BusinessMagazin

Blog

  • Bursă: OMV Petrom lansează un program amplu de investiţii la rafinăria Petrobrazi, de 2 mld. euro până în 2030

    Compania OMV Petrom (simbol bursier SNP), cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei,  va investi 2 miliarde de euro până în 2030 la Petrobrazi, rafinărie care asigură circa 30% din necesarul de carburanţi al României, ceea va transforma rafinăria într-o unitate industrială modernă, capabilă să producă atât carburanţi tradiţionali, cât şi biocombustibili de ultimă generaţie.

    „2024 este un an special pentru rafinăria Petrobrazi. Celebrăm 90 de ani de când punem România în mişcare şi ne pregătim pentru viitorul transportului. Tranziţia energetică înseamnă un mix de soluţii: carburanţi tradiţionali, biocombustibili şi mobilitate electrică. Iar prin investiţiile pe care le facem la Petrobrazi, de 2 miliarde de euro până în 2030, vom continua să furnizăm clienţilor noştri carburanţi de calitate şi biocombustibili”, spune Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Rafinare şi Marketing.

    OMV Petrom a anunţat recent decizia de a investi circa 750 de milioane de euro pentru o instalaţie de producţie combustibili sustenabili pentru aviaţie (SAF) şi motorină din surse regenerabile (HVO) şi două instalaţii pentru producţia de hidrogen verde. Astfel, începând cu anul 2028, compania va putea furniza anual până la 250 de mii de tone de biocombustibili.

    În plus, vor continua investiţiile pentru modernizarea şi eficientizarea proceselor curente, ceea ce va reduce amprenta de mediu a rafinăriei. Compania vizează reducerea intensităţii emisiilor de carbon ale rafinăriei cu peste 15% până în 2030 comparativ cu anul 2019.

    De asemenea, compania susţine proiecte sociale cu impact pentru viaţa comunităţilor din Prahova, din domeniile sănătate, educaţie şi mediu, cum ar fi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, renovarea şi eficientizarea energetică a şcolilor – România Eficientă,  împăduriri – România Plantează pentru Mâine. În ultimii 3 ani, valoarea acestor proiecte s-a ridicat la peste 10 milioane de euro.

    OMV Petrom este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu circa 42 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – 2023. În aceeaşi perioadă, compania a investit aproximativ 18 miliarde de euro.

     ​

  • Tranzacţie confirmată. Japonezii de la Sumitomo cumpără distribuitorul de inputuri agricole Naturevo: „Finalizarea tranzacţiei va avea loc săptămâna aceasta.”

    Grupul japonez Sumitomo, care deţine Alcedo în România, unul dintre cei mai mari distribuitori de inputuri agricole, a preluat Naturevo, la rândul său distribuitor de inputuri agricole, conform reprezentanţilor Naturevo.

    „Finalizarea tranzacţiei va avea loc săptămâna aceasta”, au spus reprezentanţilor Naturevo, iar aceasta va fi anunţată printr-o conferinţă de presă. ZF a scris anterior că există discuţii privind acest deal, pentru ca Sumitomo să-şi consolideze poziţia pe piaţă.

    Naturevo este o companie cu capital românesc dezvoltată de Ioan Enoiu, ce comercializează inputuri agricole precum seminţe, fertilizanţi, stimulatori şi îngrăşăminte.

    Alcedo este pe locul cinci în topul companiilor distribuitoare de inputuri agricole după cifra de afaceri realizată în 2023, de 609,9 milioane de lei. După preluarea Naturevo, care a avut o cifră de afaceri de 177 de milioane de lei în 2023, de către grupul Sumitomo, împreună cu Alcedo, japonezii ar crea pe plan local un jucător ce s-ar apropia de 1 miliard de lei din vânzarea de inputuri agricole. Astfel, s-ar apropia de Bayer şi BASF, companii cu capital german, care acum realizează circa 1 miliard de lei.

  • Şeful Oracle deschide şampania: Averea lui Larry Ellison a explodat după ce Oracle a intrat în cursa AI. Miliardarul american este acum a şaptea cea mai bogată persoană din lume, depăşindu-i pe Steve Ballmer, fost CEO Microsoft, şi Sergey Brin, cofondatorul Google

    Averea lui Larry Ellison, fondatorul Oracle, a depăşit-o oficial pe cea a lui Sergey Brin şi Steve Ballmer, făcându-l pe şeful companiei a şaptea  cea mai bogată persoană din lume. Acţiunile Oracle au crescut la un nivel record după ce compania a raportat o cerere „enormă” legată de inteligenţa artificială pentru infrastructura sa de cloud, scrie Bloomberg.

    Averea lui Ellison, din care aproximativ trei sferturi provine din acţiunile Oracle, a crescut cu 14 miliarde de dolari, ajungând la 152 de miliarde de dolari.

    Oracle îşi extinde unitatea de cloud pentru a concura cu jucători importanţi precum Alphabet, compania mamă a Google, pe măsură ce creşte cererea de capacitate pentru susţinerea inteligenţei artificiale.

    Compania, pe care Ellison a cofondat-o în urmă cu peste 40 de ani, a anunţat, de asemenea, un nou acord pentru a face disponibilă baza de date omonimă pe infrastructura cloud a Google. Anterior, a semnat un acord similar cu Microsoft.

    Acţiunile Oracle, au înregistrat un salt de 13%, cel mai mare din 2021, ceea ce a dus o creştere totală a averii lui Ellison în acest an cu 29 de miliarde de dolari.

    Oracle, care este cel mai bine cunoscută pentru software-ul său, lucrează pentru a se redefini ca un jucător important în domeniul cloud-computing. Acest lucru l-a plasat pe Ellison, în vârstă de 79 de ani, pe lista exclusivistă a miliardarilor a căror avere a crescut vertiginos în acest an datorită inteligenţei artificiale.

    Un caz similar este şi cel al şefului Nvidia, averea netă a co-fondatorului. Jensen Huang a crescut cu 66 de miliarde de dolari, în timp ce averea lui Brin a crescut cu 28 de miliarde de dolari.

    Averea lui Ellison a primit, de asemenea, un impuls din cauza câştigurilor recente ale Tesla. El deţine o participaţie în compania lui Elon Musk din 2018 şi a făcut parte din consiliul de administraţie până în 2022. Acţiunile sale valorează acum aproximativ 8 miliarde de dolari.

     

     

  • Citatul săptămânii: Nicuşor Dan

    „Sunt câteva mecanisme care de ani de zile au blocat dezvoltarea Bucureştiului şi care ţin de relaţia între Bucureşti şi autorităţi centrale şi vor urma următoarele lucruri: cu aprobarea Consiliului General voi declanşa un referendum local pentru cum se vor împărţi banii între Primăria Capitalei şi primăriile de sector“,

    a declarat Nicuşor Dan, în primul discurs după câştigarea noului mandat la Primăria Capitalei

  • Povestea româncei care a luat un „maldăr de fier vechi plin cu pânze de păianjen” şi l-a transformat într-un brand de milioane

    100 Cele mai puternice femei din business. Bibiana Dolores Stanciulov, director general, asociat unic, Sonimpex Topoloveni

    Cifră de afaceri (2023): 6 mil. lei

    Profit net: 20.000 lei

    Număr de angajaţi: 30

    ► În 2004 cumpărasem făbricuţa de magiun şi fructe deshidratate din Topoloveni şi reuşisem să încep să transform „maldărul de fier vechi plin cu pânze de păianjen” într-o formă funcţională. Declicul parfumului irezistibil al magiunului din prune anulase dezamăgirea absolută ca urmare a achiziţiei unor utilaje nefuncţionale prezente între pereţi gata să cadă. Primul premiu întâi de la Uniunea Generală a Industriaşilor Români, decernat în al doilea an după cumpărare, începea să îmi confirme că trebuie să continuu. Toată munca mea, a Dianei (fiinca antreprenoarei – n.red.) şi a unui colectiv dornic de afirmare – toţi muncitorii erau în şomaj la data la care am cumpărat unitatea – s-a concentrat pe promovarea reţetei de peste un secol a magiunului. 

    ► În toată această perioadă este o disfuncţie/nemulţumire/supărare  absolută din cauza nerespectării legislaţiei interne/europene. Încălcarea cu brutalitatea bocancilor plini de noroi a legislaţiei a condus la dezvoltarea rapidă a concurenţei neloiale, concurenţă care trebuia, legal, să nu existe dacă instituţiile statului îşi respectau obligaţiile – ANPC în mod deosebit, care este obligată să verifice etichetele. Pe cale de consecinţă ne judecăm din anul 2014 cu membrii familiei Murad, care au înregistrat – nu ştiu nici acum de ce a permis OSIM – „Bunătăţi de Topoloveni”, toponim protejat conform regulamentului european de către societatea noastră. A doua variantă de concurenţă neloială sunt magiunurile false de pe piaţă, ai căror producători NU sunt verificaţi. Este partea „întunecată” neprevăzută de mine în momentul când am cumpărat – de la lichidatorul judiciar – această mică unitate de producţie.

    ► Sper să dispară anomalii cum ar fi „siropul din fructe NEÎNDULCIT este asimilat zahărului adăugat”, să se protejeze conform legii proprietatea intelectuală, să existe o justă apreciere a judecătorilor în procese. Oare sunt numai visele mele rezultate din dezamăgirea absolută a concurenţei neloiale?

     


     

  • Valul de căldură se extinde. România, val de căldură intens şi de lungă durată

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis luni două coduri galbene în care avertizează că, în mare parte a României, disconfortul termic va fi ridicat, iar nopţile vor fi tropicale. În Capitală, indicele temperatură umezeală se va apropia de pragul critic.

    Luni, în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei şi local în Dobrogea continentală, se vor înregistra temperaturi ridicate pentru această dată, iar maximele se vor situa în general între 33 şi 35 de grade.

    Local va fi caniculă şi disconfort termic ridicat, indicele temperatură-umezeală (ITU) situându-se în jurul valorii de 80 de unităţi.

    Marţi, în Oltenia, Banat, sud-vestul Transilvaniei şi în cea mai mare parte a Munteniei se vor înregistra temperaturi ridicate pentru această dată, maximele se vor situa în general între 32 şi 35 de grade şi local va fi caniculă.

    Disconfortul termic va fi ridicat, indicele temperatură-umezeală (ITU) atingând şi depăşind uşor pragul critic de 80 de unităţi.

    Local, noaptea va fi tropicală, cu temperaturi minime ce se vor situa în jurul valorii de 20 de grade.

    În zilele viitoare vremea va continua să se încălzească, iar disconfortul termic va fi tot mai accentuat, astfel că România se va afla sub influenţa unui nou val de căldură intens şi de lungă durată.

    În ce priveşte Capitala, luni, vremea va fi călduroasă, cu disconfort termic în creştere, astfel că indicele temperatură umezeală (ITU) se va apropia de pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin, cu unele înnorări după-amiaza. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 34 de grade, iar cea minimă va fi de 17…19 grade.

    Marţi, vremea se va menţine călduroasă, cu disconfort termic ridicat în orele amiezii când indicele temperatură umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi. Cerul va fi mai mult senin, cu unele înnorări spre seară, când vor fi condiţii pentru averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 33…34 de grade, iar cea minimă de 17…20 de grade.

  • Răspunsul Jandarmeriei pentru Clotilde Armand, care acuză că Jandarmeria distruge voturi

    „Încă o dată, subliniem faptul că Jandarmeria Capitalei nu gestionează, sub nicio formă, materiale electorale”, precizează Jandarmeria.

    „Totodată, unitatea noastră, prin atribuţiile specifice şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 33 din 2007 (republicată) privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare şi ale HG nr. 947 din 2004 privind stabilirea duratei şi condiţiilor de păstrare a materialelor necesare votării, asigură paza transporturilor materialelor electorale, acestea fiind efectuate cu autovehicule care nu aparţin Jandarmeriei Române. De asemenea, conform statutului său, Jandarmeria Română este o instituţie apolitică şi nu desfăşoară activităţi electorale. Nu în ultimul rând, subliniem faptul că persoanele care manipulează sacii, evidenţiate în filmarea efectuată în zona Biroului Electoral al Sectorului 1, nu sunt angajaţi ai Jandarmeriei Române”, adaugă jandarmii.

    Clotilde Armand a acuzat că, în loc să accepte să renumere voturile, Marcel Ciolacu „a dat ordin să vină Jandarmeria să ridice şi să distrugă sacii cu voturi din Piaţa Amzei de la BES Sectorul 1. Nu mai are răbdare să aştepte contestaţia de la Biroul Electoral Municipal, nu mai aşteaptă nici verdictul magistraţilor privind falsurile din procesele-verbale, să fie lămurită situaţia sutelor de voturi aruncate în plus în urne sau cum au dispărut în neant mii de buletine albe de vot. Vrea să facă imposibilă orice renumărare. Se şterg cu rapiditate urmele fraudelor electorale de la Sectorul 1. Ce face acest guvern este un atentat la democraţie şi la valorile statului de drept”.

  • Motoarele economice trag în direcţii diferite

    Harta judeţelor în funcţie de PIB şi PIB pe cap de locuitor arată două Românii: una în care nivelul de trai este mult peste medie, cum este cazul Bucureştiului şi judeţelor Cluj sau Timişoara. Pe de altă parte, judeţe precum Vaslui, Călăraşi sau Botoşani, care au suferit de lipsă cronică de investiţii publice şi private, rămân la sub jumătate faţă de media naţională.

    PIB per capita în România, cel mai folosi indicator când vine vorba de nivelul de trai, a fost de aproape 17.000 de euro la final de 2023. 

    PIB şi PIB per capita, aşa cum spun din ce în ce  mai mulţi economişti, nu reflectă neapărat şi nivelul de dezvoltare. Astfel că, de exemplu, Bucureştiul se află în situaţia în care este la nivelul marilor capitale europene la acest capitol, dar traficul este la fel de aglomerat ca în oraşe precum Bengaluru din India sau sute de mii de bucureşteni stau iarna fără căldură sau apă caldă.

    Cu toate acestea, la nivel de PIB pe cap de locuitor, România a recuperat cel mai repede decalajele de la nivel european. De la 36% din media UE în 2007, ţara a ajuns la un PIB pe cap de locuitor de 73% din media europeană.

     

     

     


     

     

  • Cheltuielile pentru arme nucleare au crescut vertiginos în ultimii cinci ani

    Mai multe studii avertizează cu privire la o „cursă a înarmării nucleare”. Cheltuielile în acest domeniu au crescut cu o treime în ultimii cinci ani, potrivit a două rapoarte publicate luni. Practic, puterile nucleare au cheltuit anul trecut 2.898 de dolari pe secundă pentru a finanţa aceste arme.

    Puterile nucleare îşi modernizează arsenalele în faţa tensiunilor geopolitice în creştere în întreaga lume, potrivit AFP.

    Potrivit unui raport al Campaniei Internaţionale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), cele nouă state cu arme nucleare (Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, India, Israel, Pakistan şi Coreea de Nord) au cheltuit anul trecut un total de 91 de miliarde de dolari (85 de miliarde de euro).

    Acesta arată, alături de un alt raport publicat de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri), că aceste ţări şi-au crescut semnificativ cheltuielile, în timp ce îşi modernizează armele nucleare şi chiar desfăşoară altele noi.

    „Cred că este corect să spunem că este în curs o cursă a înarmării nucleare”, a declarat pentru AFP directorul ICAN, Melissa Parke.

    Wilfred Wan, director al Programului privind armele de distrugere în masă din cadrul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), a declarat că „de la Războiul Rece încoace, armele nucleare nu au mai jucat un rol atât de important în relaţiile internaţionale”.

    Potrivit Sipri, numărul total estimat al focoaselor nucleare existente în lume a scăzut uşor de la 12.512 la începutul anului la 12.121 la începutul acestui an. Unele dintre aceste focoase urmează să fie dezmembrate, dar 9.585 sunt disponibile pentru o potenţială utilizare, cu nouă mai multe decât anul trecut. Iar 2.100 sunt menţinute în „alertă operaţională ridicată” – gata de utilizare imediată – pentru rachete balistice.

    Aproape toate aceste focoase nucleare aparţin Rusiei şi Statelor Unite, care deţin împreună 90% din armele nucleare din lume. Potrivit estimării Sipri, pentru prima dată în acest an, China deţine „câteva focoase în stare de alertă operaţională”. Deşi „numărul total de focoase nucleare continuă să scadă, pe măsură ce armele din perioada Războiului Rece sunt progresiv dezmembrate”, se observă o creştere a „numărului de focoase nucleare operaţionale” de la an la an din partea puterilor nucleare, a declarat Dan Smith, directorul Sipri.

    Potrivit ICAN, cheltuielile mondiale pentru armele nucleare au crescut cu 10,8 miliarde de dolari în 2023 faţă de un an, în 2023, iar Statele Unite reprezintă 80% din această creştere. Ponderea SUA în cheltuielile totale, de 51,5 miliarde de dolari, „este mai mare decât cea a tuturor celorlalte ţări cu arme nucleare la un loc”, potrivit ICAN. Urmează China (11,8 miliarde de dolari) şi Rusia (8,3 miliarde de dolari). Britanicii şi-au majorat semnificativ cheltuielile (+17%, la 8,1 miliarde de dolari), pentru al doilea an consecutiv.

    În total, puterile nucleare au cheltuit anul trecut 2.898 de dolari pe secundă pentru a finanţa aceste arme, potrivit raportului.

    Suma cheltuită pentru armele nucleare a înregistrat un salt de 33% din 2018 (când s-a situat la 68,2 miliarde de dolari), când ICAN a început să adune date.

    În toţi aceşti ani, aceste ţări au cheltuit aproximativ 387 de miliarde pentru aceste arme, potrivit raportului.

    De asemenea, Melissa Parke a denunţat „utilizarea inacceptabilă a fondurilor publice”, calificând sumele cheltuite drept „obscene”. Ea a subliniat că aceste fonduri reprezintă mai mult decât a estimat Programul Alimentar Mondial că ar fi necesar pentru a pune capăt foametei în lume. „Şi un milion de copaci ar putea fi plantaţi pentru fiecare minut cheltuit pentru arme nucleare”, a adăugat ea.

    Aceste investiţii nu sunt doar inutile, ci şi extrem de periculoase, a avertizat directoarea ICAN, organizaţie care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2017 pentru că a contribuit la adoptarea unui tratat istoric de interzicere a armelor atomice. 70 de ţări au ratificat tratatul, dar nicio putere nucleară.

  • O ţară europeană va transforma cimitirele în cea mai mare fermă solară urbană

    Oraşul Valencia amplasează mii de panouri solare în cimitire, ca parte a unui plan ambiţios de transformare a acestora în centre de energie verde.

    Proiectul Requiem in Power (RIP) va fi cea mai mare fermă solară urbană din Spania, capabilă să producă aproximativ 2,8 MW de energie electrică.

    Aproximativ 7.000 de panouri fotovoltaice au fost amplasate pe cripte şi alte structuri din cimitirele publice din Valencia, potrivit Uniunii Europene.

    „Aceste locuri publice oferă mult spaţiu pentru generarea de energie curată”, se arată în fişa informativă citată de The Independent.

    „Energia produsă va fi folosită pentru utilităţile publice, precum şi pentru gospodăriile cetăţenilor”.

    Se estimează că proiectul RIP va economisi până la 140 de tone de emisii de carbon în fiecare an, atunci când va fi complet operaţional.

    Proiectul face parte din misiunea climatică Valencia 2030, prin care oraşul a devenit un pionier al obiectivului Uniunii Europene de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

    Valencia îşi propune să atingă acest obiectiv la nivel municipal cu 20 de ani înainte de termen, ajungând la neutralitate climatică până la sfârşitul acestui deceniu.

    „În acest context de urgenţă climatică, oraşele au un rol crucial în lupta împotriva schimbărilor climatice şi sunt esenţiale pentru găsirea unei soluţii”, se arată pe site-ul proiectului.

    Valencia nu este primul loc care instalează panouri solare în cimitire. O comună din Franţa a lansat un proiect similar în 2021 pentru a-şi transforma cimitirul într-un centru de energie regenerabilă. Saint-Joachim intenţionează să instaleze 5.000 de panouri până anul viitor, la un cost de aproximativ 3,3 milioane de euro.