoie de gaz rusesc”, a precizat ministrul acum două zile pe platforma LinkedIn.

    La nivelul UE gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare este de 73% în acest moment, faţă de nivelul de 86% de anul trecut. Polonia are acum depozitele de gaze pline în proporţie de 86%, faţă de 95% anul trecut, Germania este la 80% faţă de 91% iar Ungaria mai are 69% în depozitele de gaze, faţă de un procent de 87% anul trecut. În Ucraina situaţia este extrem de dificilă, cu un procent de umplere de 17% redus faţă de nivelul de 27% din 2024. În urmă cu câteva zile, Ucraina a primit primul ei transport de gaz natural lichefiat din SUA, intermedierea fiind realizată de DTEK, grup energetic în spatele căruia se află miliardarul Rinat Ahmetov.

    Ucraina a oprit de la 1 ianuarie tranzitul de gaz rusesc către statele UE, după expirarea unui acord pe cinci ani, marcând astfel sfârşitul unui acord de decenii.

    Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că ţara sa nu va permite Rusiei să „câştige miliarde suplimentare pe sângele nostru”. Între timp, guvernul polonez a declarat că întreruperea a fost „o altă victorie” împotriva Moscovei.

    Comisia Europeană a declarat că UE s-a pregătit pentru această schimbare şi că majoritatea statelor ar putea face faţă. Moldova, care nu face parte din UE, suferă deja de penurie.

    Rusia poate trimite în continuare gaze către Ungaria, Turcia şi Serbia prin conducta TurkStream care traversează Marea Neagră.

    Compania rusă Gazprom a confirmat că exporturile de gaze către Europa prin Ucraina au încetat deja de miercuri.

    Moscova transportă gaze către Europa prin Ucraina din 1991.

  • Masacrul din New Orleans, catalogat drept atac terorist; şeful poliţiei confirmă intenţia deliberată

    Superintendentul Poliţiei din New Orleans, Anne Kirkpatrick, a declarat, citat de CNN, că acţiunile şoferului au fost „foarte intenţionate.”

    „A fost un bărbat care conducea un camion pe Bourbon Street cu o viteză foarte mare şi încerca să lovească cât mai mulţi oameni posibil,” a spus Kirkpatrick. De asemenea, autorităţile exclud varianta unei conduceri sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, precizând că situaţia este „mai complexă şi mai serioasă” decât un incident obişnuit de DUI.

    Primarul oraşului, LaToya Cantrell, a catalogat incidentul drept un „atac terorist,” adăugând că investigaţia este în desfăşurare. „Ştim că oraşul New Orleans a fost afectat de un atac terorist,” a declarat Cantrell, subliniind gravitatea situaţiei.

    Guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, a numit incidentul „un act oribil de violenţă” şi a cerut rugăciuni pentru victime şi echipele de intervenţie.

    Cei 30 de răniţi au fost transportaţi la cinci spitale din oraş, în timp ce autorităţile continuă să investigheze motivele din spatele atacului.

    Bourbon Street, renumită pentru viaţa sa vibrantă de noapte, a fost scena unei tragedii care a transformat sărbătorile de Anul Nou într-un coşmar. Ancheta este în plină desfăşurare, iar oraşul rămâne în doliu pentru pierderile suferite.

     

  • Câte eoliene şi solare s-ar putea pune în funcţiune anul acesta? Datele arată că ar putea fi cel mai bun an pentru regenerabile ca investiţii realizate, cu investiţii de peste 2 mld. euro

    Anul acesta ar putea fi puse în funcţiune proiecte eoliene şi solare de 2.424 MW, arată datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei(ANRE), furnizate recent către ZF. Acest nivel este cel mai mare de până acum, chiar şi raportat la punerile în func­ţiu­ne anuale din perioada 2009-2014, atunci când România a trecut prin primul ei val de ener­gie verde la finalul căruia a rămas cu circa 1.400 MW în proiecte de energie solară şi circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană.

    Potrivit informaţiilor transmise de ANRE la solicitarea ZF, la înce­pu­tul lunii octombrie, 2024, pe plan lo­cal erau 1.153 de proiecte cu avize tehnice de racordare în ter­men de valabilitate, cu o putere uriaşă: 52.778 MW. Dacă o primă privire la numărul pro­iectelor care au ATR ar putea oferi o ima­gine idilică asupra pieţei de energie, în rea­litate proiectele care contează şi care au mari şanse să devină realitate sunt cele care au ajuns în etape avansate de avizare. Astfel, po­trivit infor­ma­ţiilor transmise de ANRE, la în­ceputul lunii octom­brie 108 proiecte de ener­gie verde, cu o putere mai mare de 1 MW, aveau contrac­tele de racordare înche­iate, autorizaţiile de construire obţinute şi au­to­rizaţiile de înfiinţare emise de ANRE. În total, aceste proiecte au o capacitate totală de 4.168 MW. Mai departe, tot datele ANRE arată că, din aceste proiecte, pentru anul acesta sunt estimate puneri în funcţiune de 2.424 MW de proiecte de energie eoliană şi solară, investiţii cu un grad destul de ridicat de implementare. În această capacitate nu intră şi cea care ar urma să fie pusă în funcţiune de prosumatori.

    “Fondurile puse la dispoziţia consumatorilor pentru montarea de panouri fotovoltaice prin programul Casa verde şi PNRR sunt acoperitoare pentru cca. 128.000 de prosumatori în anul 2025. Astfel numărul total al prosumatorilor ar ajunge la cca 300.000 prosumatori cu o putere instalata de cca 2.900 MW”, estimează Asociaţia Energie Inteligentă. În acest moment, prosumatorii au ajuns la o capacitate de 2.100 MW şi aunt cel mai puternic investitor în domeniul energetic naţional.

    Potrivit informaţiilor din raportul anual pe 2023 publicat de ANRE, energia eoliană a reprezentat 14% din producţia de energie la nivel local şi a fost a patra cea mai mare forţă din sistemul energetic naţional, înaintea cărbunilor. Energia solară a avut o contribuţie de sub 2% în producţia de energie la nivel naţional.

     

     

  • Fumatul în locuri publice este interzis! Intră în vigoare de astăzi, 1 ianuarie 2025. Unde se aplică

    Milano a introdus cea mai strictă lege antifumat din Italia, care interzice fumatul în aproape toate spaţiile publice, inclusiv pe străzi. Noua reglementare, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2025, prevede amenzi cuprinse între 40 şi 240 de euro pentru cei care nu o respectă.

    Fumătorii mai pot aprinde o ţigară doar în locurile izolate, unde pot păstra o distanţă de minim 10 metri faţă de alte persoane.

    Interdicţia nu se aplică ţigărilor electronice.

    Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de îmbunătăţire a calităţii aerului din Milano, unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa. Autoritatea locală a introdus treptat restricţii din ce în ce mai severe: din 2021, fumatul era deja interzis în parcuri, pe terenurile de joacă, în staţiile de autobuz şi în facilităţile sportive, potrivit AFP.

    Decizia vine într-un context în care Italia are deja o tradiţie în legislaţia antifumat, fiind printre primele ţări europene care au interzis fumatul în spaţiile publice închise în 2005. Cu toate acestea, ţara are încă aproximativ 19% fumători, sub media UE de 24%, iar ţigările sunt printre cele mai ieftine din Europa, costând în medie 6 euro pachetul, faţă de 10 euro în alte ţări.

    Iniţiativa din Milano se înscrie într-un trend european mai larg de combatere a fumatului. În prezent, 17 ţări din UE au legi antifumat, cele mai stricte fiind în Irlanda, Grecia, Bulgaria, Malta, Spania şi Ungaria. Suedia are cei mai puţini fumători din Europa (8% din populaţie), în timp ce Bulgaria are cei mai mulţi (37%).

    Ministerul Sănătăţii din Italia anunţa că 93.000 de decese anuale sunt cauzate de fumat, în timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii atribuie fumatului aproximativ 85% din cazurile de cancer pulmonar, cel mai mortal tip de cancer la nivel global.

  • Calendarul sărbătorilor legale 2025: De câte zile libere se bucură angajaţii din România. Când sunt următoarele zile libere pentru români

    În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

    Zilele libere în anul 2025 sunt:

    1 şi 2 ianuarie (miercuri şi joi – Anul Nou);

    6 ianuarie (luni – Botezul lui Ioan);

    7 ianuarie (marţi – Botezul Domnului);

    24 ianuarie (vineri – Ziua Unirii Principatelor)

    18 aprilie  (vineri) – Vinerea Mare

    20 – 21 aprilie (duminică şi luni) – Paştele

    1 mai (joi – Ziua Muncii);

    8 – 9 iunie (duminică şi luni) – Rusalii

    15 august (vineri – Sfânta Maria);

    30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);

    1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);

    25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Macron îşi recunoaşte greşelile, opoziţia cere referendum pentru pensii

    Această rară recunoaştere a eşecului din partea preşedintelui francez vine după un an haotic în care ţara a avut patru prim-miniştri diferiţi şi a fost marcată de proteste masive faţă de reforma pensiilor. Macron a anunţat că în 2025 va deschide calea către organizarea mai multor referendumuri, notează Le Figaro.

    Reacţiile din partea opoziţiei nu au întârziat să apară. Stânga franceză, prin vocea mai multor lideri, consideră că o simplă recunoaştere a greşelilor nu este suficientă şi cere demisia preşedintelui. Ei solicită organizarea unui referendum specific pe tema reformei pensiilor, subiect care a generat cele mai mari proteste din istoria recentă a Franţei.

    Opoziţia de stânga, prin reprezentanţi precum Manuel Bompard şi Mathilde Panot, a criticat dur discursul prezidenţial, cerând plecarea lui Macron de la putere. Ecologista Sandrine Rousseau a comparat situaţia cu cea din Germania, unde cancelarul Scholz a acceptat să renunţe la putere după pierderea unui vot de încredere.

    În schimb, reacţiile din partea dreptei au fost mai moderate. Catherine Vautrin, ministrul sănătăţii, a apreciat „smerenia” preşedintelui, în timp ce reprezentanţii partidului Les Républicains au văzut în discurs o formă de „luciditate” necesară după un an politic turbulent.

    Reprezentantul extremei drepte, Aleksandar Nikolic, şi-a exprimat speranţa că preşedintele „va merge până la capăt” cu consultarea francezilor prin referendum, considerând că „ţara va fi blocată pentru încă şase luni” dacă nu se iau măsuri.

    Discursul lui Macron marchează o schimbare semnificativă în stilul său de conducere, cunoscut anterior pentru fermitate şi refuzul de a face compromisuri, în special în ceea ce priveşte reforma pensiilor care a provocat proteste masive în 2023.

  • Adrian Sârbu, ALEPH NEWS: În 2025, ştii ce ai de făcut. Să nu dormi! Ai de schimbat Constituţia. Vot electronic, direct. În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent!

    Dacă zici că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI în 2025,

    ŞTII ca va trebui să dormi cu lumina aprinsă.

    ON.

    Ăştia vor să te facă de cap.

    Pe întuneric.

    La buzunare mai rău decât în 2024.

    Democrativa 2.

    Renăscută de Ku Klu Klaus.

    Fără ruşine.

    OFF.

    ŞTII ce ai de făcut.

    Ţine lumina aprinsă şi nu dormi tot anul.

    ON.

    Ai de schimbat Constituţia.

    Vot electronic, instantaneu.

    Toţi demnitarii şi executivii aleşi direct.

    Doar două mandate.

    Preşedintele, Şeful Executivului.

    Toate deciziile majore ale statului aprobate de TINE.

    Prin referendum.

    Instantaneu.

    La lumină.

    Îţi trebuie doar 500.000 de semnături.

    Nu dormi până nu le strângi.

    Treci noua Constituţie în Parlament.

    Dă-i putere prin referendum.

    Cu lumina aprinsă.

    ON.

    Şi, pentru că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI,

    În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent.

    Care să te reprezinte.

    Lider.

    Competent.

    Întru sacrificiu.

    Ca să nu-ţi mai fie ruşine.

    Ai făcut Lumină.

    Învierea.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    ON and ON.

  • Ameninţările lui Trump cu tarife provoacă haos la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar consumatorii vor fi cei care vor suporta costurile în creştere

    Ameninţările continue ale lui Donald Trump cu tarife masive determină companiile americane şi europene să-şi devanseze comenzile şi să ia în calcul majorări de preţuri, în timp ce fabricile chineze îşi caută cumpărători în afara SUA, notează Bloomberg.

    Companii din întreaga lume îşi accelerează comenzile înaintea inaugurării lui Trump, alegând să nu aştepte să vadă ce produse sau ţări vor fi pe lista ţintelor în războiul comercial al lui Trump. Acest lucru creează blocaje şi costuri în creştere.

    Alte companii caută noi furnizori sau încearcă să negocieze noi acorduri cu actualii furnizori. Consumatorii vor fi cei care vor suporta costurile mai mari generate de stocurile mai mari, accelerarea livrărilor şi iniţierea de relaţii cu noi parteneri de business.

     

     

  • Criza accesibilităţii locuinţelor capătă proporţii globale

    Criza accesibilităţii locuinţelor cu care se confruntă tinerii americani de un deceniu a cuprins în prezent multe oraşe mari din Europa şi alte regiuni. Factorii comuni: o cerere în creştere şi dezvoltări insuficiente, care fac ca chiriile şi preţurile de vânzare să urce mai rapid decât salariile, scrie The Wall Street Journal.

    La nivel mondial, locuinţele sunt acum mai puţin accesibile decât erau în perioada de dinaintea crizei rezidenţiale din 2008, relevă date ale Fondului Monetar Internaţional.

    Acest lucru erodează nivelul de trai al muncitorilor cu venituri scăzute şi medii, intensificând inegalitatea de avuţie şi alimentând tensiunile politice.

    Irlanda are acum cele mai scumpe locuinţe. Unele dintre cele mai dramatice scumpiri ale chiriilor au avut loc în Europa centrală şi de est. În Ungaria şi Lituania, chiriile au crescut cu peste 60% în perioada 2015-2023. Iar în fiecare din ţările respective, preţurile locuinţelor au consemnat mai mult de o dublare în perioada menţionată.

    Estonia a înregistrat cea mai puternică creştere a chiriilor, cât şi a preţurilor locuinţelor din rândul ţărilor europene în decurs de 10 ani până în 2022.

    În decurs de 50 de ani până în 2021, ţările cu cele mai dramatice creşteri ale preţurilor locuinţelor la nivel mondial sunt Noua Zeelandă, Marea Britanie, Canada, Australia şi Irlanda.

    Politicienii din Canada, UK, Australia, Germania şi Coreea de Sud încearcă să dea impuls construcţiilor de locuinţe prin relaxarea reglementărilor din domeniu, însă guvernele naţionale sunt constrânse de legi care favorizează proprietarii existenţi în detrimentul chiriaşilor.