BusinessMagazin

Blog

  • Ameninţările lui Trump cu tarife provoacă haos la nivelul lanţurilor de aprovizionare, iar consumatorii vor fi cei care vor suporta costurile în creştere

    Ameninţările continue ale lui Donald Trump cu tarife masive determină companiile americane şi europene să-şi devanseze comenzile şi să ia în calcul majorări de preţuri, în timp ce fabricile chineze îşi caută cumpărători în afara SUA, notează Bloomberg.

    Companii din întreaga lume îşi accelerează comenzile înaintea inaugurării lui Trump, alegând să nu aştepte să vadă ce produse sau ţări vor fi pe lista ţintelor în războiul comercial al lui Trump. Acest lucru creează blocaje şi costuri în creştere.

    Alte companii caută noi furnizori sau încearcă să negocieze noi acorduri cu actualii furnizori. Consumatorii vor fi cei care vor suporta costurile mai mari generate de stocurile mai mari, accelerarea livrărilor şi iniţierea de relaţii cu noi parteneri de business.

     

     

  • Criza accesibilităţii locuinţelor capătă proporţii globale

    Criza accesibilităţii locuinţelor cu care se confruntă tinerii americani de un deceniu a cuprins în prezent multe oraşe mari din Europa şi alte regiuni. Factorii comuni: o cerere în creştere şi dezvoltări insuficiente, care fac ca chiriile şi preţurile de vânzare să urce mai rapid decât salariile, scrie The Wall Street Journal.

    La nivel mondial, locuinţele sunt acum mai puţin accesibile decât erau în perioada de dinaintea crizei rezidenţiale din 2008, relevă date ale Fondului Monetar Internaţional.

    Acest lucru erodează nivelul de trai al muncitorilor cu venituri scăzute şi medii, intensificând inegalitatea de avuţie şi alimentând tensiunile politice.

    Irlanda are acum cele mai scumpe locuinţe. Unele dintre cele mai dramatice scumpiri ale chiriilor au avut loc în Europa centrală şi de est. În Ungaria şi Lituania, chiriile au crescut cu peste 60% în perioada 2015-2023. Iar în fiecare din ţările respective, preţurile locuinţelor au consemnat mai mult de o dublare în perioada menţionată.

    Estonia a înregistrat cea mai puternică creştere a chiriilor, cât şi a preţurilor locuinţelor din rândul ţărilor europene în decurs de 10 ani până în 2022.

    În decurs de 50 de ani până în 2021, ţările cu cele mai dramatice creşteri ale preţurilor locuinţelor la nivel mondial sunt Noua Zeelandă, Marea Britanie, Canada, Australia şi Irlanda.

    Politicienii din Canada, UK, Australia, Germania şi Coreea de Sud încearcă să dea impuls construcţiilor de locuinţe prin relaxarea reglementărilor din domeniu, însă guvernele naţionale sunt constrânse de legi care favorizează proprietarii existenţi în detrimentul chiriaşilor.

     

     

  • Puţine investiţii au adus câştiguri mai mari ca aurul în 2024, iar în 2025 metalul preţios este aşteptat să-şi păstreze strălucirea

    2024 a fost cel mai bun an din 2010 pentru aur, preţurile metalului preţios înregistrând unele dintre cele mai mari creşteri anuale din istorie, iar Wall Street-ul se aşteaptă ca acestea să urce şi mai mult în 2025, scrie The Wall Street Journal.

    Preţurile aurului au crescut cu 27% în 2024, peste avansul de 25% al indicelui bursier american S&P 500.

    Analiştii de la JPMorgan, Goldman Sachs şi Citigroup au o estimare comună privitoare la preţul aurului: 3.000 de dolari. Pe ce se bazează aceştia?

    Unul dintre factori are legătură cu dobânzile scăzute. Cu cât acestea coboară mai mult, cu atât scade costul deţinerii aurului. Nesiguranţa geopolitică este un altul: investitorii tind să se îndrepte în masă către aur în vremuri de conflicte. Iar acestea abundă în prag de 2025. Perspectiva ca inflaţia să reînvie îi ţine de asemenea pe investitori pe jar.

    De asemenea, băncile centrale din întreaga lume achiziţionează masiv aur. China, în special, este o sursă puternică a cererii, cu rezervele oficiale ale ţării consemnând mai mult de o triplare din 2008, potrivit Goldman Sachs.

    În acelaşi timp, perioadele în care aurul este în creştere tind să fie prelungite. În cinci din ultimii şase ani în care preţurile aurului au urcat cu cel puţin 20%, acestea au crescut din nou în anul următor.

     

     

  • Ciorba rădăuţeană a bătut o emblematică supă cu carne de pui şi legume din Ungaria într-un clasament gastronomic internaţional

    Ciorba rădăuţeană, cu carne de pui, legume, smântână, usturoi şi ardei iute, şi-a câştigat un loc onorabil în elita culinară a lumii, plasându-se pe locul 58 în Top 100 al Atlasului Gusturilor. Taste Atlas este o platformă gastronomică interactivă internaţională în care sunt prezentate peste 11.000 de feluri de mâncare şi băuturi din toată lumea, reprezentative pentru o zonă sau o ţară. Cel care caută destinaţii culinare cu ajutorul acestei platforme poate afla ce poate mânca mai deosebit, şi unde, când călătoreşte.

    Dar el poate învăţa şi cum se prepară acele feluri de mâncare. Adică poate explora lumea din propria bucătărie. Top 100 al Atlasului Gusturilor este realizat pe baza voturilor exploratorilor gastronomici, iar în ediţia 2024/2025, ciorba rădăuţeană şi-a asigurat astfel locul 58 în lume.

    În clasament, Ungaria este prezentă cu emblematica sa supă  cu carne de pui, rădăcinoase şi tăiţei Húsleves, care s-a plasat abia pe locul 77. Polonia nu figurează în această ediţie a clasamentului cu vreun fel de mâncare, însă bucătăria poloneză este considerată a 11-a cea mai delicioasă din lume. În acest top, bucătăria maghiară se încadrează pe locul 20 mondial, iar cea românească, cu mici, tochitură moldovenească, ciorbă de peşte ca în Deltă şi sarmale, printre altele, pe 24. Şi polonezii au varietăţile lor de sarmale, dar circulă vorba că nu sunt chiar atât de bune.  

  • Vrea Viktor Orban să scoată Ungaria din UE?

    Înainte de pandemie, când Uniunea Europeană trecea printr-o perioadă de boom economic şi când guvernul ungar era doar ameninţat cu tăierea fondurilor europene, locotenenţii politici ai premierului maghiar Viktor Orban spuneau că Ungaria a ajuns la nivelul de dezvoltare economică la care nu mai are nevoie de bani europeni. Politicienii unguri se jucau chiar cu ideea că Ungaria poate părăsi UE. Apoi au venit crizele şi Ungaria a rămas fără fonduri europene. Economia regresează. Dar Orban a avut grijă să ajungă din nou în centrul atenţiei.

    Cât timp Ungaria a deţinut prin rotaţie preşedinţia Consiliului UE, premierul maghiar şi-a promovat propriile proiecte în Europa. El a vorbit despre „cucerirea Bruxelles-ului” şi „redarea măreţiei Europei”. Când a început preşedinţia maghiară a Consiliului UE la 1 iulie, o anumită oboseală diplomatică se instalase deja în toată Europa, scrie Deutsche Welle.

    Viktor Orban a fost ocolit când liderii şi instituţiile Uniunii au decis cu privire la iniţiative şi acorduri importante, în special cele care să sprijine Ucraina. Politica sa continuă de a bloca ajutoarele destinate ţării atacate de Rusia a împins Ungaria pe marginea scenei diplomaţiei.

    Dar, după şase luni, se poate spune că premierul Ungariei a profitat la maximum de oportunităţile oferite de preşedinţia rotativă.

    Declaraţiile, apariţiile şi iniţiativele controversate ale lui Orban au provocat indignare. Agitaţia creată de el împotriva „birocraţilor de la Bruxelles” a atins un nivel fără precedent, culminând cu o revendicare infamă făcută cu câteva zile înainte de încheierea preşedinţiei.

    Pe 21 decembrie, Orban a criticat politicile UE în materie de migraţie în timpul tradiţionalei sale conferinţe internaţionale de presă de sfârşit de an, spunând că „Bruxellesul vrea să transforme Ungaria în Magdeburg” – o referire la atacul din piaţa de Crăciun a oraşului german cu o zi mai devreme.

    Tradiţia este ca ţara care deţine preşedinţia Consiliului UE  să promoveze o colaborare bună şi armonioasă între statele membre ale UE şi instituţiile europene. Să asigure continuitatea agendei UE şi să promoveze legislaţia UE. Poate stabili priorităţi, dar nu ar trebui să-şi urmărească propriile interese.

    Deşi Ungaria formulase priorităţi pentru preşedinţia Consiliului UE, inclusiv consolidarea competitivităţii UE, o politică mai puternică de extindere pentru regiunea Balcanilor de Vest şi stoparea migraţiei ilegale, Orban a folosit preşedinţia Consiliului UE în primul rând pentru promovarea propriilor sale politici.

    Chiar la începutul mandatului său, el a lansat o iniţiativă diplomatică necoordonată pentru a pune capăt „războiului fratricid slav”, aşa cum numeşte el războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei.

    La patru zile după începerea preşedinţiei sale, Orban a călătorit la Moscova într-o „misiune de pace” şi l-a vizitat pe preşedintele rus Vladimir Putin fără coordonare cu UE şi NATO.

    Cu trei zile mai devreme, el efectuase prima sa vizită bilaterală la Kiev. Nici acolo nimeni nu ştia despre misiunea planificată a lui Orban în Rusia.

    Această călătorie la Moscova a provocat un scandal deoarece Ungaria nu are practic nicio influenţă diplomatică internaţională. Mai mult, Budapesta nu este un mediator acceptat, cel puţin nu pentru Ucraina, din cauza poziţiei sale anti-ucrainene şi pro-ruse.

    Chiar şi în cadrul NATO, Ungaria nu mai este considerată un partener de încredere datorită poziţiei sale pro-ruse.

    Cu toate acestea, Orban şi-a continuat până acum „misiunea de pace” nedeabătut.

    În decembrie, în urma unui apel telefonic cu Putin, acesta a propus o „încetare a focului de Crăciun” şi un schimb major de prizonieri. Discuţiile lui Orban cu Putin au venit cu acuzaţii împotriva „Occidentului care caută război”, adevăratul vinovat din spatele războiului Rusiei, potrivit lui Orban.

    În acelaşi timp, însă, el l-a lăudat în repetate rânduri pe fostul şi viitorul preşedinte american Donald Trump drept „om al păcii” şi „singurul de pe planetă” capabil să pună capăt războiului din Ucraina.

    Premierul ungar a lansat şi un al doilea proiect important chiar la începutul preşedinţiei sale la Consiliul UE. Imitând sloganul lui Trump „Make America Great Again”, sau MAGA, proiectul său poartă numele „Make Europe Great Again”.

    Aceasta presupune înfiinţarea grupului naţionalist-populist de dreapta Patrioţii pentru Europa în Parlamentul European, care de la alegerile europarlamentare din iunie a devenit al treilea grup ca mărime din Parlamentul Uniunii.

    Grupul i-a adunat ca membri pe cei mai importanţi populişti de dreapta europeni, inclusiv partidul Fidesz al lui Orban, Adunarea Naţională a Franţei, Partidul pentru Libertate din Olanda şi FPÖ austriac. Aceşti naţionalişti susţin poziţii anti-imigraţie şi suveraniste.

    Orban însuşi vorbeşte despre necesitatea „cuceririi Bruxelles-ului” pentru a salva Europa de la decădere şi declin. În realitate, însă, Orban pare din ce în ce mai puţin interesat de orice fel de Europă unită.

    În ultimele luni, premierul maghiar a promovat conceptul de „politică de neutralitate economică” pentru Ungaria. Mişcarea depăşeşte continuarea politicii de „deschidere (economică) către Est” a Ungariei.

    Orban este convins că Europa nu poate supravieţui concurenţei globale în forma sa actuală. El vede Asia şi statele BRICS – Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud – ca pe viitoarele centre geopolitice şi crede că acestea, mai puternice din punct de vedere economic, vor stabili regulile.

    În timp ce Orban critică constant Occidentul pe baze morale şi ideologice, el susţine că Ungaria, o ţară mică, ar trebui să menţină relaţii bune şi fără ideologie cu puterile şi centrele economice ale lumii, în special China şi Rusia.

    La sfârşitul anului 2024, Ungaria va preda Poloniei preşedinţia Consiliului UE. Varşovia a fost un aliat politic apropiat până când alegătorii au decis să pună capăt guvernării naţionaliste de dreapta în toamna anului 2023. În prezent, relaţiile dintre cele două ţări sunt la un nivel minim.

    Faptul că Ungaria şi Polonia sunt acum la mare departare una de alta a fost evident şi de Crăciun.

    Într-un interviu pentru ziarul pro-guvernamental Magyar Nemzet, Orban l-a descris pe Putin drept „partenerul nostru corect”.

    În schimb, premierul polonez Donald Tusk a fost uluit şi a amintit despre actele agresive ale Rusiei pe X, fostul Twitter. În Ajunul Crăciunului şi în ziua de Crăciun, Rusia a bombardat clădiri rezidenţiale din Krivoi Rog, oraşul natal al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, şi instalaţii energetice din întreaga Ucraină cu zeci de rachete şi drone.

  • Adrian Sârbu: În 2025, ştii ce ai de făcut. Să nu dormi! Ai de schimbat Constituţia. Vot electronic, direct. În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent!

    Dacă zici că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI în 2025,

    ŞTII ca va trebui să dormi cu lumina aprinsă.

    ON.

    Ăştia vor să te facă de cap.

    Pe întuneric.

    La buzunare mai rău decât în 2024.

    Democrativa 2.

    Renăscută de Ku Klu Klaus.

    Fără ruşine.

    OFF.

    ŞTII ce ai de făcut.

    Ţine lumina aprinsă şi nu dormi tot anul.

    ON.

    Ai de schimbat Constituţia.

    Vot electronic, instantaneu.

    Toţi demnitarii şi executivii aleşi direct.

    Doar două mandate.

    Preşedintele, Şeful Executivului.

    Toate deciziile majore ale statului aprobate de TINE.

    Prin referendum.

    Instantaneu.

    La lumină.

    Îţi trebuie doar 500.000 de semnături.

    Nu dormi până nu le strângi.

    Treci noua Constituţie în Parlament.

    Dă-i putere prin referendum.

    Cu lumina aprinsă.

    ON.

    Şi, pentru că ŞTII PE CE LUME VREI SĂ TRĂIEŞTI,

    În Postul Paştelui vei vota un Preşedinte Independent.

    Care să te reprezinte.

    Lider.

    Competent.

    Întru sacrificiu.

    Ca să nu-ţi mai fie ruşine.

    Ai făcut Lumină.

    Învierea.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    ON and ON.

  • „Elveţia României”: locurile unde se află cele mai frumoase şase sate din ţara noastră

    Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti peisaje rustice superbe, asemeni celor din Elveţia sau Franţa. Le avem şi noi.reşi!

    Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.Am pregătit mai jos, o listă cu şase dintre cele mai frumoase sate din România. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te. Orice ai alege, nu poţi g

    1. Şirnea

    Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    Ce mai poţi vizita daca ajunci în Şirnea? Dacă îţi plac lăcaşurile de cult, trebuie să ştii că sunt o grămadă în apropiere. Mai poţi vizita şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera, Barajul Pecineagu şi Lacul Vidraru.

    Unde stăm? La pensiunile agroturistice, care au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, pentru o noapte de cazare preţurile încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 100 de lei. Ai condiţii ”de oraş” cu acces Wi-fi gratuit, grătar, camere cu Tv prin satelit şi – poate cel mai important într-o sejur de relaxare – vedere la munte.

    2. Pleşa

    Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    Dacă visezi la un sejur într-un astfel de loc, pregăteşte-ţi portofelul. O noapte de cazarecostă în medie 100 de lei, doar poate ajunge până la 400 de lei. Gazdele însă, promit să-ţi asigure o vacanţă de vis.

    3. Ciocăneşti

    Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    Numele îi vine de pe vremurile când sătenii făureau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de oamenii acestor meleaguri. Aici găseşti şi case încondeiate. Da, ai citit bine. Case încondeiate. Sunt de o frumuseţe rară şi arată aşa:

    În Ciocăneşti mai poţi vizita şi Casa Muzeu Leonida Ţăran, prima locuinţă din sat care a fost zugrăvită cu motive tradiţionale. Tradiţia caselor încondeiate a luat naştere în 1950, dintr-un gând al unei doamne din familia Ţăran, care, în momentul când a vrut să schimbe culoarea casei, şi-a dorit ca la pereţii clădirii “să se uite şi Luna şi Soarele”, potrivit unui reportaj din Jurnalul Naţional. Rezultatul a fost nu numai pe placul soarelui şi al lunii, ci şi al zecilor de turişti care ajung la Ciocăneşti în fiecare an.

    Vrei să rămâi aici peste noapte? O alegere excelentă, spun cei care au vizitat deja micuţa localitate. În plus, nu trebuie să faci un efort financiar prea mare. Pensiunile îşi aşteaptă clienţii cu preţuri cuprinse între 60 şi 70 de lei.

    4. Viscri

    Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    Dacă ajungi acolo nu trebuie să ratezi nici supa de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Puţină lume ştie de Dulceaţa de Viscri, lansată oficial în 2012 la Paris. Francezii o pot cumpăra la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint, dar tu o poţi primi în schimbul unui zâmbet, sătenii din Viscri sunt foarte generoşi.

    Ca să înnoptezi la Viscri, ar trebui să ai pregătiţi minimum 90 de lei. Există însă şi pensiuni care percep turiştilor care vor să doarmă în satul Prinţului Charles şi 200 de lei pe noapte.

    5. Botiza

    În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată.

    Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

    Preţurile la pensiunile din zonă sunt cuprinse între 60 şi 120 de lei pentru o noapte în inima Maramureşului.

    6. Rimetea

    Rimetea e unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania. Sătenii spun că aici soarele răsare de două ori. Şi, într-un fel, e chiar aşa. Localitatea e mărginită de versanţi abrupţi, care creează impresia că soarele se ridică de două ori pe cer.

    La Rimetea trebuie neapărat să ajungi dacă îţi plac escaladările şi sporturile aeronautice, pentru că – datorită felului în care e aşezată – Rimetea e destinaţia ideală pentru zborul cu parapanta, off the road şi drumeţii. Iar dacă eşti dispus să mai mergi încă 5 kilometri, poţi vizita şi Cetatea Colţeşti, care a fost ridicată în sec. al XIII-lea, pe o stâncă abruptă, pentru a le servi sătenilor ca loc de refugiu din calea invaziilor tătarilor.

    Ce mai poţi vizita dacă ajungi acolo? Poţi încerca să treci şi pe la Muzeul Etnografic, Moara de Apă (datează din 1275), Biserica Unitariană (construită în secolul al XVII-lea), Piatra Secuiului (mai e numită şi Uriaşul Culcat pe Spate, pentru că noaptea arată ca un uriaş culcat pe spate) şi aşa-numitele morminte din stâncă, unice în România.

    Unde dormi? La pensiunile conduse de gazde primitoare. Tarifele pornesc de la 90 de lei camera dublă pe noapte şi ajung până la 200 de lei.

  • Unde se afla Barajul Gura Apelor, cel mai mare din România şi Europa, o capodoperă naturală internaţională

    Barajul de la Gura Apei (sau Gura Apelor) este un baraj artificial construit între anii 1975 şi 1986 pe valea Râului Mare, la aproximativ 40 de km de Haţeg, la intrarea în Parcul Naţional Retezat din Munţii Retezat (Carpaţii Meridionali, România). Este cel mai mare baraj de anrocamente şi miez de argilă din Europa.

    Construcţia barajului a început în 1975. Dimensiunile lui sunt impresionante: 168 m înălţime, 225 milioane de metri cubi de apă în lacul de acumulare, dimensiunile întregului baraj le întrec de trei ori pe cele ale piramidei lui Keops.

    Pe cursul râului Mare a fost construită o salbă de 10 hidrocentrale. Amenajarea hidroenergetică Râul Mare-Retezat are ca rol atât producerea de energie electrică, cât şi regularizarea cursului râului şi atenuarea undelor de viitură.

    Ultima verigă finalizată este formată din lacul de acumulare, barajul şi hidrocentrala de la Sântămăria-Orlea. Lacul de acumulare de la Orlea asigură alimentarea cu apă a aproape jumătate din judeţul Hunedoara, a oraşelor Haţeg, Călan, Simeria, Deva.

    Cititi mai multe pe www.apuseni.info/

  • Marcel Boloş: În 2025 vom duce la un nou nivel transformarea comunităţilor prin fonduri europene

    „Fiecare an nou aduce cu sine o chemare de a deveni mai buni, mai încrezători, mai uniţi. Să treceţi prin 2025 după principiul că „orice clipă e un miracol care nu se mai repetă”. Să trăiţi profund şi să căutaţi frumuseţea chiar şi în umbrele celor mai grele momente”, a scris Boloş pe Facebook.

    El a adăugat că, pentru el, 2025 este un an în care şi-a asumat să dedice întreaga energie şi viziune pentru a duce la un nou nivel transformarea comunităţilor prin intermediul fondurilor europene.

    „La mulţi ani! Să păşim împreună în 2025 cu inima deschisă, conştienţi că fiecare alegere ne defineşte viitorul”, a încheiat mesajul ministrul Investiţiilor.

  • Care este povestea afacerii vândute de două ori de acelaşi antreprenor? De la un simplu importator, la unul dintre furnizorii de mobilier pentru Dedeman şi pentru piaţa din Marea Britanie

    Familia Rusu a intrat în domeniul retailului de mobilă într-o perioadă în care românii încă mai aveau în case mobila de lemn masiv cumpărată înainte de Revoluţie, la care mulţi tânjeau să renunţe în speranţa unor obiecte mai moderne. Familia de timişoreni a avut suişuri şi coborâşuri în retailul de mobilă şi mai apoi în producţia de mobilă, Casa Rusu şi Rus Savitar ajungând în topul celor mai mari companii dintr-un domeniu dominat astăzi de nume precum IKEA, Mobexpert, JYSK, Staer sau Lem’s. Au făcut exit, vânzând businessul către fondul de investiţii Greenbridge, familia Rusu a revenit din nou la cârma afacerii pentru a o salva de la faliment iar acum face din nou exit, intenţionând să vândă compania către Yongyi (Hainan) Investment Consulting Co. Ltd., o societate de tip holding din China.

    Cum a început povestea Rus Savitar?

    Soţii Dorica şi Iordache Rusu au pus bazele Rus Savitar în 1994, plecând  de la o casă de 200 mp unde vindeau în principal materiale de construcţii. La finalul aceluiaşi an, ei au început să importe şi mobilă. Câţiva ani mai târziu, în 1997, au deschis şi primul magazin de 1.500 mp, iar în 1998 au deschis o fabrică de pâine pentru că mobila “scăzuse foarte multe”, însă nu au renunţat complet la prima afacere. În vara anului 2000 conducerea afacerii a fost preluată în de Cristian Rusu, fiul celor doi antreprenori, care terminase Facultatea de ştiinţe economice. Aşa începe povestea uneia dintre cele mai dinamice afaceri din sectorul mobilei, care a fost vândută în 2019 catre fondul de investiţii Greenbridge şi mai apoi răscumpărată de Cristian Rusu şi soţia sa la finalul anului 2023. „Ideea mea şi a soţiei mele a fost simplă: încercăm să o salvăm sau o lăsăm băncii şi banca nu va face decât să încerce să o vândă pentru a-şi recupera creditul. Ne pare rău că s-a ajuns în situaţia asta, dar nu puteam să o lăsăm să vedem cum se închide. Totuşi, anul ăsta face 30 de ani şi eu am condus-o până în 2019 , până la vânzare. Nu am putut să văd că toată lumea a depus armele şi compania a se duce într-o zonă în care nu mai poate fi salvată. Ăsta a fost principalul motiv pentru care am decis să o răscumpăr”, a povestit anterior Cristian Rusu. Practic, soluţia era fie ca Rus Savitar să-şi închidă porţile, fie să fie vândută către fostul proprietar la nici patru ani.

    Familia Rusu a semnat în 2019 cea mai importantă tranzacţie din sectorul mobilei, vânzând mai mai întâi 75% din grup către fondul de investiţii suedez Greenbridge. Cristian Rusu a mai rămas la conducerea executivă a companiei o perioadă pentru a face mai uşoară tranziţia, iar apoi contractul cu fondul suedez viza şi vânzarea restului de 25% din părţile sociale la finalul următorilor doi ani după prima achiziţie. Ultimul deal dintre cele două părţi s-a perfectat în martie 2022, după cum povesteşte Cristian Rusu. Însă, ulterior, pandemia şi condiţiile de pe piaţa mobilei nu au fost tocmai prielnice, astfel încă grupul suedez nu a putut conduce grupul către creşteri, ci din contră, astfel încât s-a văzut pus în situaţia de a vinde afacerea din Timiş. Astfel, Cristian Rusu a revenit în acţionariatul companiei.

    O afacere ajunsă la a doua generaţie

    El este şi artizanul dezvoltării afacerii de familie, iar dezvoltarea Rus Savitar şi Casa Rusu s-a făcut cu precădere după  2000, atunci când a preluat conducerea. El povestea anterior că a sesizat potenţialul acestui domeniu atunci când a mers la un târg de case şi a început să importe mobilă din PAL.

    „Primul camion de marfă a fost vândut într-o săptămână. În 2003 ajunsesem să vindem în jur de 40-50 de camioane din import”, povestea anterior Rusu. Încă din 2001 compania începuse să facă distribuţieşi către alte magazine. În 2004 a cumpărat un vechi CAP(cooperativă agricolă de producţie), despre care spunea că arăta ca şi cum trecuse “al Doilea Război Mondial pe acolo” şi pentru care aplătit 150.000 de euro. În următorii ani a renovat CAP-ul şi l-a transfomat în centru logistic, care a ajuns la circa 10.000 mp.

     “În 2004 ajunsesem să vând cam 150 de camioane pe lună şivăzusem o grămadă de fabrici de la toţi furnizorii pe care îiaveam, aşa că ne-am gândit că putem să facem şi noi acest lucru(producţie – n. red.). În 2005 am pornit cu prima fabrică. Am mers să cumpărăm utilaje la un târg de la Hanovra, dar nici nu ştiam cumarată. Am angajat pe cineva care vindea utilaje şi aşa am reuşit s ăne dăm seama cum ar trebui să ne echipăm prima fabrică”, a mai spus anterior Cristian Rusu.

    Investiţia în utilaje şi clădiri s-a ridicat la 3,5 mil. euro,iar în 2007 acţionarii au decis să investească într-o nouă fabrică,mai mare, care a fost începută un an mai târziu. Investiţia a fost finalizată în 2008, la începutul crizei. În ianuarie 2009 compania pierduse 100 de magazine din cele  proape 400 către care vindea, iar tot atunci managementul a decis să deschidă un magazin la Sibiu, unde doi clienţi intraseră deja în insolvenţă. Practic, Casa Rusu şi Rus Savitar au trecut printr-o serie de provocări, însă a depăşit perioada de criză, unde multe companii au capitulat. Practic, din 2009 şi până în 2019, cifra de afaceri a Rus Savitar a crescut de peste 3 ori, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Iar în această perioadă, compania nu a cunoscut scădere de vânzări, deşi profitul a fluctuat.

    În 2009, când piaţa de mobilă era în scădere, timişorenii au început să-şi dezvolte propria reţea de magazine, pe care continuă să o extindă. Mobila realizată ajunge atât în magazinele proprii, cât şI la reţele mari, precum şi la export.

    Rus Savitar lucrează în prezent doar cu clienţi mari precum Dedeman, un client important şi vechi, dar şi din piaţa din Marea Britanie, restructurând câteva divizii.

    Au închis toate magazinele

    Pentru a nu cădea tot mai mult în datorii, Cristian Rusu a decis să închidă magazinele Casa Rusu. Practic compania care opera aceste magazine a intrat în insolvenţă şi  90% din datoriile Casa Rusu sunt către Rus Savitar, după cum povestea antreprenorul. Practic, din marfa pe care Rus Savitar o vindea Casei Rusu, compania care opera magazinele nu putea să ramburseze preţul de achiziţie. Mergând pe pierdere, folosea bani pentru a acoperi alte cheltuieli, explică antreprenorul. Casa Rusu a intrat începând cu 2020 pe pierdere, iar în 2023 pierderile nete ale retailerului, care avea opt magazine, au fost de 7,4 milioane de lei. Datoriile au trecut de 35 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Casa Rusu a avut în 2023 o cifră de afaceri de 65 de milioane de lei, în scădere cu 15% faţă de anul precedent.